Rata cuponului a fost 6,75%.
La licitaţie au participat 8 dealeri primari, iar volumul total al cererii a fost de 929 milioane lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 681 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost de 248 milioane lei.
Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 300 milioane lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 100 milioane lei, scrie Ziarul Financiar.
Ministerul Finanţelor Publice aduce vineri, 8 martie, ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, finanţare de aproximativ 1,79 mld. lei, la Bursa de Valori Bucureşti. Emisiunea derulată între 21 februarie şi 1 martie a avut subscrieri de 843 mil. lei şi 191 mil. euro
În cadrul evenimentului de deschidere a şedinţei de tranzacţionare vor fi prezenţi Radu Hanga, Preşedinte al Bursa de Valori Bucureşti, Alexandru Petrescu, Preşedinte, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ştefan Nanu, Director General al Trezoreria Statului, Razvan Exarhu, Producator şi Prezentator radio Morning Glory, Rock FM, Andrei Ionut Popescu, Director Executiv Pieţe Financiare, BCR, Adrian Tănase, Director General al Bursei de Valori Bucureşti.
Cel mai mare ordin înregistrat în prima emisiune de titluri de stat Fidelis din 2024 a avut valoarea de 126 milioane de lei (25 mil. euro), potrivit datelor analizate de ZF din platforma bvb.ro. Cu alte cuvinte un investitor persoană fizică a împrumutat statul român cu 126 mil. lei într-o finanţare pe trei ani cu simbolul R2703A care are o dobândă anuală de 6,75% pe an.
Acesta va fi remunerat în fiecare an cu 8,5 mil. lei din dobândă pentru ca la scadenţă (presupunând că acesta va păstra plasamentul până la maturitate şi nu îl va vinde prin BVB), respectiv primăvara lui 2027, să primească şi principalul, adică suma investită iniţial.
Câştigurile pe care investitorul le primeşte din dobânda aferentă subscrierii în cadrul Fidelis sunt neimpozabile. Statul român, prin Ministerul Finanţelor, lansează trimestrial emisiuni de titluri de stat Fidelis la Bursa de Valori Bucureşti. Cu sumele atrase de la investitori, Finanţele acoperă deficitul bugetar şi îşi asigură necesarul de finanţare pe termen scurt.
Alte ordine de valoare mare au fost înregistrate pe tranşele în euro. Astfel, pe tranşa R2903AE, care are o dobândă de 5% pe an şi scadenţa 6 martie 2029, cel mai mare ordin a fost de 21,4 mil. euro, urmat de 7,5 mil. euro. În cazul tranşelor în lei, al doilea cel mai mare ordin după cel de 126 mil. lei a avut valoarea de 5 mil. lei.
Subscrierile au fost mai mici cu aproximativ 28% faţă de ediţia anterioară a Fidelis, derulată între 27 noiembrie şi 15 decembrie 2023, în contextul în care dobânzile au fost uşor mai mici. Prin precedentele 14 oferte de vânzare de titluri Fidelis, din perioada iulie 2020 – decembrie 2023, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie aproape 24,5 miliarde lei (aproape 5 miliarde euro), potrivit BVB.
Pe cele trei tranşe în lei subscrierile au aratăt astfel: 358,3 mil. lei pentru tranşa cu scadenţa pe un an cu un cupon de 6% pe an, 135 mil. lei pentru tranşa donatorilor de sânge (scadenţa 6 martie 2025 şi un cupon de 7% pe an), şi 350 mil. lei în tranşa în lei cu scadenţa pe 6 martie 2027 şi un cupon de 6,75% pe an.
Pe de altă parte, pe tranşa titlurilor de stat Fidelis în euro cu scadenţa în 6 martie 2025 şi pentru care Finanţele plătesc un cupon de de 4% pe an, subscrierile s-au ridicat la 118 mil. euro (590 mil. lei). Pe cea cu scadenţa în martie 2029 şi cu o dobândă de 5% pe an subscrierile au fost de 72,5 mil. euro (362 mil. lei).
În continuarea eforturilor de digitalizare şi simplificare a procedurilor fiscale, Ministerul Finanţelor anunţă lansarea versiunii simplificate a aplicaţiei e-Factura, se arată într-un comunicat de presă emis de instituţie.
Versiunea îmbunătăţită vine cu o interfaţă intuitivă şi funcţionalităţi mai uşor de utilizat, astfel încât fiecare utilizator să poată emite facturi în conformitate cu cerinţele fiscale într-un mod rapid şi eficient.
