BusinessMagazin

Tag: Micii antreprenori

  • Micii antreprenori depun armele în faţa dificultăţilor economice. „Modificările fiscale fac de-a dreptul utopică ideea unei afaceri mici“

    Mai multe afaceri mici, cu mai puţin de zece ani de ex­perienţă, dar care au for­mat în jurul lor comu­nităţi puternice de clienţi, depun armele în ultima vreme în faţa dificultăţilor economice, după cum o arată unele anunţuri făcute de antreprenori în ultima perioadă.

    ♦ Astfel de perioade dificile pentru mediul antreprenorial au mai existat şi în ultimii ani. După ce economia dusese apetitul antreprenorial pe noi culmi în anii 2018-2019, pandemia a venit să frâneze uşor acest entuziasm, pe care aveau să-l tempereze şi mai mult începerea războiului din Ucraina, creşterile galopante ale preţurilor cu energia şi, în cascadă, cu toate celelalte utilităţi şi produse.

    Mai multe afaceri mici, cu mai puţin de zece ani de ex­perienţă, dar care au for­mat în jurul lor comu­nităţi puternice de clienţi, depun armele în ultima vreme în faţa dificultăţilor economice, după cum o arată unele anunţuri făcute de antreprenori în ultima perioadă.

    Instagram este calea prin care ei aleg cel mai frecvent să comunice cu admiratorii şi clienţii lor, aşa că acolo au fost transmise veştile. „Mai sunt nouă zile şi magazinul online urbantale.ro nu va mai fi“, spunea Irina Rusu săptămâna trecută, într-o postare video pe Instagram, completând că a luat această decizie grea în urmă cu câteva luni.

    Irina a început proiectul Urban Tale în 2017, cu o serie de cartoline, la care s-au adăugat ulterior obiectele din ceramică, tricourile, tote bagurile.

    „Visul meu era mereu să am o afacere mică, de studio, să mă ocup eu de toate – de la partea creativă până la expedierea comenzilor. Am ţinut să am producţie locală, astfel că majoritatea lucrurilor sunt produse la Cluj-Napoca, din materiale frumoase, de calitate bună şi care rezistă bine în timp“, a mai povestit Irina Rusu.

    Ea justifică decizia de a închide businessul prin faptul că, în ultimii doi ani, au apărut mai multe modificări fiscale „care fac de-a dreptul utopică ideea unei afaceri mici, de studio. Aşa că trebuie să scoatem acest bandaj cât mai rapid şi să ne concentrăm pe lucruri frumoase“.

    Până în 2020, Irina era freelancer în graphic design şi social media management, iar Urban Tale a fost mult timp doar un hobby.

    Decizia Irinei este doar una dintr-o serie mai largă de experienţe similare ale unor mici antreprenori, care, confruntaţi cu difi­cul­tăţile de gestionare a unei afaceri şi cu pro­vocările legislative, aleg să tragă obloanele.

    La sfârşitul lunii iunie, tot pe Instagram, Claudia Ciontu, autoarea ghidului de călătorie pentru copii Plăiuţ, anunţa că sunt ultimele săptămâni în care mai pot fi plasate comenzi, deoarece stocurile s-au epuizat, iar costurile pentru tipărirea altora sunt prea mari comparativ cu veniturile obţinute.

    „Este nevoie în continuare de astfel de proiecte, însă trebuie susţinute constant – de cei care le fac şi de cei care se pot bucura de ele“, a scris într-un comentariu Claudia Ciontu.

    Plăiuţ este primul ghid turistic creat pentru copii şi cuprinde 30 de destinaţii din România şi câteva activităţi de făcut în acele locuri. A fost lansat în vara anului 2021 şi completat cu varianta în limba engleză, pentru turişti. Ghidul cuprinde

    30 de destinaţii, începând cu Dobrogea şi încheind cu Bucureşti, vorbind despre despre istoria locului, tradiţii, informaţii relevante despre zonă, sfaturi pentru cititori. Printre destinaţiile din ghid, se numără marile oraşe din ţară, castele precum Peleş, Corvinilor, Bran, alături de Maramureş, Roşia Montană, ansamblul Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Horezu, Delta Dunării, practic, cele mai reprezentative locuri din fiecare zonă a ţării.

    Iniţial, Claudia a investit din resurse proprii pentru a pune Plăiuţ pe piaţă, apoi proiectul s-a susţinut singur. Cheltuielile nu sunt foarte mari, dar nici veniturile nu sunt semnificative. Ea are şi o carieră separată şi spunea în urmă cu câteva luni că i-ar fi fost foarte greu să se descurce doar din acest proiect.

