BusinessMagazin

Tag: Mihai Marcu

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 051. Mihai Marcu, Director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, MedLife

    #businessulcaojoaca #lidernational #ambitiiregionale

    MedLife a fost înfiinţată în 1996, iar în 2004 Mihai Marcu a preluat afacerea de la mama sa, medicul pediatru Mihaela Gabriela Cristescu. În acelaşi an s-a deschis şi prima hiperclinică.  De atunci, în aproape trei decenii de activitate, sistemul medical MedLife a atins statutul de cel mai mare furnizor de servicii medicale de pe piaţa locală, devenind totodată şi unul dintre cei mai dinamici jucători listaţi la Bursa de la Bucureşti. Planurile de dezvoltare pentru următorii ani ale managementului MedLife Group vizează însă obiective şi mai ambiţioase: investiţii în tehnologie şi transformarea într-un jucător din ce în ce mai relevant în regiune. Planurile personale ale lui Mihai Marcu? „Stay foolish… Vreau să mă joc făcând business, să inventez lucruri, să ajut tinerii antreprenori, să dezvolt lucruri trăznite, dar cu fundament economic. Vreau să cred că am resurse pentru a profita din plin de sinergiile şi schimbările comsumatorului ce se vor întâmpla inevitabil în anii următori.”


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Mihai Marcu, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie, MedLife – 032

    MedLife a fost înfiinţată în 1996, iar în 2004 Mihai Marcu a preluat afacerea de la mama sa, medicul pediatru Mihaela Gabriela Cristescu. În acelaşi an s-a deschis şi prima hiperclinică.

    El a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti în 1995 şi a lucrat pentru o perioadă de timp şi în domeniul bancar.

    În prezent, Mihai Marcu deţine 15,8% din acţiunile MedLife, listată la BVB în 2016 (acţiunile companiei fiind tranzacţionate sub simbolul M). Nicolae Marcu, fratele său, are o participaţie de 10,7%, în timp ce Mihaela Gabriela Cristescu are o deţinere de 14%, iar Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii deţine 12,8% din capitalul social, potrivit celor mai recente informaţii de la BVB.

    Potrivit ZF, emitentul are o capitalizare de circa 3 miliarde de lei, după ce acţiunile s-au apreciat cu 70,5% de la începutul anului, iar în ultimul an, avansul este de aproape 200%, pe rulaj de 323 milioane de lei, ceea ce indică aproape o triplare valorii.

    Grupul MedLife a raportat pentru primele şase luni din 2021 un profit net de 71,6 milioane de lei, în creştere cu 561,7% faţă de primul semestru din 2020, la afaceri de 677,3 milioane de lei, plus 44,2%.

     

    Top 3 priorităţi pentru viitor:

    1.Œ Vom continua cercetarea, ajutorul oferit către autorităţile române  pentru gestionarea crizei este principalul nostru proiect în perioada aceasta. Noul laborator MedLife, probabil cel mai bun din regiune, şi proiectul Medical Park vor aduce excelenţă pe multe segmente medicale din România.

    2. Consolidarea graduală a MedLife ca business regional. Este important că am reuşit să rămânem liderii de piaţă în condiţiile în care principalii competitori sunt fonduri de private equity al căror unic scop e cota de piaţă. Au rămas câteva sectoare în care firme româneşti domină piaţa, şi acesta e un semn bun pentru capitalul local, arată că economia este funcţională.

    3.Ž Personal?  Stay foolish… Vreau să mă joc făcând business, să inventez lucruri, să ajut tinerii antreprenori, să dezvolt lucruri trăznite dar cu fundament economic. Vreau să cred că am resurse pentru a profita din plin de sinergiile şi schimbările comsumatorului ce se vor întâmpla inevitabil în anii următori.

  • Un lider naţional cu ambiţii regionale

    În aproape trei decenii de activitate, Sistemul Medical MedLife a atins statutul de cel mai mare furnizor de servicii medicale de pe piaţa locală, devenind totodată şi unul dintre cei mai dinamici jucători listaţi la Bursa de la Bucureşti. Planurile de dezvoltare pentru următorii ani ale managementului MedLife Group vizează însă obiective şi mai ambiţioase: investiţii în tehnologie, depăşirea pragului de 1 miliard de euro cifră de afaceri şi transformarea într-un jucător din ce în ce mai relevant în regiune.

    „Vom fi prima companie medicală care va atinge anul acesta o treime de miliard de euro. Ne dorim ca în anii următori să  aducem  businessul la jumătate de miliard de euro şi, de ce nu, să visăm mai departe în următorul cincinal sau pe termen mediu”, descrie Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group, ţintele financiare fixate pentru businessul asociat, de cele mai multe ori, cu el şi mama sa, medicul Mihaela Cristescu.

    Asociere parţial eronată, spune Marcu, având în vedere numărul mare de achiziţii făcute de-a lungul timpului şi numărul de medici-antreprenori integraţi de-a lungul timpului în cadrul MedLife, cea mai mare parte dintre ei prezenţi acum în managementul companiei. Cu acest spirit antreprenorial la bord, dar cu dimensiunile unei corporaţii, MedLife reprezintă acum cea mai extinsă reţea medicală la nivel naţional de pe piaţa locală şi, din punctul de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    A încheiat primele 9 luni ale anului în curs cu o cifră de afaceri consolidată pro-formă în valoare de 1,2  miliarde de lei, în creştere cu 56,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 şi o EBITDA pro-formă, care a marcat un plus de 54,6%, faţă de aceeaşi perioadă, cifra raportată pentru primele nouă luni din 2021 fiind de 240,4 milioane de lei, comparativ cu 155,4 milioane înregistraţi în 2020. Potrivit reprezentanţilor companiei toate liniile de business au fost pe un trend ascendent în primele 9 luni ale anului.

    Premisele transformării într-un jucător regional, setate local

    Cum vede Mihai Marcu de acum ambiţiile avute la înfiinţarea MedLife şi cum s-au schimbat de-a lungul timpului? „Trebuie să vă spun cu lipsă de modestie că eu sunt un învingător. Din momentul în care renunţi la poziţia de vicepreşedinte al unei bănci comerciale pe care ai obţinut-o la vârsta de sub 30 de ani, în premieră, cu un salariu foarte bun, pentru a veni într-o firmă cu 30 de angajaţi de bunăvoie, chiar având oferte din piaţă importante, înseamnă că am fost foarte determinat nu să vin la o firmă care rămâne mică, ci la una care poate să fie în top”, descrie el felul în care se raporta la businessul înfiinţat de mama sa, medicul Mihaela Cristescu, în urmă cu 27 de ani.

    Adaugă că, datorită experienţei sale în domeniul bancar, încă de pe atunci putea evalua poziţia de piaţă a unei companii: „Chiar dacă nu ştiam cota de piaţă, cu siguranţă pe atunci eram locul 17 în Bucureşti, fiindcă nu funcţionam decât în Bucureşti, şi eram convins că dacă facem într-un mod profesional management, cu tot ce înseamnă resurse umane, finanţare corectă, marketing  modern, grija faţă de client vom ajunge departe.” Astfel, uitându-se retrospectiv, Mihai Marcu spune că se aştepta dintotdeauna ca MedLife să evolueze până la dimensiunea de acum: „Nu m-am gândit nicio clipă că plec din bancă, dintr-o poziţie foarte călduroasă şi bine plătită într-o companie care nu va creşte ca Greuceanu, în trei zile cât alţii într-un an. Poate exagerez, dar  întotdeauna mi-am dorit aceasta”.