„Aşa cum am mai spus, fiecare îmbunătăţire adoptată a ţinut cont de nevoile semnalate de contribuabili. Am tot avut întâlniri cu reprezentaţii mediului de afaceri şi una dintre solicitările lor a fost aceasta. Versiunea simplificată a aplicaţiei e-Factura vine cu o serie de avantaje şi funcţionalităţi care vor face gestionarea facturilor mai uşoară şi mai accesibilă pentru toţi utilizatorii. Ne-am gândit în primul rând la cei aproximativ 670.000 contribuabili mici care trebuie să utilizeze sistemul şi au nevoie de o aplicaţie gratuită, intuitivă şi uşor de folosit. De asemenea, aplicaţia extinsă este acum disponibilă şi în limba engleză, urmând ca în perioada următoare să fie tradusă şi cea simplificată”, a explicat ministrul Marcel Boloş.
Printre caracteristicile cheie ale noii variante simplificate se numără:
De asemenea, o nouă facilitate importantă adăugată sistemului este aplicaţia extinsă în limba engleză pentru contribuabilii nerezidenţi înregistraţi în scopuri de TVA ce au obligaţia de raportare a facturilor emise pentru livrări/prestări pe teritoriul României.
Implementarea E-factura
Reamintim că, în situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcţional timp de minimum 24 de ore, obligaţia de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare (n.r. de la 1 iulie sunt 5 zile calendaristice) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal.
În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu se sancţionează.
„MF-PSD confimă că Ciolacu şi PSD au minţit. Primul lucru pe care PNL trebuie să-l facă atunci când preia MF de la PSD este să arate public cum a fost subminată economia naţională (deşi este evident dar se pare că instituţiile statului nu înţeleg). Iar cei responsabili să plătească. Este responsabilitatea PNL faţă de români. Ajunge!Ironic dar adevărat, tocmai datele publicate de MF-PSD îngroapă toată propaganda lui Ciolacu şi a găştii lui despre sănătatea financiară a României. Ciolacu să la ceară scuze românilor pentru că i-a sărăcit. Bineînţeles în timp ce pleacă de la guvernare”, scrie pe Facebook Florin Cîţu.
El afirmă că a crescut „premeditat” deficitul bugetar.
„Atât faţă de estimarea iniţială dar şi faţă de cel din 2021. Creşterea deficitului bugetar a dus la creşterea inflaţiei, a dobânzilor şi a sumelor record împrumutate de la buget. Toate aceastea înseamnă sărăcirea românilor azi dar şi în viitor. Dacă era responsabil Ciolacu folosea veniturile mai mari la buget de pe urmă inflaţiei, pe care tot politicile populiste ale PSD au alimentat-o, la REDUCEREA stocului de datorie publică. Dar atunci erau mai puţini bani pentru hoardele psd-iste abonate la bani publici. Ciolacu a preferat sărăcirea românilor. Exact după reţeta mentorului său Dragnea. Doar pe vremea lui Dragnea -PSD am mai văzut o deteriorare a economiei în câteva luni fără niciun fel de perspectiva de îmbunătăţire în următorii ani. PSD-iştii iau o economie care funcţionează şi în 6 luni o distrug”, adaugă fostul premier.
Cîţu apreciază că datele publicate de MF-PSD săptămâna trecută arată că „PSD a minţit”.
„În 2022 MF-PSD a împrumutat mai mulţi bani, cu 14% mai mult, decât au fost împrumutaţi în 2021 deşi veniturile la buget, pe hârtie, au fost mai mari. În acelaşi timp, tot MF-PSD arată că dobânzile la care a împrumutat aceste sume au fost duble sau triple faţă de dobânzile la care ne împrumutam pentru a acoperi deficitul bugetar în perioada 2020-2021. QED P.S. De o luna BNR lasă lichiditate în piaţă şi dobânzile au început să scadă. Ciudat că BNR lasă lichiditate în piaţă după ce a crescut estimarea pentru inflatie la final de an de la 13% la 16.3%. Dacă rata inflaţiei continuă să crească peste estimările BNR atunci este normal să spunem că politica BNR a dus la creşterea preţurilor”, încheie liberalul.
Creşterea încasărilor statului din TVA s-a înjumătăţit în martie, prima lună de război, arată datele privind execuţia bugetară, publicate de Finanţe. Dacă în primele două luni din an încasările din TVA creşteau cu peste 47% an/an, în martie 2022 creşterea a fost de 23%, faţă de martie 2021, notează ZF.
