BusinessMagazin

Tag: Mexic

  • Care este ţara unde s-au construit primele case pentru familiile sărace cu ajutorul unei imprimante 3D pentru

    Într-o comunitate din Mexic au fost ridicate săptămâna trecută primele locuinţe din lume realizate cu ajutorul unei imprimante 3D gigantice, destinate familiilor nevoiaşe, scrie CNN.

    Casele nu sunt doar un prototip. Dezvoltatorii speră să proiecteze 50 de locuinţe noi până la sfârşitul anului 2020 pe fundaţiile realizate de rezidenţi din lemn, metal sau alte materiale pe care şi le-au putut permite. Familiile locuiesc într-o zonă cu risc seismic şi de inundaţii, în statul Tabasco din Mexic.

    Cheia pentru o locuinţă durabilă în zona respectivă este rezistenţa la cutremure şi la ploile abundente. „Aceste familii sunt cel mai vulnerabile şi au venituri extrem de mici, de circa 3 dolari pe zi”, a spus Brett Hagler, CEO şi co-fondator al New Story, un ONG care se ocupă de sprijinirea comunităţii. Organizaţia New Story a construit peste 2.700 de locuinţe pentru oamenii săraci şi fără adăpost din America de Sud şi Mexic din 2014 până în prezent. 

    Pentru realizarea caselor 3D ONG-ul a colaborat cu ICON, o companie de tehnologie construcţii care a dezvoltat robotica de imprimare 3D pentru proiect. Imprimanta de 10 metri – Vulcan II – poate realiza două case simultan, pe o durată cuprinsă între 24 de ore şi câteva zile, adică de două ori mai rapid decât prin metode tradiţionale. 

  • Avocadoul discordiei

    „În apropiere de vulcanii din statul mexican Michoacán, carteluri violente se luptă pentru dominaţie într-o piaţă gri şi lucrativă. Una dintre bande, denumită La Familia Michoacana, şi-a anunţat prezenţa în urmă cu un deceniu aruncând cinci capete ale unor rivali pe o scenă de dans din oraşul Uruapan. Knights Templar, o altă bandă, a taxat, şantajat şi răpit fermieri, folosindu-le apoi terenurile. Forţele de securitate mexicane şi proprietarii de terenuri încearcă să protesteze, dar cartelurile aflate în război continuă violenţele”, scriu jurnaliştii de la The New York Times, în deschiderea unui articol despre comerţul global cu acest fruct.

    În 2017, un grup armat denumit Los Vagras (nume inspirat, în mod aparent, de modul în care liderii bandei îşi poartă părul în sus) au creat haos arzând zeci de maşini şi oprind circulaţia pe principala autostradă a statului. O conflagraţie a avut loc aproape de locul în care un om de afaceri american, pe nume Steve Barnard, deţinea o fabrică de ambalare de avocado, în Uruapan. „Este prea periculos să conduci pe drumurile de aici”, spune Barnard în articolul din The New York Times. Proprietarii de ferme „trebuie să aibă grijă să nu fie răpiţi”.

    Se pare că marfa preţioasă care este motorul economiei Michoacánului şi care hrăneşte o obsesie americană nu este marijuana sau metamfetaminele, ci fructul de avocado, pe care localnicii îl denumesc „aurul verde”. Mexicul produce mai mult avocado decât orice altă ţară din lume – aproximativ o treime din totalul producţiei globale – iar cea mai mare parte a recoltei creşte în solul vulcanic bogat din Michoacán, în apropiere de plajele din Acapulco. Acest fruct a devenit astfel unul dintre miracolele comerţului modern, în contextul în care în 2017, unul dintre anii cei mai violenţi ai Mexicului, acest stat condus de carteluri, a exportat mai mult de 1,6 miliarde de tone de avocado Haas, depăşind astfel producţia de banane, care era anterior cel mai valoros fruct de export. Nouă din 10 fructe de avocado de import din Statele Unite vin din Michoacán. Anual, în lume se consumă peste 5 miliarde de tone de avocado, iar fructul este un motor economic care generează o industrie mexicană performantă, care valorează 2,5 miliarde de dolari pe an, potrivit documentarului Rotten, difuzat de Netflix, în care este analizată evoluţia acestei industrii.

