BusinessMagazin

Tag: mh17

  • PRĂBUŞIREA MH17: Rebelii proruşi din Doneţk resping raportul olandez cu privire la cauzele dezastrului

    Zaharcenko a declarat pentru BBC că ancheta asupra dezastrului “nu a fost deloc realizată corect”.

    Între timp, şeful aviaţiei ruse a îndemnat miercuri organismul ONU pentru aviaţie civilă să deschidă o anchetă.

    Occidentul şi Ucraina afirmă că rebelii proruşi au doborât Boeingul 777, însă Rusia acuză forţele ucrainene.

    Avionul – care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur – s-a prăbuşit în estul Ucrainei, în toiul conflictului armat dintre trupe guvernamentale ucranene şi separatişti proruşi, în iulie, anul trecut.

    Un raport final cu privire la dezastru a fost dat publicităţii marţi, după 15 luni de anchetă, de către o echipă internaţională condusă de către Biroul Olandez pentru Securitate.

    Cele mai multe dintre victime sunt olandezi – 196, inclusiv unii cu dublă cetăţenie. Ceilalţi pasageri şi membri echipajului proveneau din zece ţări.

    Raportul a stabilit că o rachetă Buk de fabricaţie rusească a lovit partea stângă din faţă a avionului, provocând ruperea altor părţi ale aeronavei. Experţii afirmă că atât armata rusă, cât şi cea ucraineană deţin acest tip de rachetă.

    Însă Zaharcenko, liderul “republicii populare” de la Doneţk (DNR), a dezminţit miercuri că forţele sale au deţinut lansatoare de rachete de tip Buk.

    El a criticat Biroul, miercuri, întrebând de ce nu a dezvăluit cui a aparţinut racheta sau locul din care a fost trasă.

    Potrivit reglementărilor care guvernează anchetele cu privire la incidente internaţionale, Biroul olandez nu are autoritatea să atribuie vine.

    “De ce n-au primit malayesienii acces? De ce n-au luat toată epava? Încă nu au luat toată epava”, a declarat el pentru BBC.

    Situaţia instabilă în domeniul securităţii din estul Ucrainei a afectat eforturile de recuperare a fragmentelor aeronavei şi trupurilor, imediat după tragedie.

    Întrebat despre un comunicat emis de către rebeli imediat după prăbuşirea MH17, prin care aceştia anunţau că au doborât un avion ucrainean de transport, Zaharcenko a răspuns că era “probabil un fals”.

    El a criticat Guvernul ucrainean pentru că nu a închis spaţiul aerian în zona devastată de conflictul armat în estul ţării – aspect relevat, de asemenea, de Biroul Olandez pentru Securitate.

    Preşedintele Biroului Djibbe Joustra a declarat că existau suficiente motive pentru închiderea spaţiului aerian ucrainean – o măsură pe care Ucraina nu a luat-o.

    Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a apărat decizia ţării sale de a nu închide spaţiul aerian. El a declarat marţi pentru presă că nimeni nu bănuia că în Ucraina au fost aduse asemenea rachete antiaeriene sofisticate.

    Klimkin a lăudat raportul, îndemnând o altă anchetă olandeză, penală, care se află în curs, să-i aducă pe vinovaţi în faţa justiţiei.

    Şeful Agenţiei federale ruse pentru aviaţie Oleg Storcevoi a declarat că el “contestă categoric” ancheta olandeză, pe care a catalogat-o drept “nefondată şi părtinitoare”.

    El a anunţat că a cerut Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) să deschidă o anchetă asupra incidentului.

    Rusia a opus un vot de veto unui proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU care crea un tribunal internaţional pentru judecarea celor vinovaţi de doborârea MH17. Preşedintele rus Vladimir Putin aprecia la acea vreme că înfiinţarea tribunalului este “prematură” şi “contraproductivă”.