    Ambiţiile lui sunt la fel de mari în continuare, având în vedere contextul în care ne aflăm. „România are unul dintre cele mai mari PIB-uri din zonă. Cred că investitorii la Bursă care investesc în MedLife se aşteaptă ca firmele româneşti listate să devină şi lideri balcanici sau regionali pentru că economia României este cea mai mare din Balcani de departe. În acest moment suntem cu cel puţin o treime, dacă nu la o valoare dublă faţă de oricare dintre vecinii noştri în acest moment. Aşa cum se întâmpla în anii ’90, când capitalul venea din ţările mai bogate, din Turcia, Grecia, Austria, lumea se aşteaptă ca România să aibă resursele necesare să devină lider regional.”

    „În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical, va pierde meciul.” Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte, MedLife Group

    Consideră că MedLife se află într-o poziţie privilegiată şi din punctul de vedere al capitalului, în contextul în care principalii competitori de pe piaţa locală, din top 3, sunt deţinuţi de fonduri de private equity. „O companie care aparţine unui fond de investiţii promite investitorilor că îşi pot recupera banii în doi sau patru ani, ceea ce nu le dă şansa şi capacitatea de a se dezvolta regional pentru că nu au timp şi nici nu pot dovedi că în această perioadă de timp pot deveni lideri regionali.

    MedLife este singura companie din domeniul medical de asemenea dimensiuni, cu capital românesc, care are ambiţii naţionale şi regionale şi care cred că are o şansă mare ca în următorii 5-7 ani să ajungă la valoarea de un miliard de euro, are acest avantaj competitiv.”

    Când vine vorba despre capitalul necesar pentru toate aceste dezvoltări, Mihai Marcu spune că au resursele disponibile, chiar mai mult decât necesarul de care ar avea nevoie pentru a-şi îndeplini planurile în următorii ani. „Băncile de abia ne aşteaptă, investitorii abia ne aşteaptă. Suntem o companie cu un comportament financiar ordonat, cu o creştere puternică şi achiziţii dovedite şi suntem atractivi pentru bănci, nu este un secret faptul că băncile locale şi regionale îşi doresc să investească în MedLife.”

    Având în vedere acest context de piaţă, preşedintele şi CEO-ul MedLife a setat strategia de dezvoltare pentru următorii ani pe mai mulţi piloni: programul de achiziţii şi extindere teritorială; investiţii în divizia de cercetare, care continuă să aibă un rol extrem de important în monitorizarea pandemiei; amplificarea procesului de digitalizare şi updatarea tehnologiei din laboratoare, clinici şi spitale, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului viitorului.

    „Avem 90 de milioane de euro pentru achiziţii”, descrie executivul bugetul avut în vedere pentru programul de achiziţii şi de extindere teritorială. În acest moment, MedLife are cea mai extinsă reţea din ţară, fiind în peste 25 de oraşe mari şi medii şi fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel naţional, iar obiectivul lor este să încheie în mod sistematic acoperirea naţională. „Oriunde te-ai afla, poţi ajunge la medic în aproximativ o oră de mers cu maşina, avantaj pe care doar MedLife îl poate oferi pacienţilor în acest moment. Avem perspective ambiţioase şi pentru extinderea la nivel balcanic şi regional, însă analizăm cu atenţie şi acţionăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes şi în ţările respective”, a adăugat Mihai Marcu.

    Ce pieţe ţinteşte MedLife la nivel regional? „Căutăm pieţe din jurul României cu undeva la 10 milioane de oameni populaţie. Avem nevoie de undeva la 200-400 de milioane de euro în următorii 5-7 ani ca să ne putem dezvolta.”  Precizează că nu îşi doresc să se dezvolte haotic, ci sunt în căutarea unor  pieţe pe care pot deveni lideri sau să ajungă cel puţin în top trei şi unde să se dezvolte din nou la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. „Căutăm aceste pieţe, vrem să facem achiziţii şi avem această capacitate de a face achiziţii – avem chiar şi un departament de achiziţii distinct, ceea ce este foarte rar. Acesta scanează continuu companii atât din România, cât şi din străinătate, sistemic, pe cifre de afaceri şi pe creştere, bazându-se pe reputaţia de creştere a acestor companii.

    Este o şansă importantă şi cred că această dezvoltare regională va apărea. N-aş putea să vă spun unde anume ajungem astăzi pentru că e posibil ca pur şi simplu sinergiile noastre şi cunoştinţele noastre să nu fie potrivite într-o ţară X sau Y.” Un alt avantaj în direcţia expansiunii regionale ţine, crede Mihai Marcu, de abilitatea de a se dezvolta la nivel regional în mai multe zone de business: clinici, spitale, laboratoare, precum şi în zona de abonamente – „Vom calibra aceste linii de business în funcţie de cererea pacienţilor din ţările respective.”

    Carte de vizită Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group

    ►ŒŒ  Absolvent al Facultăţii de Matematică, Universitatea Bucureşti, Mihail Marcu a lucrat în sistemul bancar începând cu 1993.

    ►Œ  A ocupat diferite funcţii până în 2004, când s-a alăturat afacerii de familie, MedLife.

    ►ŒŽ  Din 2004 până în prezent, Mihail Marcu este preşedinte şi CEO al MedLife, sub conducerea sa compania devenind liderul pieţei de servicii private de sănătate din România.

    Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte, MedLife Group: „Avem perspective ambiţioase şi pentru extinderea la nivel balcanic şi regional, însă analizăm cu atenţie şi acţionăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes şi în ţările respective.”

    Al doilea pilon de dezvoltare al MedLife vizează domeniul oncologiei. Anul acesta, planul de achiziţii şi de dezvoltare la nivel de grup s-a concentrat într-o mare măsură, pe zona de servicii de diagnostic şi de tratament oncologic; MedLife a semnat, de curând, preluarea a două centre în domeniu, Neolife Medical Center şi OncoCard Braşov. „Cred că veţi mai avea surprize importante în perioada ce urmează în acest domeniu, unde ne dorim să dobândim din nou o poziţie mult mai fermă, noi ne-am axat foarte mult pe prevenţie, dar în continuare vrem să dezvoltăm şi segmentul dedicat bolilor cronice, mai ales în contextul în care în România incidenţa oncologică creşte pe foarte multe segmente.” Vor investi astfel semnificativ în aceste direcţii: „Avem foarte multă experienţă dobândită în anii ce au trecut, în special în zona de cercetare de laborator, de analize de laborator, în zona de imagistică medicală, în laboratoarele de anatomie patologică care sunt bine aşezate şi cu o clientelă puternică şi, mai nou, după cum ştiţi împreună cu cei de la Neolife, pe zona de radioterapie. Vrem să închidem acest cerc la nivel naţional şi să avem o reţea care poate să ia de oriunde din ţară un pacient oncologic în orice stadiu ar fi el şi să-i ofere o şansă în plus. Acesta este un domeniu prioritar.”

