BusinessMagazin

Tag: MICULA

  • Cât datorează fraţii Micula României

    Fraţii Micula trebuie să plătească României cheltuieli de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma de aproximativă de 4.5 milioane de euro, după ce statul român a câştigat al doilea proces intentat de familia Micula, arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat de presă.

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), România a câştigat cel de-al doilea proces intentat de familia Micula şi cele 10 firme controlate, care au solicitat despăgubiri de 2,36 miliarde euro.

    Procesul a avut loc la Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

    „Tribunalul intenaţional a stabilit, totodată, că reclamanţii trebuie să plătească României cheltuielile de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma aproximativă de 4,5 milioane euro, la care se vor calcula dobânzi de 2,91% pe an până la plata integrală a sumei datorate”, arată MFP în comunicatul citat.

    Potrivit oficialilor din Ministerul Finanţelor Publice, familia Micula a susţinut că, în special după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, România a permis şi facilitat existenţa şi dezvoltarea unor importante pieţe negre în domeniul producerii de produse alcoolice, nu a aplicat legislaţia fiscală care permitea colectarea taxelor şi impozitelor în domeniul producerii alcoolului şi au fost impuse modificări unilaterale ale contractelor de exploatare a apei minerale (de către Societatea Naţională a Apelor Minerale) care au condus la creşterea costurilor pentru extragerea acesteia.

    „În urma apărărilor formulate de reprezentanţii avocaţiali ai României, tribunalul arbitral a constatat că România nu şi-a încălcat obligaţia de a asigura un tratament corect şi echitabil şi obligaţia de protecţie deplină şi securitate a investiţiei reclamanţilor. Trebuie precizat că obiectul acestui litigiu reprezintă o speţă total diferită faţă de primul proces intentat de familia Micula şi câştigat de reclamanţi în urmă cu şase ani. Principala critică formulată în primul diferend viza facilităţile fiscale acordate de statul român şi apoi eliminate sau reduse”, se mai arată în comunicat.

    Curtea de arbitraj a reţinut atunci că România a redus în mod justificat facilităţile acordate admiţând că aderarea României la Uniunea Europeană era de interes naţional.

    „Totuşi, Curtea a decis în 2013 definitiv împotriva României, motivând că principiul Tratamentului Corect şi Echitabil a fost încălcat sub două aspecte. Plata despăgubirilor decise de Curtea de Arbitraj în urmă cu şase ani a fost efectuată la finele anului trecut, când au fost astfel deblocate conturile unor instituţii ale statului român pe care reclamanţii le-au blocat în vederea executării creanţelor”, mai spun reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice.

  • Poprire pe 85 milioane euro din fondurile ROMATSA, într-un litigiu al fraţilor Micula cu statul român

    Într-un comunicat de presă transmis vineri, ROMATSA anunţă că în cursul acestei săptămâni a fost notificată de către organizaţia europeană pentru siguranţa nevigaţiei aeriene cu privire la existenţa unui act de executare silită transmis de către un executor judecătoresc belgian, în urma unui proces câştigat de fraţii Micula împotriva statului român.

    ”Această excutare silită vizează banii colectaţi de Eurocontrol în favoarea ROMATSA, în urma prestării de navigaţie aeriană. Actul de executare silită face trimitere la sume reclamate de familia Micula de la statul român. ROMATSA nu are nicio calitate în litigiul dintre statul român şi familia Micula, responsabilitatea rezolvării acestui litigiu fiind a Ministerului Finanţelor Publice din
    România. Ca urmare, ROMATSA a decis să se apere în instanţele belgiene pentru suspendarea/blocarea respectivei popriri, pentru a nu afecta operaţiunile curente şi angajamentele companiei”, se precizează în documentul citat..

    Directorul general interimar al ROMATSA, Fănică Cârnu, a explicat, pentru MEDIAFAX, că s-a pus poprire pe conturile Eurocontrol pentru banii cuveniţi ROMATSA.