    Spre deosebire de raportul olandez, firma rusă de stat care produce rachete Buk – Almaz-Antey – a afirmat marţi că avionul a fost doborât cu o rachetă de tip Buk de către forţele ucrainene.

    În baza unei simulări, firma a afirmat că racheta a fost trasă de la Zaroşcenke, o localitate situată la momentul respectiv într-o zonă aflată sub controlul forţelor ucrainene, la aproximativ 20 de kilometri de zona desemnată în raportul olandez.

    Almaz-Antey a mai apreciat că racheta folosită în atac este un model vechi de decenii care nu se mai află în serviciul forţelor ruse.

     

  • Rusia a depus la Consiliul de Securitate al ONU o altă rezoluţie privind doborârea avionului MH17

    Documentul, depus luni la Consiliul de Securitate, sugerează numirea unui reprezentant special al ONU pentru ancheta privind prăbuşirea avionului Malaysia Airlines, în urma căreia au murit toate cele 298 de persoane de la bord.

    Rusia cere de asemenea “o investigaţie internaţională completă, cuprinzătoare, transparentă şi independentă” care să fie finalizată cât mai repede posibil.

    Totuşi, proiectul de rezoluţie nu menţionează înfiinţarea unui tribunal internaţional, aşa cum a sugerat Malaysia într-o altă rezoluţie depusă la începutul acestei luni.

    Prăbuşirea cursei MH17 este anchetată de experţi din Malaysia, alături de colegi din Ucraina, Olanda, Australia şi Belgia. Investigaţia pare să indice că avionul civil a fost doborât de o rachetă în spaţiul aerian din estul Ucrainei, regiune afectată de conflictul armat dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi.

    Cele cinci ţări care participă la anchetă au cerut un tribunal special al ONU, pentru “a oferi cea mai mare legitimitate” procedurilor.

    Însă luni ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a reafirmat opoziţia Moscovei faţă de înfiinţarea unui tribunal ONU. “Noi considerăm că nu se încadrează în Carta ONU. Consiliul de Securitate al ONU nu este menit să se ocupe de astfel de probleme”, a precizat Ciurkin.

    Proiectul depus de ruşi insistă pe accesul tuturor părţilor interesate la materialele din investigaţie, din motive de transparenţă.

    Consiliul de Securitate al ONU a discutat ambele proiecte luni, principalul obstacol fiind tribunalul, potrivit ambasadorului Noii Zeelande, Gerard van Bohemen.

    În ultimă instanţă, Moscova îşi poate folosi dreptul de veto pentru a bloca iniţiativa malaysiană. Dar şi Rusia se poate confrunta cu opoziţia celorlalte state care au drept de veto.

     

  • Berlinul cunoştea riscurile de survolare a estului Ucrainei înainte de prăbuşirea MH17

    Cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului zborului MH17, dintre care două treimi erau olandezi, au decedat la 17 iulie, când avionul Malaysia Airlines a fost lovit de o rachetă în timp ce survola această zonă de război.

    O telegramă diplomatică emisă de Ministerul german al Afacerilor Externe cu câteva zile înaintea accidentului a calificat situaţia drept “îngrijorătoare”, în timp ce un avion militar a fost doborât în această zonă la peste 6.000 de metri altitudine, afirmă posturile de televiziune WDR şi NDR şi cotidianul Süddeutsche Zeitung.

    În ziua tragediei, “trei avioane ale Lufthansa au survolat zona, dintre care unul cu doar 20 de minute înainte de zborul MH17”, subliniază Süddeutsche Zeitung.

    “În mod normal, companiile aeriene trebuie să fie informate imediat în caz de schimbare a situaţiei în materie de securitate (…) Or, nu a fost cazul decât după prăbuşirea MH17”.

  • Expert olandez, concediat după ce a făcut publice fotografii ale victimelor MH17 doborât în Ucraina

    “Colaborarea cu George Maat s-a încheiat”, a anunţat ministrul Justiţiei Ard van der Steur în Parlament.