    O altă linie de dezvoltare ţine de laboratorul central, de domeniul de genetică şi biologie moleculară care, potrivit lui Mihai Marcu, în contextul COVID-19 a dat şi foarte multe rezultate şi a descoperit în premieră o parte dintre tulpinile de coronavirus circulând în România prin secvenţiere. „Am fost primii care au anunţat că tulpina britanică va deveni prevalentă, am fost primii care au anunţat că tulpina Delta va devenit prevalentă şi că le va domina pe celelalte. Nu au fost informaţii date de INSP sau de orice alte autorităţi medicale din România, ci de MedLife. Am devenit un fel de „watchdog” pe această zonă o perioadă lungă de timp şi ne vom face în continuare datoria în această zonă.”

    De asemenea, compania continuă procesul de dezvoltare a proiectului MedPark, cel mai mare hub medical din ţară. Conform reprezentanţilor MedLife, proiectul pilot ar urma să fie lansat la Bucureşti în 2-3 ani, urmând ca modelul să fie replicat şi în alte oraşe mari din ţară, precum Braşov, Sibiu, Cluj, Arad. „Avem o atenţie deosebită în a mări spitalele existente, nu neapărat de a ne mări reţeaua. Credem în Medical Park din Bucureşti, un proiect care merge – cu paşi mici – spre direcţia de a se transforma într-unul dintre cele mai mari unităţi medicale, nu doar private ci şi publice, medicale la nivel naţional.” Investesc şi în direcţia consolidării spitalelor din Braşov pe care le deţin în Braşov, Sibiu, Arad şi Cluj – construiesc noi secţii şi lărgesc aceste unităţi pentru că sunt de părere că unităţile din aceste oraşe unde sunt deja prezenţi trebuie şi să fie mai mari. „Odată cu dimensiunea mai mare, bineînţeles că patologia acoperită este mai mare şi încrederea unui pacient de a se adresa unui spital care are mai multe specializări sub un singur acoperiş este răsplătită. Credem mult în aceste centre medicale multidisciplinare dezvoltate la nivel naţional.”

    Corporatizare în stil antreprenorial

    Având în vedere strategia axată pe achiziţii – de până acum, dar şi când vine vorba de dezvoltările viitoare – l-am întrebat pe Mihai Marcu şi care este cel mai important aspect de care ţine cont atunci când ia decizia integrării unei noi clinici în companie. Caracterul fondatorului, răspunde el, subliniind faptul că cei mai mulţi dintre fondatori rămân alături de ei după semnarea tranzacţiei.

    „S-a creat senzaţia că MedLife este o instituţie care este fondată de familia Marcu şi punct. Aceasta este o informaţie puţin trunchiată pentru că MedLife a achiziţionat sau a făcut fuziune prin absorbţie cu multe companii: numărul acestora a ajuns la 35 în ultimii 12 ani. Acestea au o caracteristică interesantă şi importantă: fie că au rămas cu o minoritate, fie că au vândut sută la sută, fondatorii acestora, în general medici români sau români care au fondat o companie în anii ’90 sau în anii 2000, au rămas în MedLife şi sunt managerii MedLife pentru unităţile respective, conduc acele unităţi şi le dezvoltă.” De asemenea, ei devin achizitori la rândul lor, în regiunea în care activează sau în domeniul în care activează. Aşadar, la masa de conducere a MedLife, formată din 70-80 de manageri care conduc cei peste 8.000 de oameni ai companiei, aproape jumătate sunt antreprenori români. Aceşti antreprenori din domeniul medical stau la aceeaşi masă cu ceilalţi executivi ai MedLife, intraprenorii companiei, şi discută strategii, idei pentru a-şi dezvolta businessul, contribuie la realizarea bugetelor.

    „Cred că acesta este cel mai mare câştig şi cred că suntem o companie unică din punctul acesta de vedere: avem 30-40 de fondatori, împreună cu ceea ce noi numim manageri-intraprenori, care stăm la masă, ne întâlnim frecvent şi încercăm să găsim soluţii la nivel naţional şi pentru a ne face loc pe piaţă. Este un mesaj important faptul că sunt câteva zeci de fondatori români care reuşesc să fie liderii de pe o piaţă şi îndrăznesc să arunce o privire seriosă în jur pentru a vedea dacă nu pot să devină nu doar un lider naţional, ci şi unul regional sau balcanic.”

    Mare iubitor de istorie, Mihai Marcu citeşte mult despre antreprenoriatul românesc în special, despre personaje precum Malaxa sau alte figuri ale perioadei interbelice. Are chiar şi o colecţie de caricaturi interesantă axată pe corupţia şi businessurile la români în ultimul secol. Ce a observat atât în propria experienţă, cât şi în lecturile sale? „Eu sunt din şcoala celor care cred că te naşti cu antreprenoriatul. Tot văd şcoli de antreprenoriat, dar cred că acestea sunt o poveste. Eu mă uit la copiii mei, am o fetiţă şi un băiat fabuloşi şi cred că dintre ei, unul va fi antreprenor şi altul nu”, spune el. De asemenea, punctează că „E foarte clar că un patron nu-şi asumă doar riscuri. Un antreprenor trebuie să îşi asume şi eşecuri.” Or, această cultură este specifică Statelor Unite şi mai puţin populară în România.

    MedLife în cifre

    1,2 mld. lei, cifra de afaceri pro-formă* înregistrată de MedLife în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    240,4 mil. lei, EBITDA pro-formă MedLife în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 54,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut peste 35 de companii româneşti a integrat MedLife în grup

    7.500 de angajaţi şi colaboratori avea MedLife în decembrie 2020 dintre care 3.000 de medici

    5,5 milioane de pacienţi unici are compania, 750.000 de abonaţi, 30.000 de analize procesează MedLife în fiecare zi

    *Cifra de afaceri pro-formă ilustrează efectul achiziţiilor anunţate în 2020 asupra Grupului MedLife

    „Afaceri cum a deschis Bill Gates în Statele Unite, în garaj, mai sunt alte câteva mii. Dacă un business al unui american nu merge, se concentrează pe altceva, fără a face o dramă din asta. La noi eşecul este considerat o catastrofă, dar nu trebuie să fie aşa, antreprenorul creează şi nu îi ies toate businessurile.” MedLife a depăşit etapa antreprenorială şi, după cum chiar Mihai Marcu spune, s-a transformat într-o „corporaţie cu o cifră de afaceri de peste o treime de miliard de euro la finalul acestui an, cu mii de angajaţi şi cu peste 100 de manageri care conduc mulţi oameni, fiecare dintre ei având propria responsabilitate”. Pe de altă parte, în pofida dimensiunii de corporaţie, compania şi-a păstrat flexibilitatea, capacitatea de inovare rapidă şi de investiţii, spune el. „Dacă eşti antreprenor şi ai 10 ouă într-un coş, nu scoate mai mult de două niciodată, lasă opt ouă să producă, sunt vaca ta de muls care duc businessul de bază mai departe şi care duc responsabilitatea plăţii salariilor şi a dezvoltării companiei. Dacă nu scoţi tot timpul două din coş, să facă pui, vei muri într-o zi. În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical după pandemia aceasta, va pierde meciul.”