„Din cauza situaţiei din Ucraina sunt întârzieri de aprovizionare şi, nerealizându-se vânzări, nu s-a încasat nici TVA. Această scădere de vânzări pentru că nu am putut aproviziona este cea mai îngrijorătoare. Trebuie să găsim alţi vânzători care să pună în loc ce cumpărăm: oţel-beton, diverse alte materiale feroase şi neferoase”, comentează datele Adrian Benţa, consultant fiscal.
Pe de altă parte, cheltuielile statului au început să crească în martie cu un ritm mai accelerat decât în primele două luni din an. Avansul din martie a fost de 25% pe partea de cheltuieli totale ale bugetului general consolidat, în vreme ce în perioada ianuarie-februarie 2022 cheltuielile creşteau cu sub 18%.
În aceste condiţii, deficitul bugetar a făcut un salt, de la 9,5 mld. lei la 2 luni din 2022, la 15,7 mld. lei în martie 2022, adică 1,19% din PIB-ul prognozat de 1.315 mld. de lei în 2022. Bugetul statului în 2022 a fost construit pe venituri în valoare de 440 mld. lei, în creştere cu 13% faţă de 2021 şi cheltuieli totale de 517 mld. de lei, în creştere cu 11% faţă de 2021.
Evoluţia din martie pune sub semnul întrebării programarea bugetului de stat şi consolidarea fiscală pe care Ministerul Finanţelor o voia pentru 2022. De la un deficit bugetar de 6,7% din PIB în 2021, în 2022 deficitul ar fi urmat să ajungă la sub 5,9% din PIB în 2022, adică 77 de miliarde de lei. În primele două luni din 2022 execuţia bugetului de stat a arătat foarte bine, cu raportul dintre creşterea veniturilor şi avansul cheltuielilor favorabil consolidării fiscale – cheltuielile creşteau cu 18% şi veniturile cu 27%. În martie însă, toate calculele s-au dat peste cap şi veniturile bugetului general consolidat au avansat doar cu 9%, iar cheltuielile au crescut cu un ritm mult mai alert: Ă25%.
Analiza pe componente arată că încasările din impozitul pe profitul companiilor au scăzut cu 94% în luna martie 2022, faţă de aceeaşi lună din 2021. Spre comparaţie, în primele două luni din 2022, prin comparaţi cu perioada similară din 2021, încasările statului din impozitul pe profit au scăzut cu doar 14%.
Pe de altă parte, încasările din contribuţii sociale au crescut cu 12% an/an în martie, în vreme ce în primele două luni din 2022 creşteau numai cu 9% an/an.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului de stat, pensiile, care reprezintă circa o treime din cheltuielile totale ale statului, au fost în valoare de 14,4 mld. lei, adică o creştere de 17% an/an în martie. Cheltuielile de personal – salariile bugetarilor – au fost în valoare de 9,5 mld. de lei, o creştere de 3%.
Cu dobânzile statul a cheltuie mai mult cu 30% în martie 2022, faţă de martie 2021: de la 1 mld. de lei la 1,3 mld. de lei. Pe de altă parte, investiţiile din bugetul de stat – cheltuielile de capital – au scăzut cu 14%, de la 2,1 mld. de lei în martie 2021, la 1,8 mld. de lei în martie 2022.
Plăţile pot fi efectuate direct de către contribuabilii persoane fizice sau pentru aceştia de către alte persoane fizice plătitoare – caz în care vor prezenta datele de identificare ale contribuabililor pentru care se fac plăţile.
Operaţiunile de plată se pot face atât prin ordin de plată intrabancar în unităţile CEC Bank, cât si prin serviciul de Internet Banking al băncii.
Atât contribuabilii, cât şi persoanele plătitoare se vor identifica fiscal prin codul numeric personal. Condiţia este ca persoanele plătitoare să aibă deschis un cont curent la CEC Bank şi să prezinte ordinul de plată tipărit în formatul stabilit de către Ministerul Finanţelor Publice.
Incepand de duminica, 14 martie, pe piata romaneasca pot fi
comercializate oficial trei sortimente de tigari la care pretul pe
pachet, aprobat la data de 8 martie de Ministerul Finantelor, este
de numai 5,8 lei.
Anuntul a fost facut public de China Tobacco International
Europe Company SRL si se refera la marcile de tigari Dubliss Rosu,
Dubliss Albastru si Dubliss Argintiu. Potrivit legislatiei in
vigoare, acciza minima este de 91% din valoarea celei aplicate
pentru categoria celor mai vandute tigari, de 74 de euro la mia de
tigarete. Rezulta ca acciza perceputa de stat nu poate fi mai mica
de 67,34 euro/1.000 de tigarete, adica 287,46 lei, luand in calcul
cursul de schimb de la data de 1 octombrie 2009, de 4,268
lei/euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info