    Ministrul a catalogat prelegerea susţinută de către Maat, un antropolog de la Universitatea Leiden din Maastricht (sud), drept “complet nepotrivită şi de prost gust”.

    Jurnalişti de la postul privat RTL Nieuws au participat şi au relatat primii de la acest eveniment, organizat de o asociaţie a studenţilor la medicină, în timpul căruia Maat a arătat poze cu bucăţi din cadavrele unor victime şi a prezentat elemente din procesul de identificare.

    Un purtător de cuvânt al Echipei naţionale olandeze de legişti criminalişti LTFO, Thomas Aling, a declarat joi pentru AFP că Maat a fost suspendat din activitate şi că se analizau măsuri împotriva lui.

    “Se pare că a arătat poze care nu puteau fi arătate într-o adunare publică”, a declarat Aling.

    Maat este acuzat, de asemenea, că a făcut comentarii în afara sferei sale de expertiză, şi anume despre cauzele prăbuşirii, despre care a spus că sunt “incorecte”, potrivit lui Aling.

    Toţi cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului care se aflau la bordul avionului de linie aparţinând companiei Malaysia Airlines, majoritatea olandezi, au murit, după ce aeronava a fost doborââtă, în iulie, într-o zonă controlată de către separatişti proruşi.

    Prelegerea a fost susţinută la începutul lui aprilie în faţa a peste 150 de persoane, iar în timpul ei fost arătate poze care ar fi fost autorizate în scopuri educaţionale, dacă nu ar fi fost permis accesul publicului larg în sală.

    Un anunţ postat pe o pagină de Facebook arată în mod clar că prelegerea a fost deschisă publicului.

    Adjunctul preşedintelui Asociaţiei Dezastrului Aerian MH17 Evert van Zijtveld a declarat pentru AFP că arătarea pozelor a fost “ruşinoasă şi foarte şocantă pentru rudele victimelor, cărora le-a amlificat durerea”.

    Maat s-a apărat declarând că el a crezut că prelegerea se adresa exclusiv unor studenţi la medicină.

    “Se pare că au fost şi alte persoane acolo, dar nu mi-am dat seama”, a spus el, citat într-un comunicat emis de către poliţie.

    “Îmi pare nespus de rău că am rănit sau făcut să sufere rude ale victimelor”, a spus expertul.

    Autorităţile ucrainene şi Occidentul afirmă că avionul a fost doborât de către separatişti proruşi, cu un lansator de rachete de tip Buk furnizat de către Rusia. Moscova respinge acuzaţiile şi arată cu degetul către Kiev.

  • Experţi malaysieni şi rebeli proruşi urmează să efectueze căutări la locul prăbuşirii MH17

    Potrivit agenţiei ruse de stat, care citează “agenţia de ştiri Doneţk”, o echipă (comună) cu experţi malaysieni este programată la 17 aprilie. “Nu ştim dacă experţi în dreptul penal plănuiesc o vizită independentă la locul prăbuşirii înainte” de această dată, afirmă aceeaşi sursă.

    Separatiştii proruşi au anunţat că malaysienii le-au solicitat “o vizită comună, pe 17 aprilie”, în zona respectivă.

    Şeful echipei de experţi malaysieni Hussein Omar Khan a declarat anterior că echipa îşi începe activitatea marţi şi că se va afla la Doneţk timp de cel puţin două-trei săptămâni.

    El a preciat că misiunea echipei este să caute rămăşiţe umane şi probe materiale.

    Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, s-a prăbuşit pe 17 iulie în estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit.

    Autorităţile de la Kiev şi separatiştii proruşi se acuză reciproc de provocarea tragediei.

    Ucraina şi Statele Unite susţin că aparatul a fost doborât de o rachetă sol-aer furnizată separatiştilor ucraineni proruşi de Moscova, ceea ce Rusia neagă, acuzând în schimb forţele ucrainene.

