BusinessMagazin

Tag: Mihai Bocai

  • Cum a ajuns o companie fondată de o echipă de tineri români în mai puţin de doi ani lider de piaţă în aria de influencer marketing technology, având acum o cifră de afaceri cu 40% mai mare decât cel mai apropiat concurent

    Pentru tânărul antreprenor, parfumeria este o formă de evadare creativă şi intelectuală şi, spune el, îi oferă ocazia de a se deconecta de la rutina zilnică a afacerilor şi de a explora un univers senzorial complet diferit.
     

    Un hobby poate să fie un teren fertil pentru idei noi, o sursă de relaxare şi de reflecţie, care, indirect, contribuie la o mai bună claritate şi inovaţie în activitatea profesională”, afirmă Mihai Bocai, cofondator şi CEO Flaminjoy, un start-up local Flaminjoy, care a dezvoltat un ecosistem prin inter­mediul căruia businessurile îşi pot eficientiza procesele de marketing, iar influencerii pot accesa campaniile brandurilor potrivite pentru ei.

    Compania fondată de o echipă de tineri români a ajuns, în mai puţin de doi ani de la lansarea serviciilor de amplificare Social Products, lider de piaţă în aria de influencer marketing technology, având acum o cifră de afaceri cu 40% mai mare decât cel mai apropiat concurent. „Încrederea partenerilor a permis extinderea rapidă şi în afara ţării, Flaminjoy operând acum în 12 pieţe din Europa, Asia şi Africa”, conform reprezentanului companiei. Compania a atras peste 2 milioane de euro în trei runde de finanţare, finalizând recent o finanţare-punte (bridge investment) pentru a accelera extinderea globală şi iniţiativele inovatoare de marketing pe care le are în pregătire. În prezent, se pregăteşte pentru o rundă de finanţare de seria A şi explorează activ extinderea în alte regiuni.

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?
    Hobby-ul meu este parfumeria, o artă subtilă şi extrem de complexă care îmbină creativitatea cu ştiinţa şi mă fas-cinează tocmai datorită acestei dualităţi. Am început să explorez domeniul din dorinţa de a înţelege mai bine indus-tria de beauty, în special procesele de producţie şi vânzare din această industrie sofisticată. Curiozitatea mea a fost iniţial legată de cum sunt create parfumurile şi cum fiecare notă poate influenţa percepţia unui produs. Cu tim-pul, însă, pasiunea a crescut şi am început să colecţionez parfumuri de nişă, preferând acele creaţii care sunt dis-tincte, sofisticate şi uneori controversate.
    Acum, colecţia mea depăşeşte 100 de parfumuri, fiecare ales pentru unicitatea şi povestea sa. Încerc să dedic timp acestui hobby ori de câte ori am ocazia, fie pentru a explora noi lansări, fie pentru a împărtăşi această pasiune cu fiii mei, Victor şi Vlad. Împreună, analizăm atât partea creativă, cât şi aspectele practice, ceea ce face din par-fumerie un adevărat pod între viaţa mea profesională şi personală.


    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?
    Parfumeria, deşi aparent un domeniu foarte diferit, are multe în comun cu afacerile. În primul rând, crearea unui parfum este un proces meticulos, care necesită atenţie la detalii, inovaţie şi o înţelegere profundă a consumato-rilor. Fiecare parfum trebuie să spună o poveste, iar această poveste trebuie să rezoneze cu publicul său ţintă. Simi-lar, în afaceri, trebuie să construieşti o identitate de brand care să fie autentică şi atractivă pentru clienţii tăi.
    În plus, parfumeria m-a ajutat să înţeleg mai bine dinamica pieţei şi comportamentul consumatorilor. De exemplu, în parfumerie există un echilibru subtil între crearea unui produs care să fie accesibil, dar şi exclusivist. La fel, în afaceri, este esenţial să găseşti un echilibru între inovare şi sustenabilitate financiară. Industria parfumurilor, prin complexitatea sa, serveşte drept model pentru a înţelege cum pot fi influenţate preferinţele consumatorilor şi cum poate un produs să devină memorabil şi dorit.