    Patru carteluri de droguri îi şantajează pe producătorii de avocado din Michoacán, dovadă că acest fruct a devenit o sursă majoră de profituri ilicite, scrie şi Business Insider. Cartel Jalisco Nueva Generacion (cartelul Jalisco Noua Generaţie), Nueva Familia Michoacana (Noua Familie Michoacana), cartelul Tepalcatepec şi cartelul Zicuiran sunt implicate în activităţi criminale împotriva producătorilor de avocado, potrivit procurorului general al Michoacán, citat de Business Insider.

    Cartelurile cer o taxă de protecţie producătorilor de avocado, calculată pe hectarul cultivat sau pe cantitatea exportată. Cei care eşuează în a face plata sunt răpiţi sau chiar ucişi. În plus, furtul de avocado este o altă problemă a industriei. Exploatarea producătorilor de avocado din Michoacán nu este o noutate, dar acum a devenit din nou la ordinea zilei, pe măsură ce alte economii negre ale statului au pălit. Michoacán şi statul vecin Guerrero au fost recunoscute o perioadă îndelungată ca fiind centre ale producţiei de heroină a Mexicului. Totuşi, creşterea producţiei de opioide sintetice a cauzat o scădere a preţului opiului la sub o treime din valoarea din 2017, lăsând cartelurile de droguri să caute surse alternative de venituri.

    Industria de avocado este din ce în ce mai atrăgătoare pentru ei. Valoarea acesteia a crescut de patru ori în ultimul deceniu datorită creşterii popularităţii produsului în Statele Unite şi Europa, iar exporturile de avocado ale ţării au crescut cu 16% între 2018 şi 2019. Fascinaţia faţă de această industrie nu este corelată neapărat cu mărimea ei, cât mai degrabă cu viteza creşterii subite a acesteia. Fructele de avocado sunt cultivate în Mexic de aproape 9.000 de ani, iar potrivit gastropod.com, copacul de avocado propriu-zis este chiar mai vechi de atât.

    În ciuda acestei istorii îndelungate, Mexicul a exportat puţin din aceste fructe la început şi chiar deloc către Statele Unite – până în anii 1980, când o companie cu sediul central în California, Mission Produce, a deschis prima fabrică de împachetare de avocado, în Uruapan, potrivit The New York Times. Statele Unite au interzis avocadoul mexican din 1914 din cauza temerilor legate de o infestare cu insecte şi a unei competiţii mai ieftine. În 1994 însă, Canada, Mexic şi Statele Unite au lansat Înţelegerea Liberului Schimb Nord-American (North American Free Trade Agreement – NAFTA) şi, la scurt timp după, Statele Unite au renunţat la această interdicţie.

    Donald Trump a descris deseori NAFTA ca fiind „cea mai proastă afacere legată de comerţ dintotdeauna”. Dar concentrarea lui pe pierderile de locuri de muncă din Statele Unite din cauza acestui pact se leagă mai ales de industria texilă şi auto – prin urmare el a ratat unul dintre beneficiile imense ale NAFTA, referitoare la comerţul cu produse din agricultură şi satisfacţia consumatorilor din toate cele trei ţări: sub NAFTA, fructele de avocado au condus la un influx pe tot parcursul anului al unui produs mexican care să umple golurile sezoniere din magazinele aflate în Statele Unite şi au schimbat modul în care americanii mănâncă.

    „Fructele de avocado reprezintă steaua strălucitoare a NAFTA”, a declarat pentru New York Times Monica Ganley, un expert în schimburile comerciale din America Latină şi fondatorul Quarterra, o firmă de consultanţă cu baza în Buenos Aires. „Dar este important să ne amintim că beneficiile vin din ambele direcţii.” Sub NAFTA, exporturile agricole din Statele Unite înspre Mexic au crescut de aproape cinci ori, până la 18 miliarde de dolari, fiind formate, în predilecţie, din porumb american, boabe de soia şi produse din iaurt. În contextul discuţiilor lansate de Trump, producătorii de avocado din Mexic şi California se îngrijorează că noi practici anti-dumping propuse de Statele Unite ar putea duce la represalii de tipul „dinte pentru dinte” care ar putea să genereze pierderi pentru ambele părţi. „Odată ce începe”, se întreabă Barnard, „unde se va sfârşi?”

