BusinessMagazin

Tag: Mici

  • Noi explicaţii oferite de Nicolae Robu, după interzicerea manelelor şi micilor în spaţiul public, deschis, din Timişoara

    Primarul Nicolae Robu scrie pe Facebook, într-o postare intitulată „claridicări privind subiectul manele & mici”, că respectă dreptul oricui la propriul gust muzical, indiferent care ar fi acesta, deci inclusiv dreptul la îndrăgirea manelelor, că respectă toţi cetăţenii, indiferent de gustul lor muzical, deci şi pe cetăţenii iubitori de manele şi că nu a interzis manelele în Timişoara, „aşa ceva neputând nimeni face în democraţie”.

    „Atâta tot că am dispus interdicţii de interpretare / difuzare a lor pe domeniul public în spaţiile deschise, cum ar fi Piaţa Victoriei, Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii, Piaţa Sf. Gheorghe, Piaţa Traian, Parcul Rozelor, Parcul Justiţiei, Parcul Central, Parcul Alpinet, Parcul Botanic şi Parcul Copiilor”, scrie Robu.

    De asemenea, edilul se întreabă „ce timişorean este acela care ar vrea contrariul?! Ce apreciere ar primi el, dacă ar exista, din partea comunităţii timişorene?!”.

    Apoi, Robu precizează că manelele pot fi interpretate şi difuzate în Timişoara şi pe viitor, fără probleme, pe proprietăţi private şi chiar pe domeniul public, cu aprobare din partea Primăriei, în spaţii închise.

    „Nu am interzis micii, cârnaţii etc -cine ar face şi cine ar putea face, presupunând că cineva ar vrea, aşa ceva?!-, ci doar prepararea lor cu foc cu cărbune / lemne, pe domeniul public în spaţii deschise, deci: nu vorbim de spaţiile private!, preparare producătoare de fum abundent şi mirosuri puternice. Prepararea în tehnologii neproducătoare de fum abundent şi mirosuri puternice este permisă în continuare, inclusiv pe domeniul public în spaţii deschise. Întreb: e normal ca minunatele noastre pieţe şi parcuri -le-am nominalizat nai sus pe cele mai importante- să fie inundate de fum?!”, adaugă acesta.

    În urmă cu câteva zile, primarul Nicolae Robu a dispus interzicerea interpretării şi difuzării manelelor şi folosirea grătarelor în aer liber pe domeniul public din Timişoara, precum şi practica anunţării de dedicaţii. Apoi, Robu a anunţat un sondaj despre acest subiect, care a stârnit numeroase reacţii negative, precum: „Când o să fiu primar al Timişoarei o să interzic oamenii cu numele Nicolae Robu” sau „Trăim în 2019 şi domnul primar tocmai s-a întors în 1933”.

  • Au apărut găleţile şi micii electorali (FOTO, VIDEO)

    Emil Boc, primul suporter din PDL al Elenei Udrea de la PMP, s-a raliat “Ice Bucket Challenge”, campania de promovare a donaţiilor pentru bolnavii de scleroză laterală amiotrofică, turnându-şi o găleată de apă rece pe cap şi apoi pasându-i leapşa Elenei Udrea.

    Aceasta a văzut imediat ocazia de reclamă electorală şi a vestit că vine cu găleata în faţa clădirii Guvernului, ca să arate că e contra lui Ponta. Tot Elena Udrea a început să-şi demoleze cu metodă imaginea de divă, postând pe pagina ei de Facebook poze de la o cârciumă de ţară unde a mâncat mici şi dintr-o băcănie de unde şi-a luat salam (cu soia?).

    Nu s-a lăsat mai prejos nici Monica Macovei, care a folosit pretextul campaniei umanitare pentru bolnavii de scleroză ca să se laude că ea a înfiinţat DNA, scop în care a turnat apă cu gheaţă într-un vas cu pozele unor adversari politici condamnaţi penal în ultimii ani. Monica Macovei a adăugat ulterior pe Facebook şi un îndemn pentru susţinătorii care strâng semnăturile necesare pentru intrarea ei în cursa prezidenţială: “Hai să transformăm strângerea semnăturilor într-o provocare mai mare decât cea a Ice Bucket Challenge”.