    „Am remarcat că, deşi sunt şi părinţi care nu sunt deschişi la ideea de a le cumpăra cărţi copiilor lor, există şi acea categorie de părinţi care ştiu că este important ca cei mici să interacţioneze cu cărţile“, spunea Claudia Ciontu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Tot recent, şi restaurantul fine dining Baracca din Cluj-Napoca îşi anunţa închiderea într-o postare pe Facebook, la şaisprezece ani de la inaugurare.

    „După mulţi ani de creştere, am început să realizez că nu mai există spaţiu pentru noi să facem asta, aşa că am luat decizia să închid această poveste pentru totdeauna. Restaurantul se va închide definitiv pe 12 august“, a scris Maria Dunca, cea care a pus bazele proiectului Baracca, într-o postare pe pagina de Facebook a localului.

    Acest mesaj ce anunţă închiderea Baracca din Cluj, unul dintre cele mai cunoscute restaurante de top din România, a venit la scurtă devreme după ce fondatorii unui proiect similar au luat aceeaşi decizie. Paul şi Mihaela Oppenkamp au deschis restaurantul The Artist acum 12 ani, mizând pe o piaţă a fine dining-ului românesc neobişnuită cu acest concept. Acum câteva luni, au pus şi ei lacătul pe uşă.

    Astfel de perioade dificile pentru mediul antreprenorial au mai existat şi în ultimii ani. După ce economia dusese apetitul antreprenorial pe noi culmi în anii 2018-2019, pandemia a venit să frâneze uşor acest entuziasm, pe care aveau să-l tempereze şi mai mult începerea războiului din Ucraina, creşterile galopante ale preţurilor cu energia şi, în cascadă, cu toate celelalte utilităţi şi produse. Răpuşi de toate aceste poveri, unii antreprenori au ajuns în punctul în care au ales să închidă tot ceea ce construiseră în ani de muncă.

    Astfel, în ultimii doi ani, şi alte businessuri mici au ales să tragă obloanele. La Prăvălescu, băcănia cu produse alimentare tradiţionale, amplasată în zona Pieţei Romane, s-a închis după şase ani de activitate, iar brutăria Rue du Pain din Floreasca a copt şi a vândut ultimele pâini pe 8 iulie 2022, după 13 ani de la deschidere. Librăria Asteroidul B612 din Cotroceni, brandul de modă pentru copii Cajuki, cu activitate de distribuţie a unor branduri premium de profil, sunt dispariţii în plus de pe scena micilor businessuri locale.

    În ultimul deceniu, numărul de companii înfiinţate a crescut constant, însă în 2020, anul izbucnirii pandemiei, numărul de firme noi a scăzut cu circa 20.000 de companii faţă de anul anterior. Scăderea se observă în toate judeţele.

    În dinamica spiritului antreprenorial, se observă clar cum interesul antreprenorilor de a crea noi businessuri este imediat afectat de perioadele dificile din punct de vedere economic, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Veştile proaste apărute în economie frânează aproape imediat curajul celor care vor să pornească un business, iar un exemplu în acest sens este chiar pandemia.

    De asemenea, după un record al numărului de companii înfiinţate, circa 113.000 de firme în 2022, anul trecut interesul a frânat, astfel că au fost deschise doar 96.000 de firme SRL, ca urmare a tuturor anunţurilor privind creşterea taxelor, dar şi a creşterii costurilor în economie. Spiritul antreprenorial arată cât de stabilă este o economie.

    Sectorul microîntreprinderilor reprezintă peste 90% din economie, acestea reprezentând categoria de companii cu cei mai mulţi angajaţi, după companiile mari, care angajează 1,5 milioane de persoane. Microîntreprinderile au peste un milion de salariaţi.

  • Nu avem nicio admiraţie pentru cineva care face şi vinde clătite. În schimb, avem o admiraţie capitalistă pentru cei care iau mită şi nu sunt prinşi