    Astfel, dincolo de „meciul dezvoltării” pe orizontală, prin achiziţii, Mihai Marcu sesizează nevoia de inovare, în special în domeniul în care activează. „În MedLife s-a păstrat dinamica antreprenorială. Dorinţa de a investi şi de a inova. De fapt aceasta este cheia unei afaceri. Cine rămâne pe loc va pierde meciul”.

    Din rândul celor mai recente inovaţii, exemplifică prin capacitatea de a oferi consultanţii online, lansată peste noapte în plină pandemie, roboţii de self-pay şi de self check-in – toate pregătite cu un an înainte de contextul pandemic şi care s-au dovedit a fi un avantaj din acest punct de vedere. „Epoca în care medicul pune mâna pe pacient, se uită în ochii lui şi îi ia febra, s-a terminat.

    Medicul vrea să vadă cum arată omul pe dinăuntru, vrea să vadă imagini de la gastroenterologie, de colonoscopie, de endoscopie,  cum arată cordul pe ecograf, cum arată plămânii pe CT, articulaţiile pe RMN şi aşa mai departe. Vrea să îi vadă analizele, să vadă dacă omul are o imunitate bună, vrea să vadă zona de hematologie şi compoziţia sângelui. Vrea să vadă dacă partea de biochimie şi echilibrul chimic al organismului sunt complete. Un diagnostic nu se mai poate lua bazat pe faptul că pacientul are ochii roşii sau alte simptome; este important examenul clinic, dar începe din ce în ce mai mult să fie doar o parte a întregului spectru de investigaţii pe care medicina modernă le oferă”.

    De altfel, el crede că abilitatea de inovare reprezintă condiţia de supravieţuire pentru un business antreprenorial, mai ales în domeniul pe care ei îl reprezintă. Unde vede businessul peste alţi zece ani? „Este clar pentru mine că în 10-15 ani de acum încolo, MedLife nu va mai fi MedLife, chiar dacă vom vorbi despre o companie regională. Probabil că vom vorbi despre Online Medical Services European Center. Cine nu se europenizează, cine nu vede mai departe decât colţul blocului următor, nu va mai exista în următorii cinci sau zece ani, cu siguranţă. Eu nu ştiu cât de mult se vor întâlni pacienţii cu medicii în următorii zece ani şi cât din analizele noastre medicale vor fi făcute chiar de terminalul nostru de telefon din buzunar. Întrebarea e doar când se va întâmpla acest lucru, nu dacă, iar de aceasta nu se îndoieşte nimeni.” Vorbind la modul general, despre sistemul medical per ansamblu, Mihai Marcu observă că medicii români din spitalele publice au făcut „o figură frumoasă în contextul COVID, în sensul dedicării şi sacrificiului, am avut medici cu măşti, unele incomplete, care au stat la capul pacientul muribund şi care au ventilat şi asta nu trebuie uitat”. Este de părere că o îmbunătăţire a sistemului, în condiţii de COVID sau fără, s-ar putea realiza prin intermediul unei medicine centralizate – „Spitalele mici de provincie din oraşe de 10.000 – 30.000 de locuitori ar trebui transformate în spitale de paliative şi de boli cronice. Acesta este viitorul medicinei şi dacă România va face aşa, va fi şi performantă şi la nivelul sistemului public”.

    Centralizarea serviciilor reprezintă, crede Mihai Marcu, principala soluţie când vine vorba despre viziunea pe termen lung asupra sistemului medical. „Pot să vă spun doar că niciun ministru al sănătăţii nu m-a sunat niciodată să mă întrebe pe mine, un angajator a 4-5% dintre medicii din România, să îmi ceară o opinie, iar aceasta spune foarte multe despre ceea ce se întâmplă.” Mărturiseşte totuşi că nu îşi doreşte să aibă un rol concret în conturarea politicilor publice, preferă să se concentreze pe business şi pe familie. Sub umbrela brandului MedLife au creat însă o platformă, RoMâine, despre care spune că o dedică României sănătoase. „RoMâine este, dacă vreţi, o chemare la optimism şi o chemare la a ne trezi, a ne uni forţele după această nebunie pe care o trăim şi de a reconstrui medicina şi sănătatea noastră. Este o chemare la a ne alătura unor demersuri importante pentru sănătatea oamenilor în general, pentru conştientizarea sănătăţii şi pentru a construi lucruri eficiente, nu pentru a ne pierde vremea făcând proiecte megalomanice care nu sunt niciodată gata.”

     

    O platformă pentru un viitor mai bun?

    La acest obiectiv aderă şi angajaţii companiei, iar Mirela Dogaru, Membru Executiv în cadrul MedLife Group, se implică activ în dezvoltarea platformei RoMâine din noul rol în care sunt integrate şi atribuţiile de marketing. În viziunea ei, RoMâine este o şcoală naţională în care Sistemul Medical MedLife aduce laolaltă profesori, medici, sociologi, scriitori, artişti, muzicieni, sportivi, preşedinţi de bănci sau de asociaţii de locatari, hairstylişti şi IT-işti, pentru a găsi împreună soluţii. „Vrem să ne construim o ţară care îşi tratează cu respect cetăţenii, în care vrem să trăim, în care vrem să ne întoarcem si unde putem să avem un viitor. Este mai mult decât o strategie de marketing, este un demers pe termen lung prin care ne propunem ca, pe lângă serviciile medicale de calitate, în care investim neîncetat, să oferim românilor ocazia de a pune umărul la găsirea şi aplicarea soluţiilor prin care să facem România bine împreună.” Mirela Dogaru şi-a construit întreaga carieră în cadrul MedLife şi coordonează echipele de vânzări la nivel naţional, echipele de medicina muncii, de laboratoare, precum şi mai nou echipa de marketing, având, spune ea, aceeaşi prioritate de mai bine de 15 ani încoace, dorinţa de a pune umărul la o calitate a vieţii mai bună a românilor.

    Iar când vine vorba despre realizările ei în zona de business, se gândeşte în primul rând la cele peste 7000 de companii care au ales să ofere servicii de sănătate angajaţilor. Este un mare pas, nu doar pentru creşterea calităţii vieţii şi a performanţei business-ului, dar mai ales pentru partea de prevenţie medicală unde, din pacate, în România mai sunt multe de îmbunătăţit şi schimbat. În acest moment, 15% din cifra de afaceri a grupului este reprezentată de segmentul corporate: „Mizăm pe o creştere susţinută, iar odată cu extinderea serviciilor în afara ţării, vrem să replicăm acest model şi pe pieţele internaţionale”.

    Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife:

    „La început, lumea nu ştia exact ce înseamnă un abonament, ce presupune să ai un asemenea serviciu şi cum poate fi folosit, iar noi, echipa MedLife, am avut un rol esenţial în formarea pieţei de servicii medicale private. Dacă acum 15 ani mergeam noi către ei să le povestim despre abonamente şi beneficiile lui, acum vin ei către noi cu această solicitare, iar echipa acţionează personalizat, în funcţie de specificul companiei, de nevoile pe care le are şi aşa mai departe.”

    Carte de vizită Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife

    ►Œ Mirela Dogaru are în subordine echipele de vânzări la nivel naţional, echipele de medicina muncii şi de curând echipele de laboratoare şi marketing.

    ► Este absolventă a Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Biochimie (2003) şi a programului de Masterat Executiv în Administrarea Afacerilor (EMBA)/ASEBUSS al Universităţii Kenesaw din Atlanta, Georgia, SUA.

    Ž► S-a alăturat echipei MedLife în 2005, în calitate de coordonator al echipei de vânzări corporative (corporate sales manager), funcţie pe care a deţinut-o până în 2011, când a fost numită în funcţia de director de vânzări (sales manager) pentru sectorul de dezvoltare a afacerii (New Business).

    Creşterea accelerată este susţinută de piaţa aflată într-o dinamică uimitoare, dar şi de nevoia acută în ceea ce priveşte accesarea serviciilor medicale generată de contextul pandemic, spune ea: „Doar uitându-te la anii 2020 şi 2021, îţi dai seama că acest interval ne-a dat ceva ce noi nici nu ne-am putut imagina că o să se poată întâmpla vreodată. Şi aici intervine adaptarea la acest nou context devenit realitate: trebuie să ştim să acţionăm rapid, să ştim să evaluăm nevoile reale asttfel încât să putem oferi soluţii orientate 100% spre pacient. În egală măsură, această adaptare înseamnă să fim alături de companii, să venim în întâmpinarea acestora exact cu programele şi serviciile de care au nevoie pentru a-i ajuta să-şi repornească business-ul sau să îşi continue activitatea în siguranţă”.

    Mirela Dogaru spune că transformarea MedLife în grupul de mari dimensiuni din prezent este consecinţa unui parcurs la care se aşteptau şi pe care l-au planificat: „MedLife este o companie cu un know-how foarte mare pe zona de achiziţii, într-o permanentă dezvoltare pe infrastructura medicală. Nu a fost o trecere bruscă, ci mai degrabă un traseu accelerat, de care eram conştienţi şi pregătiţi, reuşind să integrăm în grup fiecare nouă companie. Avem o echipă foarte bună pe partea de achiziţii şi dezvoltare”. Per ansamblu, uitându-se în urmă, la parcursul său profesional care a început de altfel în cadrul MedLife, spune că cele mai importante lucruri pe care a învăţat să le aprecieze sunt construcţiile solide şi cât de important este să nu laşi pe mâine ce poţi face astăzi: „MedLife nu este doar o şcoală de business, este o şcoală de speranţă că lucrurile se pot face bine”.

    27 de ani de istorie în medicina românească privată

    1994

    Un grup de medici antreprenori dezvoltă primele policlinici care aveau să devină mai târziu cel mai mare grup medical privat din România şi unul dintre cele mai mari din regiune.

    2004

    Managementul companiei este preluat de Mihai Marcu, care deschide prima hiperclinică MedLife.

    2006 

    IFC intră în acţionariatul MedLife, iar compania deschide cel mai mare spital privat din România.

    2011 

    Are loc prima achiziţie. Din 2011 şi până în prezent MedLife a achiziţionat sau a deschis 145 de unităţi medicale.

    2016

    MedLife devine prima companie medicală privată din România care se listează la BVB.

    2018

    MedLife trece graniţele şi duce capitalul românesc în Ungaria, fiind prima companie medicală care face acest pas.

    2020

    Este prima companie de servicii medicale private care a înregistrat o cifră de afaceri de un sfert de miliard de euro.

    Ecosistemul MedLife cuprinde clinici, spitale, laboratoare, stomatolgie, corporate, imagistică, pharma:

    200 de centre de recoltare 53 de clinici

    36 de laboratoare de analize

    23 de hiperclinici

    21 de farmacii

    12 centre de stomatologie

    12 spitale

    5 laboratoare COVID

    4 maternităţi

    1 bancă de celule stem

  • Cum poţi dezvolta un brand în medicină sub conceptul „think big”?

    PUBLI-INTERVIU

    În plină perioadă de expansiune pentru businessul românesc, în urmă cu 26 de ani, apărea pe piaţă brandul MedLife, de la o idee a unui medic – Mihaela Cristescu, dusă mai departe de cei doi fii ai săi – Mihai şi Nicolae Marcu. Astăzi, MedLife este liderul pieţei private de sănătate şi a atins în ultimii ani ţintă după ţintă – achiziţii, listarea pe bursă, ieşirea în afara graniţelor ţării. Cu ce mai vine nou operatorul privat şi cum se poate menţine lider pe o piaţă dinamică?

    MedLife, brandul creat de antreprenoarea Mihaela Cristescu, de profesie medic, şi preluat mai departe de cei doi fii ai săi, a urcat treaptă cu treapă în piaţa privată de sănătate, până în vârful clasamentului, dominând industria în care activează în ultimii ani. Care a fost reţeta? Încrederea oferită pacienţilor şi investitorilor şi ambiţia de a ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică, de a stabili obiective pe termen lung. O spune chiar Mihai Marcu, preşedintele MedLife, care din 2004 a preluat cârma companiei şi a dus-o la aproape un sfert de miliard de euro. „Am trudit pentru fiecare milion de euro în plus pe care l-am adăugat. Când am venit în MedLife, la începutul lui 2004, compania terminase cu un milion şi jumătate de dolari cifră de afaceri şi anul acesta terminăm cu 250 de milioane de euro aproximativ. Eu sunt un om ambiţios şi cred în „think big”. Nu mă îndoiesc că MedLife va ajunge la jumătate de miliard de euro în nişte ani. Eram numărul 17 în Bucureşti la început şi cred că pe ţară eram după locul 50. Mi-a fost greu la început, deşi provin din familie de medici, e foarte greu să conduci medici”, a povestit Mihai Marcu. Absolvent al facultăţii de matematică, dar cu experienţă în management şi în sistemul bancar, Mihai Marcu a înţeles rapid că pentru a crea un business în domeniul medical este nevoie de oameni alături. Astfel, în achiziţiile sale, MedLife păstrează la conducere şi managerii companiilor pe care le preia, antreprenori care au ajuns chiar în top zece firme private din domeniul sănătăţii. „MedLife este o firmă românească, cu capital românesc, înfiinţată de mici antreprenori români care au construit de la zero până astăzi. Noi am crescut pentru că am ştiut sa aliem acest conglomerat de firme. MedLife are în grup peste 35 de firme, vorbim despre un conglomerat de firme, despre un număr de peste 50 de antreprenori români, majoritatea medici, care au pornit câte o firmă în România. Unul dintre ei este mama. A început cu medici care îşi doreau să facă mai mult decât să meargă la job”, mai spune Mihai Marcu.