  • Au apărut găleţile şi micii electorali (FOTO, VIDEO)

    Emil Boc, primul suporter din PDL al Elenei Udrea de la PMP, s-a raliat “Ice Bucket Challenge”, campania de promovare a donaţiilor pentru bolnavii de scleroză laterală amiotrofică, turnându-şi o găleată de apă rece pe cap şi apoi pasându-i leapşa Elenei Udrea.

    Aceasta a văzut imediat ocazia de reclamă electorală şi a vestit că vine cu găleata în faţa clădirii Guvernului, ca să arate că e contra lui Ponta. Tot Elena Udrea a început să-şi demoleze cu metodă imaginea de divă, postând pe pagina ei de Facebook poze de la o cârciumă de ţară unde a mâncat mici şi dintr-o băcănie de unde şi-a luat salam (cu soia?).

    Nu s-a lăsat mai prejos nici Monica Macovei, care a folosit pretextul campaniei umanitare pentru bolnavii de scleroză ca să se laude că ea a înfiinţat DNA, scop în care a turnat apă cu gheaţă într-un vas cu pozele unor adversari politici condamnaţi penal în ultimii ani. Monica Macovei a adăugat ulterior pe Facebook şi un îndemn pentru susţinătorii care strâng semnăturile necesare pentru intrarea ei în cursa prezidenţială: “Hai să transformăm strângerea semnăturilor într-o provocare mai mare decât cea a Ice Bucket Challenge”.

  • Dacă nu sunt mici gratis de 1 Mai, merge şi o paraşută. Perlele politice ale săptămânii

    “Mi se pare că are curaj. De la câţi metri a sărit? 4.000? Mi se pare că are curaj şi este foarte hotărâtă. Ştiam că ştie să dea cu mopul” – preşedintele Traian Băsescu saltul electoral cu paraşuta al Elenei Udrea (PMP)

    “Noul Parlament European va avea 1/3 PPE, 1/3 socialişti şi 1/3 ciudaţi. Acum reformulez: 1/3 oameni responsabili din PPE, 1/3 iresponsabili socialişti şi 1/3 cretini buni de papagal” – Daniel Funeriu, candidat PMP la europarlamentare

    “Să te ferească Dumneazeu să intri în gura lui Gabi Firea. Eu nu ştiu ce a avut Băsescu în cap” – vicepremierul Liviu Dragnea despre atacul preşedintelui la adresa senatoarei PSD Gabriela Firea

    “Dacă luăm peste 20%, PNL va face clar că România nu e condamnată să intre iar pe mâna acestor puşlamale roşii” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre foştii colegi de alianţă din PSD

    “Din toate sondajele reiese că electoratul PMP este un electorat care-mi este şi mie favorabil, aşa cum îi este lui Traian Băsescu. Sigur, nu puteam să-l punem pe Traian Băsescu pe afiş” – Elena Udrea (PMP), explicând de ce figura ei apare în prim-planul afişului electoral al partidului

    “O să mă bucur pe 21 decembrie când o să fim la poarta Palatului Cotroceni şi o să strigăm <Ieşi afară, fiinţă extraordinară!>” – premierul Victor Ponta

  • Guvernul se implică în “criza” micilor: Vom face demersuri pentru a-i trece în lista “tradiţionalelor”

    Reprezentanţii Guvernului au anunţat că autorităţile vor face demersuri pentru ca micii româneşti să fie introduşi pe lista produselor “tradiţionale” alături de burger şi de cârnatul spaniol chorizo astfel încât reţeta tradiţională să fie păstrată. Producţia locală de mici se află sub risc începând cu luna iunie în condiţiile în care la acel moment intră în vigoare un regulament european care interzice folosirea în compoziţia produselor din carne proaspată procesată a carbonaţilor de sodiu, a unui conservant şi a unui antioxidant.