    ”Conturile ROMATSA nu sunt blocate. (…) După estimările noastre, reprezintă banii cuveniţi ROMATSA de la Eurocontrol pentru o perioadă de aproximativ jumătate de an. Neîncasarea acestor bani va complica existenţa instituţiei şi furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană pe un termen destul de important. Începând cu data de 9 septembrie, de când a apărut acest ordin de executare silită a Eurocontrol, ROMATSA nu a primit niciun ban”, a declarat directorul general interimar al ROMATSA.

    El a spus că deocamdată regia operează în condiţii de siguranţă, conform standardelor.

    În ceea ce priveşte acţiunea de blocare a popririi, directorul regiei a precizat că ROMATSA a trimis deja la Bruxelles o echipă de specialişti care negociază un contract de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţele belgiene pentru a ridica această poprire.

    “În momentul de faţă, nu se pune problema banilor de salarii, pentru că noi am făcut toate demersurile să stopăm această executare silită. Vom afla care sunt consecinţele demersurilor noastre abia săptămâna viitoare. Pe 9 septembrie a fost notificat Eurocontrolul, imediat Eurocontrolul ne-a adus la cunoştinţă acest lucru. Pe noi ne interesează să ne apărăm drepturile în instanţă, să blocăm executarea acestui ordin de executare silită a fondurilor ROMATSA”, a precizar şeful ROMATSA.

    Potrivit acestuia, celelalte probleme sunt ale statului român şi trebuie rezolvate de Ministreul Finanţelor, care este reprezentantul statului român în asemenea litigii internaţionale.

    “ROMATSA este o regie autonomă, cu autofinanţare, taxele rezultate din biletele pasagerilor pentru transportul aerian sunt colectate de către Eurocontrol şi ceea ce se cuvine ROMATSA trebuie, conform convenţiilor în vigoare, viraţi în conturile ROMATSA. Deci, statul român nu este implicat în acest circuit financiar. Din câte ştiu eu, Ministerul Finanţelor are acţiuni proprii pentru a rezolva această situaţie. Noi nu suntem subordonaţi Ministerului Finanţelor”, a menţionat Cârnu.

    Veniturile pe care ROMATSA ar trebui să le încaseze de la Eurocontrol sunt blocate pentru recuperarea sumei de 85 de milioane de euro datorate fraţilor Micula, sumă care reprezintă aproximativ jumătate din încasările regiei pe un an.

    La rândul său, Ministerul Finanţelor Publice precizează, printr-un comunicat, că ROMATSA nu a avut şi nici nu are nicio calitate în litigiul dintre Micula şi statul român.

    În data de 1 octombrie 2014, a fost adoptată Decizia Comisiei Europene nr. 6848/2014 de deschidere a procedurii de investigaţie în legătură cu punerea în executare a hotărârii arbitrale Micula/România. În cuprinsul acesteia, se menţionează că punerea în executare a hotărârii arbitrale ar echivala cu acordarea unui ajutor de stat nou, incompatibil cu dreptul Uniunii Europene în materia ajutorului de stat.

    “După pronunţarea hotărârii arbitrale, România, prin Ministerul Finanţelor Publice, a executat integral hotărârea arbitrală, fără ca acest lucru să presupună că renunţă la susţinerea argumentelor sale din acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale pronunţată în dosarul nr. ARB/05/20”, arată comunicatul.

    Comisia Europeană (CE) a lansat, în luna iunie, proceduri de infrigement împotriva a cinci state, printre care România şi Suedia, solicitându-le să renunţe la tratatul bilateral de investiţii care încalcă acquis-ul comunitar, tratat care a permis fraţilor Micula să dea România în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington. Comisia a informat că va organiza o întâlnire cu statele membre, la începutul lunii octombrie, pentru a le oferi asistenţă în procesul de eliminare a tratatelor bilaterale.