    Mai poate fi replicat modelul MedLife astăzi? Da, dar este mult mai costisitor, explică preşedintele MedLife. Pentru a intra pe piaţă deja formată şi extrem de competitivă, cum este industria privată de sănătate, un operator trebuie să aştepte zece ani pentru a intra în top trei şi să pună la bătaie investiţii uriaşe. Dincolo de investiţii, important este şi brandul companiei. „Medicina este formată din medici şi cred că brandul cel mai puternic este dat de numele oamenilor vindecaţi. Calitatea medicilor noştri, a asistentelor noastre ne pot aduce pe locul întâi sau ne pot trimite pe doi”, mai precizează Mihai Marcu. Iar brandul MedLife a fost supus în 2019 la un test chiar de investitorii săi, prin ieşirea în afara graniţelor, marcând o premieră atât pentru piaţa privată de sănătate, cât şi pentru businessul românesc în general. În perioada următoare urmează noi ieşiri, cu paşi mici, nu mişcări de amploare, pe piaţa internaţională, astfel că în drumul către Belgrad, Budapesta, Sofia sau Chişinău este posibil ca în următorii ani să apară şi sigla MedLife. „Nu va fi o mişcare de anvergură prin care MedLife îşi propune de mâine să schimbe centrul de greutate. Va rămâne în România, dar cred că MedLife, la anvergura pe care o are, merită să încerce să iasă în afara ţării cu paşi mici, dar repezi dacă lucrurile avansează”, a mai spus Mihai Marcu.

     

    Cele mai importante momente din istoria MedLife

    Şeful MedLife a enumerate momentele care au schimbat sau au accelerat dezvoltarea companiei pe care o conduce, pornind de la fondarea businessului, în urmă cu 26 de ani. Ulterior, la momentul schimbării de management, când mama sa i-a predat mai departe afacerea a fost un alt punct de cotitură, alături de intrarea în acţionariat a IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Băncii Mondiale.  „În 2005 am construit primul spital cel mai mare din ţară am schimbat politicile de management şi în acel moment am început să ne uităm la dezvoltarea companiei, la «think big»”, a mai spus Marcu. Alte momente importante pentru MedLife au fost intrarea în acţionariat a SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management, subsidiara a Grupului Societe Generale, punct în care compania românească a început să apese puternic pedala achiziţiilor. Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a fost un alt moment crucial în dezvoltarea companiei, comparat de şeful MedLife cu investiţia în trei spitale în acelaşi timp ca nivel de curaj.

    Iar în 2019, ieşirea pe piaţa din Ungaria şi stabilirea unei premiere prin acest eveniment a dat o nouă dimensiune businessului MedLife, printre cei mai mari operatori medicali din regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    Miza investiţiilor în inovaţie

    Medicina s-a schimbat permanent în ultimii ani şi au apărut tehnologii din ce în ce mai avansate pentru a uşura munca medicului şi afecţiunile pacientului. Cheia pentru a se păstra mereu în trend cu noile evoluţii ale domeniului medical în cadrul MedLife a fost privirea spre viitorul pacient şi nevoile sale, în funcţie de evoluţia afecţiunilor sau a metodelor de tratament. „În 2006 am investit în genetică, lucru care acum ne ajută să facem studiile acestea cu virusul, iar mama, care are acum 79 de ani, când am spus de genetică m-a susţinut să o dezvolt. Acela este viitorul, trebuie să vezi ce vrei să faci, cum vrei să arate şi ce curaj ai. Nu trebuie să te uiţi la ce este astăzi. Care sunt bolile care vor apărea peste cinci ani? Cum va arăta aparatul care îl scanează pe acel om?”, a mai spus Mihai Marcu.

    Preşedintele  MedLife spune că pandemia de COVID-19 a prins compania pregătită, implementând rapid sistem de self check-in şi check-out, serviciul de selfpament. Iar investiţiile în pandemie au mers şi spre achiziţii de platforme online, în contextul în care timp de două luni, în starea de urgenţă, doar cazurile grave au primit îngrijiri medicale în spitale.

    „MedLife are 20.000 de pacienţi pe zi, au fost investiţii făcute şi construite proactiv. MedLife deţine datele medicale ale 5,5 milioane de oameni din ultimi 15-20 de ani. Avem 690.000 de abonaţi acum, construim un model informatic şi deja avem primele rezultate serioase prin care le spunem companiilor care sunt angajaţii care au riscuri mai mari să facă diabet, boli cardiovasculare şi boli pulmonare, care sunt sensibile la aceste infectări cu coronavirus”, a mai explicat şeful MedLife.

    Cum arată fişa postului unui preşedinte de companie medicală

    Atenţia constantă la tot ce apare nou este ghidul preşedintelui MedLife pentru a duce mai departe compania. „Companiile care nu se vor digitaliza, nu vor investi în tehnologie şi robotizare nu vor putea face faţă. Trebuie să vedem cum arată pacientul anului 2025, restul sunt poveşti dacă noi nu ne adaptăm la acel pacient. Acesta este jobul meu. Dacă jumătate din timpul meu nu este preocupat pentru  robotizare şi gândire strategică pe marginea viitorului pacient, atunci discuţiile sunt redundante”, a explicat Marcu.

     

    Admiraţia pentru generaţia următoare

    Preşedintele MedLife vede un potenţial foarte mare în antreprenorii români de 25-30 de ani, dar crede totodată că este responsabilitatea antreprenorilor cu experienţă să seteze exemple de urmat. Iar pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că este nevoie urgentă de antreprenori curajoşi şi dornici de investiţii. „Am trecut prin acest „al treilea război mondial”, pentru că aşa îi spun eu pandemiei, în care graniţele s-au închis fizic. A trebuit cu măştile noastre, cu substanţele de curăţare, cu medicii noştri să ne descurcăm. Cine va termina „războiul” cu bine va atrage şi banii de investiţii, acolo lumea consumă şi acolo vin oamenii în concediu, la concerte, îşi trimit copiii la facultate. Cred că e un moment extrem de important, care ar putea să fie o rampă de lansare mai ales pentru antreprenorii tineri, care simt că pot”, mai spune Mihai Marcu.

    Ce urmează? Deşi pandemia de COVID-19 a mai temperat din apetitul pentru achiziţii al MedLife, compania continuă să anunţe noi investiţii şi a anunţat că va dezvolta proiectul MedLife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa opt clădiri în sistem pavilionar în nordul Capitalei. „MedPark va fi unitatea care poate să deservească şi cazurile grave pentru toată ţara. MedLife are 12 spitale, a ajuns la dimensiunea, anvergura şi cunoştinţele pentru a face ceva de top. Este un proiect de trei patru ani, dar va depinde mult şi de pandemie. Cred că medicina de vârf nu se face în pandemie, pacienţii cu boli grave cronice, care au nevoie de intervenţii extrem de complicate, sunt cei mai loviţi”, a mai explicat Mihai Marcu.

     

    Cercetarea, piesa de rezistenţă pentru o companie medicală

    Criza sanitară care a afectat întreaga lume a adus în prim-plan pentru pacienţi propria lor sănătate, iar concepte precum wellness, nutriţie, sport au început să prindă contur în mintea oamenilor. Cercetarea în domeniul sănătăţii este o piesă care nu trebuie să lipsească din puzzle-ul oricărei companii medicale, crede Mihai Marcu.