    “Cu ocazia grupului de lucru care va avea loc în data de 2 mai, în cadrul Comisiei Europene, reprezentantul Guvernului României va transmite solicitarea formulată de Asociaţia Română a cărnii că reţeta produsului mititei să fie inclusă pe lista reţetelor tradiţionale”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Guvern.

    Piaţa locală a micilor s-a ridicat anul trecut la apropximativ 22.000 de tone, din care 72% a fost acoperit de vânzările din retailul modern. În bani piaţa micilor este un business total de 50 milioane de euro anual. Anul trecut consumul de mici pe cap de locuitor a fost de aproximativ 1,1 kilograme. Consumul mediu total de carne este pe piaţa locală de aproximativ 60 kilograme pe cap de locuitor anual.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mica, rapida si ieftina

    In plus, masinile mici sunt si mai ieftine. Spre exemplu,
    americanii pot cumpara Kandi Coco, o masinuta electrica disponibila
    in Oklahoma, cu doar 900 de dolari. Masinuta, care a fost lansata
    in 2009, trebuie reincarcata in fiecare zi. O alta masina mica
    esre
    Bollore Bluecar. Produsa in Franta, vehiculul este una din cele mai
    mici masini din lume. Viteza maxima pe care o poate atinge este de
    80mph. In prezent, masina este disponibila doar in Franta.

    Smart Fortwo a fost lansata in 1998 si, initial, a fost
    cunoscuta sub numele de Smart City Coupe. In 2008, compania a
    lansat o noua versiune a masinii care este complet electrica ,
    numita Fortwo Ed. In prezent este disponibila doar in SUA, insa
    compania se gandeste sa extinda productia si peste granite.

  • Interviu cu Marian Vanghelie: Micii si vanghelioanele sunt o etapa depasita a carierei mele politice

    Declaratii ale lui Marian Vanghelie:
    • Noi dam amenzi negustorilor ambulanti, dar aceasta activitate
    depinde si de politie.
    • Cred ca primarul general al trebui sa faca in fiecare sector un
    centru pentru cainii maidanezi.
    • Peste zece ani ma vad un tip puternic. Nu voi aborda functia de
    presedinte. Eu sunt un om rational. In viata trebuie sa o iei in
    etape. E posibil orice, capeti experienta. Eu sunt atent la mine de
    la un mandat la altul. Cand ma voi decide sa nu mai candidez va fi
    greu pentru cel care va veni dupa mine la Primaria sectorului
    5.
    • Acum citesc despre cum a ajuns Barack Obama presedinte al
    Americii. Citesc despre toti cei care au condus lumea intr-o
    perioada sau alta.
    • Ion Iliescu este un model pentru mine, din punct de vedere al
    imaginii internationale Bill Clinton este un model. Nu am un model
    anume, vreau sa iau de la toti si sa fiu mai bun ca ei.
    • Criza m-a afectat si pe mine, pentru ca afecteaza pe toata
    lumea.
    • Eu dau cate o mana de ajutor numai prin simplul fapt ca exist in
    PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumatate dintre romani au venituri sub cele din 2009

    Studiul de tip Omnibus efectuat de compania de cercetare de
    piata 360insights arata ca 52% dintre romanii din mediul urban au
    inregistrat scaderi ale venitului in 2010 comparativ cu 2009.
    “Acest procent este pe de o parte ingrijorator de mare, insa in
    acelasi timp este o reflexie coerenta a realitatii si a efectelor
    crizei asupra nivelului de trai. In lunile aprilie-mai ale acestui
    an declarau ca ar avea veniturile scazute 37% dintre romanii din
    mediul urban. Acest procent a crescut semnificativ in ultimele trei
    luni, grupul celor ce au inregistrat diminuari ale veniturilor
    marindu-se cu 15 puncte procentuale”, mentioneaza sursa citata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mici, dar proaspeti