    A urmat o explozie a producţiei: în 1995, americanii consumau aproximativ jumătate de kilogram de avocado pe persoană anual, iar mare parte din această cantitate venea de la producători californieni, care cultivă fructul doar vara, doar atunci climatul fiind prietenos cu creşterea acestui fruct. În prezent, cantitatea de avocado consumată anual de o persoană din Statele Unite depăşeşte 3 kg. Creşterea este alimentată şi de staruri hollywoodiene şi de influenceri care promovează beneficiile pentru sănătate aduse de acest fruct (Miley Cyrus de pildă are tatuat un avocado pe braţul ei), astfel că obsesia americanilor pentru avocado a crescut de la an la an.

    Boomul industriei avocadoului a cauzat şi daune legate de mediu – câteva dintre pădurile de pin din Michoacán au suferit tăieri pentru a face loc unor livezi de avocado.

    Industria a creat însă şi alte efecte pozitive: potrivit unui studiu din 2016 contractat de un grup de cumpărători şi producători de avocado, lanţul de aprovizionare pentru industria avocadoului a creat aproape 19.000 de locuri de muncă în Statele Unite şi a adăugat mai mult de 2,2 miliarde de dolari PIB-ului ţării. Chiar şi crescătorii din California, care erau cândva oponenţi vocali ai importurilor mexicane, se autodeclară fericiţi de creşterea industriei la nivel global. Pământul şi apa sunt prea puţine pentru ca ei să îşi extinde recoltele sezoniere – care reprezintă circa 10% din producţia anuală a Mexicului – dar creşterea cererii şi, prin urmare, a preţurilor a adus beneficii şi pentru businessurile lor.

    Pe măsură ce cererea globală este în creştere, industria avocadoului pare să fie neatinsă de conflictele create – atât în Statele Unite, cât şi în Mexic, concluzionează jurnaliştii de la The New York Times. Violenţa din Michoacán, de pildă, nu a redus din obiectivele de creştere cu două cifre ale industriei de la an la an. Statele Unite nu pot satisface apetitul pe care îl au pentru avocado nicăieri în lume, în contextul în care producţia niciunei alte ţări nu este suficient de mare – iar mexicanii nu au o altă piaţă de desfacere atât de mare şi atât de apropiată precum a Statelor Unite. Un efect mai puternic ar putea fi ca producătorii de avocado să îşi mărească eforturile în alte pieţe aflate în dezvoltare – în special una cu un mare potenţial – China. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simina Niculiţă, director retail agency Colliers International România

    Simina Niculiţă este directorul departamentului de retail din cadrul Colliers şi coordonează activitatea unei echipe atât în ceea ce priveşte consultanţa oferită proiectelor de retail din România, negocierile cu retailerii mici, medii sau mari, cât şi serviciile de analiză de fezabilitate şi de concept sau de renovare şi repoziţionare.
    De asemenea, ea se ocupă şi de intermedierea tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale (achiziţii, vânzări, parteneriate) şi este membru al boardului Colliers. Potrivit ei, departamentul pe care îl conduce a înregistrat anul trecut venituri aproape duble faţă de anul 2017: „Estimăm rezultate cel puţin la fel de bune pentru 2019.” „M-am alăturat echipei Colliers International în 2005, când începea boomul imobiliar. Aveam 22 ani, energie şi mult entuziasm care creştea pe măsură ce înţelegeam cât de vast, dinamic şi interesant este domeniul în care am intrat”, descrie Simona Niculiţă începuturile parcursului său în cadrul companiei Colliers. Primii trei ani, spune ea, au reprezentat o perioadă foarte importantă, deoarece experienţa pe care a căpătat-o atunci este cu mult peste ceea ce ar fi învăţat dacă ar fi intrat în business după 2009. „Au fost nişte ani solicitanţi – într-adevăr, lucram deseori câte 12-14 ore pe zi – dar în acea perioadă mi-am conturat o mare parte din tot ceea ce înseamnă hard & soft skills, abilităţi care s-au dovedit a fi necesare pe tot parcursul carierei.” Simina Niculiţă a urmat cursurile ASE şi şi-a petrecut aproape jumătate din anii de studiu în străinătate (China, Marea Britanie şi Mexic), unde a intrat în contact cu numeroase culturi, limbi străine şi tipuri de predare. 

  • Petrolul la maximul a şase săptămâni, în aşteptarea unei furtuni în Golful Mexic

    Contractele futurea pentru ţiţei Brent au crescut cu 36 de cenţi, sau cu 0,5%, la 67,37 dolari/baril, dar preţurile au atins şi 67,39 dolari, cea mai mare valoare din 30 mai.

    Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 32 de cenţi, sau cu 0,5%, la 60,75 dolari / baril, cea mai mare valoare din 23 mai.

    Cinci nave, despre care se crede că ar aparţine gărzii revoluţionare iraniene, au cerut miercuri unui petrolier britanic să se oprească în apropierea apele iraniene, însă s-au retras după ce o navă de război britanică i-a avertizat prin radio.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Final de drum pentru una dintre cele mai iubite maşini din istorie

    Într-o declaraţie care anunţă sfârşitul producţiei Beetle, Hinrich Woebcken, directorul executiv Volkswagen din America, a declarat că, pe măsură ce compania îşi dezvoltă strategia de electrificare, nu există planuri de înlocuire a „broscuţei”.
     
    Modelul original Beetle, conceput de Volksvagen în 1930, a ajuns de la un produs identificat cu imaginea lui Adolf Hitler la un simbol al renaşterii germane ca putere economică şi industrială după cel de-al Doilea Război Mondial.
     
    Compania era condusă la acea vreme de Ferdinand Porsche, care avea susţinere din partea lui Adolf Hitler, iar după ce acesta devine cancelar, îşi doreşte să producă o maşină a poporului. Astfel, în 1939 la inaugurarea fabricii, liderul german preciza că maşina va purta numele de KDF-Wagen – care înseamnă „putere prin veselie”. În 1937, maşina ajunge să coste mai puţin decât o motocicletă – 400 de dolari.
     
    În 1960, Beetle era deja un automobil iconic pentru generaţia postbelică.
     
    Cu toate că numele de Beetle şi Bug au fost adoptate rapid de către publicul larg, abia începând cu august 1967 compania începe să-i folosească numele în materialele promoţionale. Înainte, maşinuţa era denumită fie Type I, fie 1200, 1300 sau 1500, acestea fiind numele sub care era comercializată în Europa înainte de 1967.
     
    În 1979, Volkswagen a întrerupt vânzările broscuţei din Statele Unite, dar a continuat producţia pentru Mexic şi America Latină.
     
    La jumătatea anilor 1990, într-un moment în care Volkswagen se străduia să relanseze vânzările în Statele Unite, şeful executiv Ferdinand Piech a încercat să reînvie şi să modernizeze designul distinctiv Beetle, pionieratul bunicului său, Ferdinand Porsche. Rezultatul a fost o maşină în formă de semilună, numită „New Beetle”, lansată în 1998.
     
    Potrivit agenţiei Reuters, anunţul de oprire a producţiei Beetle vine la un punct de cotitură pentru Volkswagen. Compania germană de automobile a fost implicată, în ultimii trei ani, într-un scandal cauzat de înşelarea testelor privind emisiile de noxe. Acum, Volkswagen se pregăteşte să lanseze un val de vehicule electrice pentru a atrage o nouă generaţie de consumatori preocupaţi de mediu – copii şi nepoţi ai entuziaştilor Beetle din anii 1960.

  • Autorităţile mexicane sunt „profund îngrijorate” de patrulele înarmate de la graniţa cu SUA

    Patrulele la care fac referire autorităţile mexicane sunt grupuri de voluntari americani care supraveghează frontiera cu Mexicul, pentru a-i împiedica pe migranţii ilegali să traverseze graniţa.

    „Astfel de practici pot duce la apariţia unor încălcări ale drepturilor omului faţă de persoanele care doresc să migreze sau să solicite azil în Statele Unite”, se arată într-un comunicat al Ministerului mexican de Externe. Ministerul mai susţine că aceste grupuri, aflate „la limita legii”, produc riscuri la adresa siguranţei migranţilor.

    Reacţia vine după ce Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU) a condamnat acţiunile Patrioţilor Constituţionali Uniţi (United Constitutional Patriots), care patrulează graniţa dintre statul american New Mexico şi Mexic. ACLU susţine că această organizaţie este una „fascistă” şi în afara legii.

    Pe lângă reacţia ACLU, senatorii democraţi Martin Heinrich şi Tom Udall au cerut o anchetă în legătură cu activitatea grupului. „Ameninţările la adresa copiilor nevinovaţi şi a familiilor care fug de violenţă şi caută azil sunt inacceptabile şi incompatibile cu valorile noastre naţionale”, au spus cei doi într-o declaraţie comună, postată pe Twitter.