    Am pornit de la un articol, o opinie din ZF scrisă de un cititor, cu un titlu extrem de interesant – „Mai vinde fiică-ta clătite?” –, aşa că, în esenţă, domnul Băcanu Gheorghe, autorul articolului şi un cititor constant al ZF, scrie cum un prieten de-al lui l-a întrebat ironic dacă fiica lui mai vinde clătite. Fiica domnului Băcanu are un business foarte onorabil de peste 10 ani de producere şi vânzare de clătite. Oare chiar aşa de josnic e să prepari şi să vinzi clătite? se întreabă domnul Băcanu. „Maliţiozitatea sau ironia întrebării a vizat (cred?!) atât iniţiativa privată a fiicei mele, cât şi faptul că aceasta are ca obiect de activitate prepararea şi comercializarea clătitelor”, scria în opinia sa domnul Băcanu, un inginer auto care lucrează într-un service. Cei care vând clătite, cei care vând hamburgeri, cei care vând sirop, ceai, limonadă, cei care vând pizza, prăjituri, tricouri, adică micii antreprenori, se confruntă cu o ironie publică majoră. Ce fel de patron eşti dacă tu vinzi clătite? Clătite pot să fac şi eu acasă! Ce fel de patron eşti tu dacă vinzi hamburgeri? Ce fel de patron eşti tu dacă munceşti sau dacă munceşti astfel încât să fii confundat cu un angajat?! Este o contradicţie în termenii capitalismului. Nu poţi să te numeşti patron dacă vinzi clătite. Faci capitalismul de râs. Cuvântul antreprenor nu impune respect nici în faţa angajaţilor, nici în faţa clienţilor, nici în faţa publicului, aşa cum impune respect cuvântul patron. Marea majoritate dintre oameni, dintre cetăţenii noştri nu dau doi bani pe cineva care vinde clătite, care are un food truck de unde iei un sandviş la un târg, nu dau doi bani pe cineva care face clătite. Dar în schimb au cel mai mare respect pentru cei care dau tunuri, pentru cei care fură, pentru cei care iau mită, pentru cei care sunt corupţi, pentru cei care învârt două hârtii şi fac un milion. Din clătite nu poţi să devii milionar, dar din mită da. Toată lumea a auzit de cazul lui Dumitru Buzatu, şeful consiliului Judeţean Vaslui, baronul Vasluiului de 30 de ani, baronul celui mai sărac judeţ din România, care a fost prins luând mită 1,25 milioane de lei. Discuţia publică nu s-a învârtit în jurul ideii de corupţie, de mită, ci în jurul faptului că a fost atât de prost, încât a fost prins. Într-o lume a criptomonedelor, care a fost creată special pentru a primi şi a transfera banii negri, cum să iei cash şi să fii prins tu, personal? Există un respect declarativ, admirativ pentru cei care au făcut bani, pentru cei care fac bani din relaţiile pe care le au, din intrările pe care le au, din contractele pe care le obţin. Există un respect pentru cei care dau şi iau mită! Pentru cineva care face şi vinde clătite, pentru cineva care face şi vinde hamburgeri, nu există niciun respect. Doar o ironie. În lumea capitalismului de la noi, dacă ai o maşină medie nu poţi să fii văzut ca patron. Eşti un patron sărac. Dacă în schimb ai o maşină de brand de la 100.000 de euro în sus, toată lumea se uită admirativ la tine, eşti un adevărat patron, chiar dacă în realitate nu ai niciun ban în buzunar!  România este o ţară la extreme, avem 1.000 de companii mari care fac 50% din businessul total din România, iar la polul opus avem 700.000 de companii mici şi mijlocii „care fac clătite”, care reuşesc să plătească un salariu, taxe la stat, dar care nu au posibilitatea să dea tunuri financiare. Nu prea avem companii mijlocii care să susţină businessul local. În accepţiunea generală a celor care stau pe margine, a fi patron înseamnă să fii şmecher, să te afişezi ca un şmecher. Nu poţi să fii un patron dacă vinzi clătite, o activitate pe care o poate face oricine, o afacere din care nu ai cum să te îmbogăţeşti. Capitalismul adevărat înseamnă să faci bani, să devii milionar prin relaţii, prin şmecherie, prin corupţie, prin mită. Nu poţi să fii perceput ca un patron adevărat dacă tu eşti cel care munceşte la tigaia în care se fac clătitele.

    Cu această realitate ne confruntăm.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Micii antreprenori încă aşteaptă cele 600 de spaţii promise de un an de primăria Capitalei. Licitaţiile nu au avut loc nici până acum

    În august 2022, Primăria Municipiului Bucureşti anunţa că va scoate la licitaţie publică cu strigare mai multe spaţii comerciale care să fie accesate de micii antreprenori dornici să-şi dezvolte afacerile.

    Entuziasmul acestora a fost mare, ei uitându-se cu interes la posibilitatea de identificare a unor spaţii în zone bune ale Capitalei unde să-şi ancoreze businessurile. Doar că un an mai târziu primăria spune că încă nu a făcut publice spaţiile care vor fi scoase la licitaţie.

    „Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (…) a fost aprobat Regulamentul-cadru pentru închirierea prin licitaţie publică a unor spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă aflate în administrarea A.F.I. (Administraţia Fondului Imobiliar – n. red.). Până la acest moment, lista imobilelor care urmează să fie scoase la licitaţie nu a fost încă publicată“, au transmis re­prezentanţii primăriei într-un răspuns la solicitarea ZF, semnat de directorul general Mihai Enăchescu. Ei nu oferă un termen la care licitaţiile vor fi totuşi lansate, iar etapele care sunt preconizate vor mai înghiţi şi ele alt timp în care spaţiile comerciale vor continua să stea în paragină.