BusinessMagazin

Tag: Michael Dell

  • STUDIU DE CAZ: De ce se întoarce DELL la antreprenoriat

    IN 1997, LA SCURT TIMP DUPĂ CE STEVE JOBS SE REÎNTORCEA LA APPLE PENTRU A SCĂPA COMPANIA PE CARE O ÎNFIINŢASE DE PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTA, Michael Dell spunea în faţa unui public format din câteva mii de manageri din domeniul tehnologiei că, în locul lui Jobs, ar închide compania şi ar da acţionarilor banii înapoi, după cum scrie Forbes. Acum, aproape 16 ani mai târziu, omul de afaceri devenit milionar pe seama companiei Dell pe care a înfiinţat-o în 1984, în vremea studenţiei, cu o investiţie de 1.000 de dolari, simte pe propria piele ce înseamnă să aibă de-a face cu o companie cu probleme pentru care trebuie să găsească o cale de a o readuce pe creştere. Şi, din câte se pare, are în plan să aplice tocmai sfatul pe care îl avea atunci pentru Steve Jobs.

    Decizia lui Michael Dell de a delista compania care îi poartă numele de la bursă într-o tranzacţie estimată la peste 24 de miliarde de dolari a stârnit reacţii puternice în industrie atât din partea analiştilor, dar mai ales a investitorilor speriaţi că suma pe care ar putea să o obţină este mai mică decât valorează sau mai bine zis şi-ar dori să valoreze acţiunile pe care le deţin. Mişcarea este la o primă vedere nu doar drastică şi costisitoare, dar de-a dreptul îngrijorătoare, fiind asimilată în industrie drept un efort cu puţine şanse de reuşită. Alţi analişti cred însă că reîntoarcerea companiei la modelul antreprenorial urmat acum un sfert de secol este tocmai soluţia salvatoare pentru Dell.

    În sine, planul lui Michael Dell poate fi privit ca un experiment interesant pentru cum poate o companie care pare că şi-a atins limitele să redefinească strategia şi operaţiunile. Mai ales că în calcul au fost luate mai multe variante strategice, iar concluzia a fost că asta e cea mai bună cale. Din punct de vedere contabilicesc, cele 24 de miliarde de dolari, cât este investiţia necesară delistării, vor proveni în cea mai mare parte din împrumuturi de la patru bănci (15 miliarde de dolari în total), dar şi din lichidităţile companiei. Michael Dell va contribui şi el cu participaţia de 15,7% evaluată la 3,6 miliarde de dolari şi cu până la un miliard de dolari din averea personală, iar restul banilor vor veni de la Microsoft (2 miliarde de dolari) şi Silver Lake Partners (un miliard de dolari).

    ACŢIONARII ACTUALI AI DELL NU SUNT ÎNSĂ MULŢUMIŢI DE PROPUNERE. Southeastern Asset Management, cel mai mare acţionar independent cu 8,5% din companie, şi alţi trei investitori au avut obiecţii cu privire la tranzacţie, argumentând că preţul de 13,65 dolari pe acţiune, cât ar urma să încaseze, este prea mic. După calculele lor, valoarea unei acţiuni ar trebui să fie mai aproape de 24 de dolari. Ceea ce pare să le scape însă din vedere este că, în lumina evoluţiei mai puţin strălucite a companiei din ultimii şase ani şi a preţului adesea în scădere al acţiunilor, un asemenea preţ va putea fi cu greu obţinut pe Wall Street dacă Dell ar rămâne listată, iar strategia şi operaţiunile ar fi prea puţin schimbate.