    Într-un prim raport de anchetă, publicat în septembrie, anchetatori internaţionali au apreciat că Boeingul a fost perforat în zbor de “proiectile cu mare viteză”, fără a confirma ipoteza unei rachete. Un raport final este aşteptat în vara lui 2015.

  • Putin şi Abbott au îndemnat la o “accelerare” a anchetei cu privire la prăbuşirea MH17

    Kremlinul a anunţat, de asemenea, că Putin s-a întâlnit cu preşedintele american Barack Obama şi că au discutat despre relaţiile dintre cele două ţări, situaţia din Ucraina, Siria şi Irak.

    Întâlnirea dintre Abbott şi Putin,  pe care şeful Guvernului australian a promis-o dură, s-a desfăşurat fără vreun scandal, potrivit lui Dmitri Peskov, citat de agenţia publică rusă RIA Novosti.

    “Liderii s-au pronunţat cu hotărâre pentru o accelerare a anchetei asupra cauzelor tragediei”, a anunţat Kremlinul.

    Şeful statului rus a subliniat că “Rusia cere de la început o anchetă imparţială, rapidă şi eficientă” cu privire la tragedia MH17, în care au murit 298 de persoane, dintre care 38 sunt cetăţeni australieni.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, “întâlnirea de la summit a fost scurtă, aşa cum s-a prevăzut”.

    Abbott, care nu-l menajează pe Putin de la catastrofa zborului MH17, care s-a prăbuşit în estul Ucrainei, într-o zobă controlată de separatişti proruşi, a declarat că doreşte explicaţii de la Putin.

    Canberra a cerut deja Moscovei o întâlnire bilaterală, la Summitul G20 prevăzut în perioada 15-16 noiembrie la Brisbane, în Australia.

    Distrugerea în zbor, pe 17 iulie, a avionului de linie malaysian în estul Ucrainei s-a soldat cu 298 de morţi, marea majoritate cetăţeni olandezi.

    Ucraina şi Occidentul afirmă că avionul a fost fost doborât cu o rachetă de tip Buk trasă de către separatişti proruşi, susţinuţi de Rusia. Moscova acuză, în schimb, trupele ucrainene că se află la originea tirului.

     

  • Cadavrele victimelor MH17 ar putea să nu fie găsite toate

    “În prezent nu putem spune cu siguranţă (…) când şi nici măcar dacă vom putea recupera ultimele nouă (cadavre), dar vom face tot ceea ce vom putea, împreună cu autorităţile de aici, pentru ca acest lucru să fie posibil”, a declarat ministrul într-o conferinţă de presă.

    Prăbuşirea avionului Boeing de tip 777 al companiei Malaysia Airlines, care a decolat de pe Aeroportul Amsterdam-Schiphol către Kuala Lumpur, s-a soldat cu 298 de morţi, dintre care două treimi erau cetăţeni olandezi, pe 17 iulie.

    “Astăzi (sâmbătă) am trimis (către ţările victimelor) cinci sicrie cu rămăşiţe umane”, a anunţat reprezentantul administraţiei regiunii Harkov Igor Baluta.

    Koenders s-a declarat “încrezător” în faptul că bucăţi din epava avionului vor putea să fie adunate şi repatriate, dar a subliniat că este imposibil să se spună când, din cauza fluctuaţiilor situaţiei în domeniul securităţii în regiune.

    Investigatorii olandezi însărcinaţi cu ancheta doresc să adune bucăţi de epavă pentru a reconstitui o parte din aeronavă.

    Teza cea mai des avansată este că avionul a fost doborât cu o rachetă trasă de la sol. Kievul şi Occidentul acuză separatiştii, în timp ce aceştia şi Moscova arată cu degetul Kievul.

     

  • Ce s-a întâmplat în weekend: Cele mai importante cinci evenimente din acest sfârşit de săptămână

    Peste 130 de copaci au fost doborâţi de vânt în Capitală, 65 de maşini au fost avariate, 11 stâlpi au căzut şi şase panouri publicitare s-au desprins din cauza vântului şi a zăpezii, în ultimele 24 de ore, intervenţiile ISU Bucureşti fiind duble faţă de o zi obişnuită.