    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?
    Da, cred că un hobby bine definit şi autentic poate fi un adevărat catalizator pentru relaţiile de afaceri. Parfumeria, fiind o artă subtilă şi senzorială, oferă o modalitate de conectare dincolo de convenţiile clasice de networking. De multe ori, în discuţii cu parteneri sau colegi, am descoperit că pasiunea pentru parfumuri poate deschide uşi către conversaţii mai profunde, personale, ceea ce ajută la crearea unor legături de încredere şi respect reciproc.
    Totuşi, pentru mine, este esenţial să păstrez un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Îmi place să păstrez parfumeria ca o sursă de inspiraţie şi creativitate, fără să o amestec direct cu deciziile de afaceri. Cu toate acestea, un hobby poate să fie un teren fertil pentru idei noi, o sursă de relaxare şi de reflecţie, care, indirect, con-tribuie la o mai bună claritate şi inovaţie în activitatea profesională.


    Ce beneficii are hobby-ul pentru dvs.?
    Parfumeria este o formă de evadare creativă şi intelectuală pentru mine. Îmi oferă ocazia de a mă deconecta de la rutina zilnică a afacerilor şi de a explora un univers senzorial complet diferit. Procesul de descoperire a unui parfum, analiza notelor, a compoziţiei şi a poveştii din spatele fiecărui flacon mă ajută să îmi dezvolt creativitatea şi să îmi deschid mintea către noi perspective.
    Acest hobby mă ajută şi să îmi reîncarc bateriile, oferindu-mi o pauză necesară din cotidian. Prin faptul că împărtăşesc această pasiune cu fiii mei, parfumeria devine şi o oportunitate de a construi momente preţioase de legătură familială. Astfel, ea nu doar că îmi îmbogăţeşte viaţa personală, dar mă ajută să rămân conectat şi la di-mensiunile creative ale vieţii profesionale.


    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?
    Există multe paralele între parfumerie şi afaceri, dar cea mai importantă regulă comună este atenţia la detalii. În parfumerie, fiecare ingredient contează şi poate transforma complet rezultatul final. La fel, în afaceri, fiecare deciz-ie, fie ea mică sau mare, poate influenţa direcţia şi succesul unei iniţiative. Fiecare aspect, de la strategia de mar-keting până la modul în care interacţionezi cu echipa ta, contează.
    Un alt principiu comun este cel al creativităţii echilibrate de disciplină. În parfumerie, creativitatea trebuie să fie bine ancorată în cunoaşterea tehnică a ingredientelor şi a compoziţiei. În afaceri, inovaţia şi ideile noi trebuie să fie susţinute de strategii solide şi implementări eficiente. În ambele domenii, curajul de a experimenta şi de a ieşi din tipare este esenţial pentru a reuşi.


    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?
    Echilibrul, integritatea şi consistenţa sunt esenţiale atât în parfumerie, cât şi în afaceri. În parfumerie, crearea unui parfum de succes implică armonizarea unor ingrediente aparent disparate pentru a obţine o compoziţie care să rezoneze cu utilizatorii. În afaceri, succesul vine din integrarea echilibrată a diferitelor departamente şi strategii într-o viziune coerentă şi unitară.
    Totodată, autenticitatea este o altă regulă fundamentală. În parfumerie, originalitatea şi autenticitatea sunt cele care definesc un parfum de nişă şi îl fac să fie căutat. În afaceri, autenticitatea este ceea ce face un brand să iasă în evidenţă şi să construiască loialitatea clienţilor.


    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? De ce?
    Nu aş practica un sport sau hobby care nu îmi aduce satisfacţie intelectuală sau care contravine valorilor mele fun-damentale. Pentru mine, este esenţial ca orice activitate pe care o întreprind să aibă un scop clar, să fie motivantă şi să contribuie la dezvoltarea mea, atât personală, cât şi profesională. De aceea, caut să mă implic în activităţi care îmi stimulează creativitatea şi curiozitatea, evitându-le pe cele care nu adaugă valoare sau nu se aliniază prin-cipiilor mele.  

    CARTE DE VIZITĂ

    . CEO Flaminjoy (2017-prezent)
    2. founder, Evonomix (2012-prezent)
    3. business development director, Telliso (2007-2012)
    4. business operations manager, IBM (2006-2007)
    5. project manager, SIVECO (2004-2006)

    Preferinţe

    Cuvânt: Învăţare
    Carte: „Why Nations Fail”, Daron Acemoglu and James A. Robinson
    Personalitate: Warren Buffett
    Sportiv: triatlon
    Tip De Vacanţă: Discovery / History
    Destinaţie de vacanţă: Croaţia

  • Vlad Panait, fondator al Sparking Capital şi Mihai Bocai, CEO al ProductLEad: De la start-up la scale-up

    Ecosistemul start-up-urilor locale de tehnologie a crescut considerabil în ultimii ani şi această tendinţă pare să urmeze un ritm ascendent, atât din perspectiva volumului, cât şi a calităţii serviciilor oferite. Cu toate acestea, specialiştii sunt de părere că Europa de Est are încă una dintre cele mai mici ponderi ale investiţiilor cu capital de risc (VC) raportate la GDP şi populaţie în Europa. Cum poate fi recuperat acest decalaj?