    DELISTAREA VA ÎNSEMNA CĂ DELL IESE DIN LUMINA REFLECTOARELOR ŞI DIN ATENŢIA WALL STREET-ULUI, ceea ce înseamnă că nu va mai fi comentată şi criticată la tot pasul fiecare mişcare pe care o face compania. În fond, să pui în practică o schimbare radicală a unui business sub privirile dezaprobatoare ale investitorilor şi analiştilor nu-i tocmai simplu de făcut. Şi dincolo de asta, o companie cu un model antreprenorial va putea lua mai rapid decizii şi adapta mai uşor strategia aşa încât să facă faţă competiţiei şi situaţiei din piaţă, cu atât mai mult cu cât cel puţin Microsoft nu va avea putere de decizie în ce priveşte direcţia de business a Dell. Prin urmare, este foarte posibil ca investiţia companiei lui Bill Gates să fie însoţită de un set de condiţii. Este lesne de speculat că Microsoft este interesată de o asemenea investiţie tocmai pentru a se asigura că serviciile şi produsele sale software vor fi prezente pe orice dispozitiv care iese din mâna unei companii care, deşi suferă, încă este unul dintre cei mai mari producători din lume.

  • Dell, întoarcerea la modelul antreprenorial

    Deşi se află pe un loc fruntaş în ierarhia producătorilor de PC-uri, compania a pierdut startul în cursa smartphone-urilor şi a tabletelor, precum şi cu tranziţia către cloud computing şi se confruntă cu pericolul scăderii masive a vânzărilor. De aceea, Michael Dell a preferat să se întoarcă la abordarea antreprenorială, iar după delistare compania va traversa, probabil, un proces amplu de reorganizare a activităţii. Valoarea tranzacţiei este de 24 miliarde de dolari, iar Michael Dell va păstra controlul, în timp ce Microsoft va deveni unul dintre cei mai importanţi acţionari.

    Microsoft va investi două miliarde de dolari la Dell prin această operaţiune, iar fondul Silver Lake Management va aduce peste un miliard de dolari. Michael Dell va contribui cu participaţia pe care o deţine, de 15,7%, evaluată la 3,6 miliarde de dolari, şi va investi alte 700 milioane de dolari cash din averea personală pentru a întregi pachetul majoritar.

    Producătorul de PC-uri este listat la bursă de 25 de ani. Compania a fost fondată cu aproape 30 de ani în urmă în campusul Universităţii din Texas cu un capital de 1.000 de dolari. La un moment dat, valoarea de piaţă a companiei depăşea 100 miliarde de dolari. Dell a fost cel mai mare producător de PC-uri până în 2007, când a fost depăşit de Hewlett-Packard, răsturnare care l-a determinat pe Michael Dell să revină în funcţia de CEO după o pauză de trei ani.

  • Miliardarul Michael Dell vrea să preia controlul producătorului de PC-uri Dell, cu bani din averea personală

    Michaell Dell ar putea finanţa compania cu între 500 milioane dolari şi 1 miliarde de dolari pentru a obţine participaţia majoritară, au afirmat sursele citate pentru Bloomberg. Dell a fondat compania care îi poartă numele în 1984.

    Producătorul de PC-uri este în negocieri cu un consorţiu de investitori condus de fondul Silver Lake Management, preluarea companiei urmând să fie finanţată parţial şi de Microsoft, au afirmat anterior surse apropiate discuţiilor.

    Dell vrea să se delisteze de la bursă, operaţiune pentru care ar trebui să plătească investitorilor până la 9 miliarde de dolari. Participaţia lui Michael Dell, directorul general al companiei, valorează aproximativ 3,6 miliarde de dolari, la care miliardarul ar contribui cu 1 miliard de dolari din fonduri proprii. Restul sumei ar urma să fie finanţată prin împrumuturi şi utilizarea rezervelor de lichiditate ale producătorului de PC-uri, estimate la 11 miliarde de dolari anul trecut. Silver Lake şi Microsoft ar urma să investească între 1 şi 2 miliarde de dolari fiecare, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Michael Dell, DELL: Lumea a pierdut un lider vizionar, industria tehologică a pierdut o legendă

    Cofondatorul şi fostul şef al companiei Apple, Steve Jobs, a decedat miercuri, la vârsta de 56 de ani, după o luptă îndelungată cu o formă rară de cancer pancreatic, transmite Reuters. Decesul lui Jobs a fost anunţat de conducerea Apple într-o declaraţie difuzată miercuri seara.