    Luna noiembrie a adus inca doi potentiali jucatori pe piata bursiera europeana. Primul este Chi-X, un nou serviciu de tranzactionare de actiuni, lansat de societatea de brokeraj Instinet, care tot in noiembrie a fost cumparata de banca de investitii nipona Nomura. Peter Randall, directorul Chi-X, promite ca sistemul va fi mai ieftin si mai rapid decat toate bursele europene traditionale. Al doilea este Equiduct, detinut de Capricorn Venture Partners, o firma belgiana care opereaza o versiune imbunatatita a platformei Easdaq – dezvoltata pentru Nasdaq.

     

    MINGEA LA FILEU: Lansarea Chi-X, dar mai ales a Equiduct, un proiect al lui Bob Fuller, fost membru in echipa care a elaborat directiva europeana MiFiD, promite sa vina in special in sprijinul investitorilor mici si mijlocii, pentru care aplicarea MiFiD se anunta extrem de scumpa. Potentialii clienti vizati sunt in special firmele prinse pe picior gresit – pana la mijlocul lunii trecute, peste jumatate dintre companiile sondate de Autoritatea pentru Servicii Financiare (FSA – care coordoneaza activitatea City-ului financiar londonez) nu-si bugetasera pentru 2007 cheltuielile cu aplicarea MiFiD.

     

    COSTURI: Un calcul al FSA arata recent ca firmele care isi desfasoara activitatea in City vor fi nevoite sa scoata din buzunar intre 130-170 mil. euro anual pentru a se conforma MiFiD, respectiv pentru schimbarile necesare la infrastructura IT si training pentru angajati. Beneficiile vor consta insa in aproape 300 de milioane de euro pe an pentru firme (mai ales pentru cele care tranzactioneaza la burse din exterior) ca urmare a reducerii cheltuielilor de tranzactionare.

  • Mici, dar multi

    S-ar putea crede ca marile corporatii n-au vreme pentru clientii mici. IBM nu intra in aceasta categorie – sau a iesit de ceva vreme din ea, inclusiv in Romania. Asta inseamna pe de o parte o buna strategie de crestere, iar pe de cealalta o organigrama mai mare si mai ramificata.

     

    In zece ani, de cand a intrat in Romania, International Business Machines (IBM) – care are loc rezervat in orice top international al celor mai mari companii – si-a inzecit numarul de angajati. “Acum avem peste 150 de oameni”, spune Laurentiu Oftez, Customer Sales Manager la IBM Romania – iar asta inseamna nu doar cresterea afacerilor pe care compania americana le are in Romania, ci si o adaptare la mutatiile pe care piata IT de aici le-a suferit in ultimul deceniu.

     

    Acum zece ani, orice companie internationala viza contractele gigant. Era perioada in care institutiile de stat si companiile mari – inca neprivatizate – nu iesisera din epoca primitivismului informatic, asa ca orice furnizor IT pe acestea le urmarea. Prin 1997-1998, isi aminteste Laurentiu Oftez, IBM Romania a castigat un contract de 50 de milioane de dolari, in urma unei licitatii organizate de Ministerul Finantelor. Dar “vremea contractelor mari a trecut”, spune el, iar “pentru a creste vanzarile trebuie sa facem multe contracte mici”.

     

    Un contract ca cel incheiat cu Ministerul Finantelor acum 7-8 ani e o raritate, iar pentru afaceri echivalente, o companie ca IBM trebuie sa incheie acum 50 de contracte de 1 milion de dolari fiecare, pentru care angajatii trebuie sa munceasca de 50 de ori mai mult – asta ar fi de fapt si una dintre explicatiile cresterii numarului de angajati ai IBM Romania.