     

    Vlad Panait, fondator al Sparking Capital: Calitatea start-up-urilor este în creştere, având start-up-uri care au accesat serie B de investiţii (FintechOS), câteva investiţii serie A (deşi numărul acestora este încă mic – cinci tranzacţii în valoare de peste 2,5 milioane de  euro din cele 71, reprezentând aproximativ 57% din valoarea totală a investiţiilor). Aceasta reflectă gradul de maturitate scăzut al ecosistemului local, trendul fiind unul pozitiv – decalajul poate fi însă recuperat pe măsură ce piaţa se dezvoltă şi se maturizează. În România, tendinţele de creştere sunt confirmate de cifrele investiţiilor, mai ales în ultimii doi ani. Investiţiile în start-up-uri au crescut de la 30 de milioane de euro în 2020, an afectat de COVID-19 la 117 de milioane de euro, în creştere cu 290% anul trecut, aceasta fiind cea mai mare valoare a investiţiilor de până acum, excluzând investiţiile UiPath, conform unui studiu How to Web din 2021. În 2021 s-au efectuat investiţii în 71 de tranzacţii, în creştere cu 20,3% comparativ cu 2020.

    Echipele de fondatori sunt din ce în ce mai bine pregătite, de asemenea observăm un trend pozitiv. Unul dintre punctele slabe este că deal flow-ul nu are o diversificare mare, fiind doar câteva verticale care atrag fondatori de valoare, deşi, în ultimul an am văzut din ce în ce mai multe echipe de fondatori care vor să rezolve probleme mari în verticale precum securitatea cibernetică, economie circulară, blockchain, IA(AI) în comerţ electronic etc. CEE, implicit şi România, au una dintre cele mai mici ponderi ale investiţiilor cu capital de risc (VC) raportate la  GDP şi populaţie în Europa (5%  ponderea investiţiilor cu capital de risc în total investiţii în Europa vs 10% ponderea GDP CEE în total GDP UE vs 27% ponderea populaţiei CEE în total populaţie UE) fiind un potenţial mare de reducere a acestui decalaj în anii următori, pe măsură ce ecosistemul se dezvoltă şi se maturizează. Un alt element care confirmă potenţialul de creştere sunt competenţele technologice din CEE/România în RPA, securitate cibernetică, gaming, blockchain, AI în ecommerce. Un potenţial crescut de scalare au start-up-urile locale care dezvoltă soluţii în verticalele precum AI în comert electronic, securitate cibernetică, economie circulară şi block chain. Provocarea cea mai mare acum este diversitatea deal flow-ului.

    Vlad Panait, fondator al Sparking Capital: „Un start-up devine scalabil la nivel internaţional şi atractiv pentru investitori atunci când demonstrează că are abilitatea de a „crossing the chasm” adică de a adapta valoarea şi capta oferta prin produs/serviciu de la inovatori la adoptatori timpurii. 92% din start-up-uri, nu trec de această etapă.”

    În contextul geopolitic şi macro-economic actual, anticipez o reducere a investiţiilor cu capital de risc, pe termen scurt, în special la baza piramidei investiţionale: Business Angels, investitori de retail care investeau prin platforme de crowd funding. Fiecare criză aduce si oportunităţi, nu numai provocării. În acest context, previzionez oportunităţi mari în verticala de securitate cibernetică, întrucât din ce în ce mai multe organizaţii – mari, medii şi mici – vor trebui să-şi dezvolte, intern sau extern, capabilităţi de reacţie la atacuri cibernetice, planuri de contingenţă şi continuitate a afacerii. O altă oportunitate este în verticala de IA în comerţul electronic pentru companiile mici şi mijlocii, multe din ele fiind nevoite să implementeze un sistem de vânzări omnichannel, offline si online, în care datele, calitatea acestora şi analiza lor în timp real pentru acţiuni de marketing personalizate vor constitui un factor de succes cheie. În ce priveşte modul în care un fond de investiţii alege să investească într-un start-up, generic vorbind, sunt trei aspecte majore care sunt luate in considerare: calitatea echipe de fondatori, mărimea oportunităţii de piaţă şi atractivitatea investiţiei pentru investitori. Fiecare fond tratează aceste trei criterii cu o granularitate mai mare sau mai mică, analizând şi modelând: experienţa echipei de fondatori, viziunea lor, expertiza de industrie, abilitatea acestora de a exploata oportunitatea, modul în care valoarea creată de produsul/serviciul dezvoltat rezolvă în mod unic o problemă mare a clienţilor, abilitatea de a captura în timp această valoare trecând, în curba adopţiei inovaţiei, de la inovatori la adoptatorii timpurii etc.

