Tag: Michael Cera

  • Anul unu, de fapt zero

    Avem mari preoti, credinta ca lumea se sfarseste “dupa dealul de
    colo”, Cain omorandu-l (in repetate randuri) pe Abel, o dementa
    incrucisare de epoci, cutume si comentarii emancipate sexual, in
    timp ce protagonistii mitraliaza glume de stand-up comedy. Efectul
    e nelinistitor si, desigur, desfiintat de criticii din toata
    lumea.

    Jack Black si Michael Cera sunt Zed si Oh, unul vanator si
    celalalt culegator intr-un pasnic trib ale carui disensiuni interne
    sunt provocate numai de nurii frumoaselor cu podoabe subaxilare
    abundente, doua dintre ele, Maya si Eema, facandu-le mai abitir cu
    ochiul eroilor nostri. Dupa ce mananca din pomul cunoasterii
    binelui si raului si sunt izgoniti din trib, Zed si Oh bifeaza
    capitole bune din Vechiul Testament si sfarsesc, in avalanse de
    glume fara perdea, in Sodoma.

    Daca ai vazut si ti-au placut “movie”-urile, adica Epic Movie,
    Date Movie, Disaster Movie si celelalte, ai toate sansele sa te
    bucuri si de “Anul Unu”, chiar daca filmul se chinuie din greu
    sa-ti provoace o cat de mica tresarire amuzata. Jack Black si
    Michael Cera, acesti Lolek si Bolek preistorici, nu trebuie decat
    sa apara prin zona cu zorzoanele si pieile lor asortate ca sa simti
    bunavointa de a te lasa distrat, dar zecile de poante seci,
    gesturile exagerate, ingrosarile si repetitiile ad nauseam te
    indeparteaza suficient de repede ca sa primesti sfarsitul cu un
    suspin de usurare.


    Momentele bune ale filmului (da, exista) sunt pur verbale, “Anul
    Unu” fiind unul dintre acele filme (“Scoop” al lui Woody Allen e un
    alt exemplu, pastrand proportiile) care dau mai bine pe hartie
    decat pe ecran. Glumele sexuale ale marelui preot, comentariile
    (foarte conectate la mileniul trei) ale lui Oh despre relatiile
    dintre barbati si femei sau despre realitatile socante ale
    vremurilor, reactiile emancipate ale personajelor feminine si asa
    mai departe ar fi sunat mult mai bine ca fragmente dintr-un program
    de stand-up comedy decat printre obiecte de recuzita ieftine,
    machiaje exagerate si decoruri incropite in curtea din spate a
    vreunui studio obscur. Desi recomandat de intreaga trupa a lui
    Apatow, filmul nu a reusit, in doua luni de la lansare, sa-si
    acopere bugetul de 60 de milioane de dolari.