    CE a avertizat că tratatele bilaterale intra-UE asigură drepturi pe baze bilaterale doar pentru investitorii din anumite state membre, ceea ce contravine deciziei CJUE, potrivit căreia discriminarea pe bază de naţionalitate este incompatibilă cu legislaţia naţională.

    Fraţii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au câştigat, în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilităţi fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi.

    CE a informat autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autorităţile române au informat CE că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

    Comisia a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plăţii despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acţiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilităţii acelui ajutor de stat cu piaţa internă.

    Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curţii de Arbitraj de la Washington potrivit căreia fraţii Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

    Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

    Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România, semnat în 2002, când România nu era încă membru UE. Din partea României, documentul a fost semnat de ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu.

    Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

    La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

    În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiţii în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale şi scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE şi în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcţionare incompatibil.

    România, prin Ministerul Finanţelor Publice, a introdus în anul 2014 o acţiune în anularea hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013. Conform practicii ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes), decizia asupra acţiunii în anulare va putea fi luată cel mai devreme către sfârşitul anului 2015 şi primul trimestru al anului 2016.

    Eurocontrol este organizaţia europeană pentru siguranţa nevigaţiei aeriene care încasează, în numele unei persoane juridice din România – ROMATSA, sume pentru serviciile de navigaţie aeriană prestate transportatorilor aerieni în spaţiul aerian al României.

    ROMATSA a avut anul trecut venituri de 804,16 milioane de lei, în creştere de la 753,9 milioane de lei în anul precedent. Regia a obţinut un profit de 41,87 milioane de lei, comparativ cu 17,9 milioane de lei în 2013.

  • Blog Financial Times: Cazul fraţilor Micula poate influenţa negocierile comerciale UE – SUA

    Încercarea fraţilor Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, de a-şi salva imperiul alimentar din nordul României, care produce de la bere la biscuiţi, pare să nu aibă o legătură directă cu negocierile comerciale dificile ale Uniunii Europene cu Statele Unite şi Canada, dar stă de fapt la baza uneia dintre cele mai dificile probleme, statutul tribunalelor de arbitraj comercial.

    Fraţii Micula, care deţin şi cetăţenie suedeză, au avut un început groaznic de săptămână, notează autorul articolului postat pe blogul Financial Times, Christian Oliver.

    Comisia Europeană a anunţat luni, în urma unei investigaţii aprofundate, că România trebuie să recupereze de la fraţii Micula despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, instituţia constatând că acestea încalcă legislaţia UE.

    Potrivit avocaţilor fraţilor Micula, proprietarii European Food au decis să investească în judeţul Bihor, unde fabricile lor au 9.000 de angajaţi, în baza subvenţiilor statului român.

    România a decis însă în 2005, în timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să sisteze programul de facilităţi fiscale în zonele defavorizate, pentru a respecta legislaţia comunitară în domeniul ajutoarelor de stat.

    Fraţii Micula au dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington şi au câştigat în decembrie 2013 despăgubiri de 250 de milioane de dolari, una dintre cele mai mari sume acordate vreodată de o instanţă comercială internaţională, se arată în articol.

    Autorităţile de la Bruxelles consideră însă că aceste despăgubiri înseamnă de fapt plata “pe uşa din dos” a subvenţiilor.

    Oricine urmăreşte negocierile comerciale dintre UE şi Statele Unite ştie că aceste tribunale internaţionale reprezintă un subiect incendiar. Aceste instanţe permit companiilor care consideră că au fost nedreptăţite de justiţia naţională să apeleze la arbitri numiţi potrivit termenilor acordurilor comerciale, explică autorul articolului.

    Pentru oficialii din UE şi SUA, tribunalele comerciale internaţionale reprezintă un mijloc important de protejare a drepturilor investitorilor, în timp ce oponenţii se tem că aceste instanţe pot submina legislaţiile naţionale şi europene.

    Opoziţia faţă de tribunalele comerciale este puternică în special în Germania şi în rândul socialiştilor din Parlamentul European.