     

    Când devine un start-up scalabil internaţional?

    Vlad Panait, fondator al Sparking Capital – Un start-up devine scalabil la nivel internaţional şi atractiv pentru investitori atunci când demonstrează că are abilitatea de crossing the chasm adică de a adapta valoarea şi capta oferta prin produs/serviciu de la inovatori la adoptatori timpurii. 92% din start-up-uri, nu trec de această etapă. Aceasta se reflectă în valoarea vânzărilor, tipurile de clienţi pe care îi au, geografiile în care vând. Şi mai în profunzime – de capabilităţile pe care şi le dezvoltă intern, abilitatea de a răspunde la ameninţările competiţiei şi de a inova, abilitatea de a atrage şi reţine talent în organizaţie, de a învăţa rapid, experimenta, itera şi scala. Ecosistemele cele mai dezvoltate pe această nişă sunt UK (Londra), Franţa (Paris), Germania (Berlin, München, Hamburg, Köln), Olanda (Amsterdam), Suedia (Stockholm) întrucât sunt cele mai mari pieţe din Europa, în toate industriile, au abilitatea de a atrage talent, sunt centre importante de invoaţie. De exemplu, Germania are peste 873.000 de programatori (numărul 1 în EU), UK, aproximativ 813.000, Franţa, 467.000, Olanda, 310.000, Suedia, 175.000.

    Mihai Bocai, CEO al ProductLEad: „Ca start-up, atunci când doreşti să aduci inovaţie în piaţă, eşti într-o cursă permanentă. Trebuie să rezolvi suficient de rapid problema pieţei, în timp ce convingi investitorii că acest viitor este unul viabil.”

    Cum arată procesul de dezvoltare şi atragere de noi investiţii din perspectiva unui start-up ?

    Mihai Bocai, CEO, ProductLead – Experienţa de până acum ne-a învăţat că, atunci când porneşti la drum cu o idee de business, trebuie să te asiguri că ai resursele necesare şi un plan bine gândit, care să te ajute să îţi atingi obiectivele. Totdodată trebuie să te adaptezi la schimbări şi să profiţi la timp de oportunităţi, întrucât factorul timp pentru un start-up este vital. Am înfiinţat ProductLead într-o perioadă în care ecosistemul local de start-up-uri era încă într-un stadiu incipient şi accesul la investiţii unul limitat. Însă experienţa noastră anterioară în industria de marketing digital ne-a permis să anticipăm nevoia de inovaţie în acest domeniu şi să credem în potenţialul pe care îl poate avea, mai ales în zona de e-commerce. Trendurile digitalizării globale împing brandurile spre nevoia de a folosi soluţii de eficientizare şi experimentare rapidă. Este din ce în ce mai greu să intri în competiţie cu jucătorii mari din orice verticală şi în acest context ai nevoie de instrumente care să îţi permită să fii agil, să testezi şi să înveţi cu o viteză din ce în ce mai mare, într-un context în care resursele umane calificate sunt din ce în ce mai rare şi costisitoare. Ca start-up, atunci când doreşti să aduci inovaţie în piaţă, eşti într-o cursă permanentă. Trebuie să rezolvi suficient de rapid problema pieţei, în timp ce convingi investitorii că acest viitor este unul viabil. Înainte de a valida puternic ideea ta în piaţă, vei obţine fonduri bazat pe echipa pe care reuşeşti să o construieşti şi pe capacitatea acestei echipe de a executa viitorul pe care tu, ca business, îl proiectezi. Echipa, piaţa suficient de mare căreia te adresezi cu soluţia ta, avantajele competitive pe care le ai, modul în care îţi poţi apăra inovaţia în piaţă, capacitatea de execuţie şi tracţiunea pe care o obţii, sunt criterii în baza cărora investitorii vor fi atraşi de startup-ul tău şi vor investi resursele în viitorul proiectat de tine.