    „Nu cred că o companie care vrea să ajungă la jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în nişte ani poate să nu aibă departament de cercetare pentru că nu va face faţă, lumea se mişcă extraordinar de repede. Oamenii au învăţat că sănătatea lor este principalul aliat când vine o boală fără leac”, a mai spus şeful MedLife.

    Iar compania a realizat în pandemie mai multe studii, de la gradul de imu­nizare, la anticorpi şi secvenţierea noului virus. Costul acestor invetiţii a fost de peste jumătate de milion de euro.

    MedLife are 7.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape jumătate sunt medici. Sub brandul companiei funcţionează clinici, spitale, laboratoare, cabinete dentare, de imagistică, farmacii, distribuţie, zona corporate. Compania are 12 spitale, 50 de clinici, şapte laboratoare COVID, 32 de laboratoare de analize, patru maternităţi, bancă de celule stem. Zilnic, 30.000 de analize sunt procesate în cadrul companiei, iar 5,5 milioane de pacienţi unici trec anual pragul reţelei MedLife.

  • MedLife bifează o nouă achiziţie: Operatorul de servicii medicale private a preluat Centrul Medical Micromedica din regiunea Moldovei, cu şase unităţi medicale şi afaceri de 18 mil. lei în 2018

    Operatorul de servicii medicale private Medlife, controlat de familia Marcu, continuă achiziţiile şi anunţă preluarea pachetului integral al companiei Centrul Medical Micromedica, unul dintre principalii furnizori de servicii medicale private din Moldova.

    Compania operează şase unităţi medicale în oraşele Piatra Neamţ, Bacău, Roman, Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ, şi a raportat afaceri de 18 mil.lei în 2018.

    “Prin această achiziţie ne consolidăm poziţia în Moldova, fiind o zonă de maxim interes pentru noi. Am început să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe încă din 2014 odată cu inaugurarea unei clinici de mari dimensiuni în municipiul Iaşi. Odată cu această tranzacţie, adăugăm pe harta noastră alte şase oraşe şi, în felul acesta, extindem şi mai mult graniţele pentru pacienţii din nord-estul ţării şi nu numai”, spune Mihai Marcu Preşedinte şi CEO MedLife Grup.

    La rândul său, Stefan Botez, director general al Centrului Medical Micromedica, spune că parteneriatul cu MedLife reprezintă o etapă importantă în evoluţia companiei.

    Odată cu acestă tranzacţie, MedLife ajunge la un portofoliu de 26 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalului Lotus din Ploieşti.
     
    “Vom continua să ne consolidăm poziţia şi sperăm să mai anunţăm şi alte achiziţii până la sfârşitul anului”, adaugă Mihai Marcu.

    MedLife  a raportat afaceri în creştere în primele şase luni din 2019 şi continuă strategia de extindere pe piaţă prin achiziţii, pentru care a bugetat 20 mil. euro în a doua jumătate a anului.

    În primele şase luni din an, MedLife a încheiat trei tranzacţii, printre care şi o achiziţie în afara graniţelor ţării, prima ieşire a unei companii locale din sectorul privat de sănătate în străinătate. În ultimii zece ani, MedLife a deschis sau achiziţionat 129 de unităţi medicale în ţară, potrivit preşedintelui companiei.

    Creşterea afacerilor până la 468 mil. lei în primele şase luni din 2019, plus 25% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, a venit din toate liniile de afaceri ale grupului MedLife, mai ales din divizia de spitale, clinici şi stomatologie. De asemenea, şi achiziţiile din 2018 şi 2019 au tras în sus afacerile grupului la şase luni. Profitul net s-a majorat cu 72%, la 10,4 milioane lei în prima jumătate a lui 2019, potrivit raportului financiar al companiei.

    Conform reprezentanţilor companiei, dacă vor reuşi implementarea tuturor proiectelor anunţate către acţionari, există premise ca MedLife să depăşească pragul de 200 milioane de euro în 2019.
     

  • Bancherul cu 2 milioane de pacienţi. Mihai Marcu este cel mai admirat om de afaceri din domeniul serviciilor

    MedLife are 15 hyperclinici în Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 13 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

    Afacerile MedLife au crescut cu 16% în primele nouă luni, faţă de perioada similară a anului trecut, la 67,8 milioane euro, iar pe ansamblul anului în curs ar putea depăşi 100 milioane euro, dacă sunt finalizate achiziţiile în pregătire.

    Acţionarii MedLife sunt familia Marcu, fondatoarea companiei – 51%, fondul de investiţii Value4Capital (fostul SGAM – So­cie­te Generale Asset Management) – 36,25%, şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale – 12,75%.

    Fondul de investiţii va ieşi însă din acţionariatul companiei. Iniţial, tranzacţia era estimată pentru vara aceastui an, însă nu s-a concretizat până în prezent.Piaţa serviciilor medicale private a avut parte de cel mai efervescent an de la debutul crizei, fiind marcată de achiziţii şi de noi deschideri de clinici, care vin la pachet cu sute de noi locuri de muncă pentru personalul medical.

     

  • Mihai Marcu, MedLife: Majoritatea liniilor de business au intrat pe break-even

    Mihai Marcu, PREŞEDINTELE CA AL MEDLIFE, urmăreşte trei direcţii în agenda sa de business din 2014:

    Mihai Marcu: Suntem lideri de piaţă, brandul a crescut foarte mult, iar flexibilitatea noastră a avansat semnificativ după intrarea pe break-even a majorităţii liniilor de business ale companiei, toate aceste semnale anunţând un an bun pentru noi. Iată care sunt cele trei puncte importante din agenda 2014.

    Cel mai important punct de pe agenda anului 2014 nu depinde, în mod paradoxal, de factorii interni ai companiei, ci de politicile implementate de către CNAS şi Ministerul Sănătăţii. În măsura în care politicile şi metodologia de alocare a fondurilor din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate către spitalele private se va face urmând un algoritm uniform, fără excepţii, MedLife va activa pe o piaţă concurenţială corectă, în prezent puternic distorsionată de excepţii lipsite de transparenţă. Este frustrant ca cel mai mare operator din domeniul sănătăţii să aibă unul dintre cele mai mici plafoane/pat spitalizare din România. Trebuie înţeles că transparenţa sistemului va duce inerent la atragerea de fonduri private în sistem, deci în mod automat şi la degrevarea fondurilor alocate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    Punctul central al agendei interne a MedLife este acela de a deveni primul operator de servicii private de sănătate cu acoperire naţională. Deşi au trecut 20 ani de la startul investiţiilor în unităţile private de sănătate, niciunul dintre operatorii de calibru nu a reuşit să aibă acoperire în toate zonele istorice, cu atât mai puţin în toate oraşele cu peste 250.000 de locuitori. Sistemul medical MedLife nu va fi pe deplin constituit decât în momentul în care vom avea o acoperire a acestor oraşe, acesta fiind şi motivul pentru care am pregătit programul de dezvoltare regională, urmând ca până la sfârşitul anului 2014 să finalizăm acest proiect. Deşi am întâmpinat mari dificultăţi în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare în 2013, sperăm să demarăm, începând cu primele luni din 2014, investiţiile în clinici de mari dimensiuni în Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Craiova şi ca toate aceste unităţi să fie funcţionale până la finele anului viitor.