    În acest fel, autorităţile de la Bruxelles sunt prinse la mijloc în această problemă. Pe de o parte, oficialii UE în domeniul comerţului susţin că este bine ca tribunalele de arbitraj internaţional să fie incluse în acordurile comerciale cum sunt cele cu Statele Unite şi Canada. Pe de altă parte, autorităţile europene în domeniul concurenţei încearcă să întoarcă verdictul în cazul Micula, unul dintre cele mai urmărite de la Curtea de Arbitraj de la Washington.

    Pentru oficialii UE în domeniul comerţului, nu există o problemă. Ei susţin că tribunalele care ar fi incluse în acordul cu SUA vor evita orice probleme apărute în cazurile anterioare. Ei consideră că litigiul fraţilor Micula este o anomalie, întrucât este complicat de aderarea României la UE. Legislaţia Uniunii Europene pur şi simplu a triumfat, clarificând o disfuncţionalitate minoră intra-comunitară. De fapt, numeroşi oficiali de la Bruxelles speră că viitoarele tribunale vot clarifica confuzia creată de existenţa tratatelor bilaterale, cum este cel dintre Suedia şi România.

    Este posibil ca investitorii să nu vadă problema la fel. Decizia de luni a Comisiei însemnă că autorităţile de la Bruxelles au trecut peste decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, aceasta fiind o evoluţie de o mare importanţă. Cazul Micula are particularităţi, dar fiecare investiţie complexă va avea astfel de particularităţi. Multe vor implica ţări din afara jurisdicţiei UE sau noi membri ai Uniunii. Cazul Micula este din acest motiv o dovată importantă a intenţiei Comisiei Europene. Bruxelles-ul a învins trimbunalele internaţionale? Nu chiar, va exista probabil un ultim capitol al acestei saga, se arată în articolul FT.

    Fraţii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au câştigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilităţi fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi.

    La 11 decembrie 2013, suma totală datorată de statul român reclamanţilor se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), potrivit Comisiei Europene.

    CE a informat autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autorităţile române au informat CE că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

    În urma informaţiilor suplimentare solicitate României, în martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plăţii despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acţiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilităţii acelui ajutor de stat cu piaţa internă.

    Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curţii de Arbitraj de la Washington potrivit căreia fraţii Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

    Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

    Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România.

    Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

    Schema de încurajare a investiţiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiţi investitori şi, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit Comisiei Europene. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil şi trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

    La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

    În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiţii în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale şi scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE şi în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcţionare incompatibil.

    Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat luni pentru MEDIAFAX că Fraţii Micula trebuie să plătească statului român 76 milioane de euro, sumă compensată cu taxele datorate la buget, reprezentând parţial despăgubirile pe care autorităţile au fost obligate să le acorde investitorilor pentru sistarea unui ajutor de stat, diferenţa fiind imobilizată la Trezorerie.

    “Fraţii Micula trebuie să returneze tot ce au primit până acum ca despăgubire de la stat, adică 76 milioane de euro, plus dobânzi. Pentru restul sumei, până la circa 190 de milioane de euro, câştigată în instanţă de investitori, banii au fost imobilizaţi într-un cont la Trezorerie. Aveam o prevedere în legea ajutorului de stat potrivit căreia, dacă există o investigaţie la nivelul Comisiei Europene privind un ajutor de stat, furnizorul, adică Ministerul de Finanţe, va institui măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei Europene, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat şi astfel să se respecte legile europene în vigoare. După decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, Ministerul Finanţelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraţilor Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar în acelaşi timp, ANAF a imobilizat suma în Trezorerie”, a spus Chiriţoiu.

    Fraţii Micula vor să atace în instanţă, la forurile europene şi naţionale, decizia CE potrivit căreia statul trebuie să recupereze de la ei despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, considerând-o abuzivă.

    “CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înştiinţare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta”, a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

    El spune că, în cazul în care grupul deţinut de el şi fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanţă de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investiţiile făcute de ei în România.