     

    De fapt, dupa cum spune Laurentiu Oftez, lucrurile sunt simple: in anii ”90, IBM avea preponderent drept clienti companii de stat care-si dezvoltau infrastructura IT. Acum, compania s-a reorientat spre intreprinderi mici si mijlocii (IMM), raportul dintre contractele mari ci cele mici inversandu-se.

     

    Virajul pe care IBM l-a facut e logic, iar compania americana nu e singura care a sezizat ca daca vrei sa cresti trebuie sa te reorientezi. SAP, cel mai mare furnizor de software de afaceri din lume si Microsoft sunt doar doua nume mari pentru care IMM-urile au devenit interesante.

     

    “Studiile de piata arata ca in zona companiilor mici si mijlocii sunt foarte multe oportunitati”, explica Laurentiu Oftez, adaugand ca reorientarea IBM nu e tocmai noua, ci dureaza de circa cinci ani. “Aceasta noua abordare a dus la cresterea numarului de angajati”, conchide directorul din cadrul IBM.

     

    Intreprinderile mici si mijlocii cu cel putin 50 de angajati ar urma sa fie, de altfel, motorul cresterii companiei americane si pentru urmatorii ani. Cat despre activitatile care vor mari cifra de afaceri si profitul IBM, Oftez pariaza pe servicii si software – aici este valoarea adaugata. Acum, IBM Romania realizeaza peste 30% din veniturile sale din servicii, restul fiind reprezentat de hardware (servere) si software. Laurentiu Oftez este bucuros ca IBM reuseste sa realizeze venituri din hard, intr-o pondere mai mica decat piata romaneasca (circa 70%). “Din fericire, nu mimam structura pietei”, spune el.

     

    Hardware-ul pentru mass-market (PC-uri si laptopuri) a incetat sa mai reprezinte o afacere pentru compania care a inventat calculatorul. La nivel mondial, IBM a vandut divizia de calculatoare si portabile catre chinezii de la Lenovo intr-o tranzactie de 1,75 miliarde de dolari, realizata la sfarsitul anului trecut. Laurentiu Oftez spune ca in industria computerelor profiturile se duc acum spre producatorii de componente, motiv pentru care IBM, desi a incetat sa mai produca “cutii”, continua sa faca procesoare sau cipuri pentru echipamente de retea. De exemplu, IBM furnizeaza procesoare pentru toti cei trei producatori de console de jocuri: Microsoft, Sony si Nintendo.

     

    Renuntarea la divizia de calculatoare personale inseamna pentru veniturile totale ale IBM, cifrate anul trecut la aproape 100 de miliarde de dolari, un minus de 10%. Acest procent era valabil, inainte de tranzactia cu Lenovo, si pentru piata romaneasca. Va reusi IBM Romania sa compneseze lipsa vanzarilor de calculatoare personale? Oftez e sigur ca lucrul se va intampla: “software-ul si serviciile vor creste”. In plus, IBM Romania se bazeaza si pe veniturile din consultanta (circa 10%) dupa ce compania americana a preluat in 2002 divizia de consultanta a PriceWaterhouseCoopers intr-o tranzactie de 3,5 miliarde de dolari.

     

    Cat despre software, IBM este cel mai mare suporter al Linux – alternativa cea mai cunsocuta a Windows, sistemul de operare al Microsoft. IBM a investit peste un miliard de dolari in aceasta tehnologie si are un centru Linux si in Romania. Totdata, tara noastra este unul din locurile in care compania americana produce software pentru clienti IBM din Franta sau Germania. Centrele de dezvoltare din Romania totalizeaza 200-300 de programatori.

     

    La capitolul competitie, Laurentiu Oftez este de parere ca portofoliul de servicii si produse al IBM este atat de diversificat incat compania concureaza cu toti jucatorii importanti din piata. “Spuneti-mi o companie din IT si e imposibil sa nu gasim zone de activitate comune”, spune Laurentiu Oftez.

     

    “Vremea contractelor mari a trecut” – Laurentiu Oftez, IBM Romania