    Continuitatea şi coerenţa actului medical constituie un al treilea punct extrem de important pentru noi, motiv pentru care vom lansa cardul de sănătate MedLife. Orice pacient beneficiar al serviciilor medicale în cadrul celui mai mare sistem privat de sănătate din România va putea să aibă la dispoziţie în oricare dintre unităţile noastre teritoriale tot istoricul medical incluzând diagnostic şi tratament, imagistică medicală în evoluţie, indiferent dacă este vorba de ecografii, RMN, CT, endoscopie, precum şi tot istoricul şi evoluţia rezultatelor de laborator.

  • Mihai Marcu

    Mihai Marcu a avut o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie şi marochinărie. A făcut de toate, după cum el însuşi spune. După un drum de zece ani prin domeniul bancar, Mihai Marcu a adus businessul pornit de către mama sa, MedLife, în fruntea operatorilor de servicii medicale private din România.

    Mihai Marcu mărturiseşte că a fost atras mereu de tot ce înseamnă business, de finanţe. “Am lucrat prima oară în CreditBank şi apoi în Robank până în 2004. Am plecat chiar de la zero, iar pe cartea mea de muncă scria la primul job lucrător bancar.” 

    După ce a ajuns vicepreşedinte de bancă, Mihai Marcu a constatat că îşi petrecea prea mult timp la birou şi a decis să înceapă ceva pe cont propriu. Între timp, mama sa deschisese primul cabinet medical, prilej pentru el să dezvolte proiectul aflat la început. Aşadar, au achiziţionat clădirea din Griviţa şi, ulterior, au continuat deschiderea de noi cabinete. În 2004 a devenit tată, iar prioritatea bancherului a devenit mai mult ca oricând familia.

    Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihai Marcu.

    Spre deosebire de mediul bancar, în MedLife tot managementul s-a făcut după competenţa sa, iar libertatea era mult mai mare. După cum spune franc, un aport important al său a fost acela de a delega managerii şi a le acorda competenţe foarte mari. Iar conduita a fost bună, câtă vreme fondul de investiţii deţinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife în 2009, preluând 36% din acţiuni pentru circa 20 de milioane de euro. Cât despre viitor, Mihai Marcu nu se vede neapărat dezlipit de afacerea sa, însă mărturiseşte că are planuri în educaţie şi că se va ţine departe de sfera politică: “Puteţi să notaţi acolo trei lucruri: nu-mi plac telenovelele, manelele şi politica”.

    MedLife aşteaptă în 2013 o cifră de afaceri de 72 mil. euro, iar în prima jumătate a acestui an afacerile s-au majorat cu 17%. Pe lângă familia Marcu (aceasta deţine pachetul majo­ritar), din acţionariatul com­paniei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.  Compania deţine nouă clinici de mari dimensiuni, şase spitale, opt laboratoare, dar din cadrul reţelei mai fac parte şi alte unităţi.

  • Mihai Marcu

    Mihai Marcu a avut o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie şi marochinărie. A făcut de toate, după cum el însuşi spune. După un drum de zece ani prin domeniul bancar, Mihai Marcu a adus businessul pornit de către mama sa, MedLife, în fruntea operatorilor de servicii medicale private din România.

    Mihai Marcu mărturiseşte că a fost atras mereu de tot ce înseamnă business, de finanţe. “Am lucrat prima oară în CreditBank şi apoi în Robank până în 2004. Am plecat chiar de la zero, iar pe cartea mea de muncă scria la primul job lucrător bancar.” 

    După ce a ajuns vicepreşedinte de bancă, Mihai Marcu a constatat că îşi petrecea prea mult timp la birou şi a decis să înceapă ceva pe cont propriu. Între timp, mama sa deschisese primul cabinet medical, prilej pentru el să dezvolte proiectul aflat la început. Aşadar, au achiziţionat clădirea din Griviţa şi, ulterior, au continuat deschiderea de noi cabinete. În 2004 a devenit tată, iar prioritatea bancherului a devenit mai mult ca oricând familia.

    Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihai Marcu.

    Spre deosebire de mediul bancar, în MedLife tot managementul s-a făcut după competenţa sa, iar libertatea era mult mai mare. După cum spune franc, un aport important al său a fost acela de a delega managerii şi a le acorda competenţe foarte mari. Iar conduita a fost bună, câtă vreme fondul de investiţii deţinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife în 2009, preluând 36% din acţiuni pentru circa 20 de milioane de euro. Cât despre viitor, Mihai Marcu nu se vede neapărat dezlipit de afacerea sa, însă mărturiseşte că are planuri în educaţie şi că se va ţine departe de sfera politică: “Puteţi să notaţi acolo trei lucruri: nu-mi plac telenovelele, manelele şi politica”.

    MedLife aşteaptă în 2013 o cifră de afaceri de 72 mil. euro, iar în prima jumătate a acestui an afacerile s-au majorat cu 17%. Pe lângă familia Marcu (aceasta deţine pachetul majo­ritar), din acţionariatul com­paniei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.  Compania deţine nouă clinici de mari dimensiuni, şase spitale, opt laboratoare, dar din cadrul reţelei mai fac parte şi alte unităţi.

  • Mihai Marcu este antreprenorul cu cea mai spectaculoasă urcare în topul admiraţilor

    Mărturiseşte că a fost atras mereu de tot ce înseamnă business, de finanţe. “Am lucrat prima oară în CreditBank şi apoi în Robank până în 2004. Am plecat chiar de la zero, iar pe cartea mea de muncă scria la primul job lucrător bancar.” După ce a ajuns vicepreşedinte de bancă, Mihai Marcu a constatat că îşi petrecea prea mult timp la birou şi a decis să înceapă ceva pe cont propriu. Între timp, mama sa deschisese primul cabinet medical, prilej pentru el să dezvolte proiectul aflat la început. Aşadar, au achiziţionat clădirea din Griviţa şi, ulterior, au continuat deschiderea de noi cabinete. În 2004 a devenit tată, iar prioritatea bancherului a devenit mai mult ca oricând familia.

    Spre deosebire de mediul bancar, în MedLife tot managementul s-a făcut după competenţa sa, iar libertatea era mult mai mare. După cum spune franc, un aport important al său a fost acela de a delega managerii şi a le acorda competenţe foarte mari. Iar conduita a fost bună, câtă vreme fondul de investiţii deţinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife în 2009, preluând 36% din acţiuni pentru circa 20 de milioane de euro. Cât despre viitor, Mihai Marcu nu se vede neapărat dezlipit de afacerea sa, însă mărturiseşte că are planuri în educaţie şi că se va ţine departe de sfera politică: “Puteţi să notaţi acolo trei lucruri: nu-mi plac telenovelele, manelele şi politica”.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.