    Jucătoarea de tenis Simona Halep, locul 4 WTA, a pierdut, duminică, finala Turneului Campioanelor, fiind învinsă, cu scorul de 6-3, 6-0, de americanca Serena Williams, locul 1 WTA, după un meci care a durat o oră şi nouă minute.

    National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank din Grecia, Bank of Cyprus din Cipru şi Veneto Banca din Italia, care activează şi pe piaţa din România, au picat testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), în total, 25 de bănci din zona euro aflându-se în această situaţie.

    Şase români, inclusiv o fetiţă de un an şi şase luni, au murit, iar trei au fost răniţi după ce microbuzul în care se aflau s-a lovit cu o autoutilitară, sâmbătă dimineaţă, pe Autostrada A1 din Italia, la periferia oraşului Roma, relatează ziarul La Repubblica, în ediţia electronică.

    Armata britanică a pus capăt, duminică, misiunii sale de luptă în Afganistan, după 13 ani de război care s-au soldat cu moartea a peste 450 dintre militarii săi şi care nu au reuşit să neutralizeze talibanii din sud.

  • Olanda şi Australia se angajează să facă dreptate victimelor zborului MH17

    “Datorăm morţilor, datorăm familiilor în doliu să repatriem (rămăşiţele) şi să facem dreptate”, a declarat premierul australian Tony Abbott într-o vizită în Olanda, în cursul căreia a mulţumit Guvernului olandez pentru că a preluat conducerea anchetelor privind zborul MH17. “Nu suntem doar asociaţi în aceeaşi durere, suntem asociaţi în a cere dreptate în faţa acestei teribile atrocităţi”, i-a spus Abbott omologului său olandez Mark Rutte într-o conferinţă de presă la Haga.

    Tony Abbott a sosit duminică seara pe aeroportul de la Rotterdam. El a efectuat o vizită de 24 de ore în cursul căreia s-a întâlnit cu Rutte şi a semnat într-un registru de condoleanţe deschis la Haga.

    Olanda a pierdut 193 de cătăţeni, iar Australia 38 de cetăţeni şi rezidenţi după ce Boeingul aparţinând companiei Malaysia Airlines care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur a fost doborât pe 17 iulie în estul Ucrainei, o zonă aflată în război.

    Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Occidentalii acuză separatişti proruşi de lansarea rachetei care a doborât avionul. Ruşii şi separatiştii resping acuzaţiile şi aruncă vina asupra Kievului.

    “Operaţiunea (de căutare a cadavrelor) a fost suspendată, dar nu s-a terminat, cu siguranţă”, a continuat şeful Guvernului australian.

    “Facem o pauză în operaţiuni, dar nu le vom opri. Premierul Abbott şi cu mine suntem hotărâţi să reluăm operaţiunile la locul prăbuşirii imediat ce situaţia va fi suficient de stabilizată”, a declarat Rutte.

    Peste 220 de sicrie cu rămăşiţe umane au fost trimise în Olanda, unde a început durerosul proces de identificare a cadavrelor. Aproximativ 65 de victime au fost identificate sâmbătă, potrivit Guvernului olandez.

    “Mă aflu aici pentru a mulţumi premierului Rutte şi echipei sale – poliţiei şi armatei – pentru modul formidabil în care au efectuat misiunea de poliţie în Ucraina”, a declarat premierul australian la sosire.

    Ultimii experţi medico-legali olandezi au revenit din Ucraina sâmbătă, după ce au fost nevoiţi să-şi suspende misiunea de repatriere a cadavreor din cauza lipsei securităţii la faţa locului.

    Confruntările armate dintre forţele ucrainene şi separatişti s-au intensificat în ultima perioadă în această zonă aflată în apropierea frontierei cu Rusia.

     

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.