  • Generaţia titanilor tehnologiei începe să iasă din scenă

    Steve Jobs n-a fost niciodată un elev model. Dimpotrivă, ca mai toţi miliardarii din lumea tehnologiei, ligă din care face parte şi Bill Gates de la Microsoft, Larry Ellison de la Oracle sau Michael Dell, a plecat de pe băncile facultăţii pentru a deveni unul dintre antreprenorii anilor ’70 – ’80 din Silicon Valley. A început să vândă în 1976, împreună cu Steve Wozniak, Apple-1, un computer fără tastatură sau monitor care costa la acea vreme 700 de dolari din care 20 profit şi care, ca o paranteză, a fost vândut anul trecut ca piesă de colecţie la o licitaţie pentru mai bine de 213.000 de dolari. Ceva mai târziu a apărut şi iMac-ul şi apoi restul produselor al căror nume începe cu litera i, idee care făcea referire la internet, individualitate, instruire, informare şi inspiraţie, după cum a dezvăluit ulterior fondatorul Apple.

    Din acest an Steve Jobs se retrage din funcţia de director executiv pentru a doua oară în istoria companiei, mutare care a zguduit recent industria tehnologiei. Dar dacă în trecut decizia a aparţinut consiliului de administraţie care a realizat însă destul de repede greşeala făcută, de astă dată Jobs a ales să plece pe fondul problemelor de sănătate din ce în ce mai grave cu care s-a confruntat în ultimii ani. Fondatorul Apple a fost diagnosticat în urmă cu opt ani cu cancer pancreatic, boală care şi-a lăsat destul de mult amprenta de-a lungul ultimilor ani, făcându-l acum pe omul de afaceri aproape de nerecunoscut.

    Generaţia titanilor tehnologiei (GALERIE FOTO)

    În tot cazul, Steve Jobs rămâne o emblemă în Silicon Valley, un antreprenor şi executiv responsabil împreună cu alţii din generaţia sa de temeliile tehnologiei şi a cărui plecare marchează sfârşitul unei ere, nu neapărat doar pentru Apple. “Aproape că a devenit un personaj mitic”, crede Jim Kouzes de la Leadership Challenge Forum, care studiază de 30 de ani directori executivi renumiţi din lume. Nimic de zis, personajele industriei IT de dinainte de anul 2000 au avut de partea lor vremurile, conjunctura şi locul gol pentru inovaţie, însă fără ei, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel.

    Toţi au pornit de jos. Bill Gates, Michael Dell sau Larry Page şi Sergey Brin au devenit antreprenori în camerele de cămin de la facultate ori într-un garaj, cu bani puţini şi fără prea mari aşteptări. Alţii, cum a fost şi cazul lui Larry Ellison, au petrecut ani buni ca angajaţi de rând în alte companii până când au decis să pornească pe cont propriu. Au fost însă dispuşi să rişte, au învăţat din greşeli şi au mers înainte chiar dacă fără nicio garanţie că ideile lor de afaceri vor avea succes. Şi totuşi, companiile pe care le-au clădit au devenit de-a lungul timpului coloşii tehnologiei, iar ei, antreprenorii, se numără printre cei mai bogaţi oameni din lume, cu averi estimate la cel puţin câteva, dacă nu chiar zeci de miliarde de dolari.

    Implicarea lor zilnică în afacere a fost esenţială în toată această ecuaţie. Imperiile pe care le-au ridicat s-au învârtit în cea mai mare parte a cazurilor chiar în jurul fondatorilor şi a viziunii lor, pentru că, practic, carisma, strategiile şi tacticile lor de marketing au fost cele care au propulsat produsele pe lista de cumpărături a consumatorilor – ar fi fost oare iPhone la fel de popular dacă lansarea era făcută de altcineva decât Steve Jobs? E drept, au existat şi câteva excepţii, însă prea puţine; Pierre Omidyar, de pildă, n-a fost niciodată implicat în afacerea eBay. A lăsat-o pe mâinile altora şi şi-a dedicat timpul pasiunilor sale şi proiectelor filantropice ale Omidyar Network, organizaţia înfiinţată împreună cu soţia sa, Pam.