    Potrivit FBI, liderul organizaţiei, Larry Hopkins, a fost reţinut sâmbătă, sub acuzaţia de deţinere de arme de foc în condiţiile în care a suferit deja o condamnare anterioară. Hector Balderas, Procurorul General al statului New Mexico, a declarat despre Hopkins că este „un infractor periculos, care nu ar trebui să deţină arme de foc, mai ales în apropierea copiilor şi familiilor”. „Arestarea acestuia de către FBI arată clar că aplicarea legilor trebuie să rămână în sarcina oficialilor special pregătiţi în acest sens, nu în cea a unor grupuri armate”, a adăugat acesta.

    Larry Hopkins, cunoscut şi ca Johnny Horton, a fost arestat în 2006 după ce s-a dat drept poliţist.

    Membri ai grupului au postat pe internet videoclipuri în care apăreau înarmaţi cu arme semi-automate şi reţineau grupuri de migranţi, majoritatea provenind din America Centrală, până la sosirea agenţilor Poliţiei de Frontieră. Organizaţia susţine că îşi propune să ajute Poliţia de Frontieră să facă faţă creşterii numărului de imigranţi ilegali la graniţa sudică a Statelor Unite. Administraţia Trump şi-a înăsprit în ultima perioadă politicile privind imigraţia şi a solicitat Mexicului să facă eforturi pentru a descuraja migraţia ilegală către Statele Unite.

  • Imaginea unei fetiţe migrante plângând la graniţa dintre SUA şi Mexic, desemnată fotografia anului la World Press Photo 2019

    Juriul a spus despre fotografia realizată de John Moore, un veteran al agenţiei Getty, după ce Sandra Sanchez, din Honduras, şi fiica sa, Yanela, au trecut ilegal graniţa arată „un alt tip de violenţă, care este psihologică”.
     
    „Puteam vedea frica pe chipurile lor, în ochii lor”, a declarat Moore despre imigranţii ilegali care erau opriţi de poliţiştii americani, într-un interviu acordat National Public Radio din SUA, la scurt timp după ce a publicat imaginea, anul trecut.
     
    Moore a realizat imaginea pe 12 iunie 2018, într-o noapte când venise să fotografieze ofiţerii de la poliţia de frontieră din Rio Grande Valley. Atunci, un grup de oameni a încercat să treacă ilegal graniţa din Mexic în SUA.
     
    Moore, în vârstă de 51 de ani, un fotojurnalist care se ocupă de evenimentele de la graniţa SUA cu Mexic de zece ani, le-a văzut pe Sandra Sanchez şi pe fetiţa ei, în timp ce poliţiştii notau numele imigranţilor. Micuţa a început să plângă atunci când mama ei, care urma să fie percheziţionată, a lăsat-o jos din braţe.
     

  • Coca-Cola în loc de apă sfinţită: biserica unde a devenit tradiţional un obicei cel puţin ciudat

    În partea de sud a Mexicului se află faimoasa „Biserică Coca-Cola”, conform informaţiilor dintr-un articol publicat de Business insider.

    Această biserică, care de fapt se numeşte Biserica St. John the Baptist (Sfântul Ioan Botezătorul), este situată în centrul oraşului San Juan Chamula din Chiapas. Serviciul bisericesc practicat în acea locaţie este de a amestecă catolicismul cu o religie locală care implică un obicei cel puţin ciudat: enoriaşii bisericii cred în curăţarea răului din suflet prin râgâit, iar Coca-Cola te face să râgâi.

    Cu câteva decenii în urmă, liderii bisericii au înlocuit tradiţionalul alcool cu Cola pentru a efectua ceremoniile religioase. Băutura mai este folosită atât pe post de decoraţiune, cât şi pentru vindecare. Băutura răcoritoare a devenit o parte a culturii din Mexic, iar logo-ul roşu este aproape peste tot, de la intrările din sate până la fântânile din şcoli. Părinţii au ajuns să le spună copiilor să bea Cola când sunt bolnavi. Totul a început cu evoluţia unui angajat pe segmentul livrărilor care lucra în cadrul Coca-Cola, Vincente Fox, care a urcat pe scara corporate şi a ajuns  preşedintele Coca-Cola Mexic, iar în cele din urmă preşedintele întregii ţări.

    Fox a început să muncească la Coca-Cola în 1964; iar Coca-Cola a fost prezentă pe piaţa din Mexic cu mulţi ani înainte de a deveni aşa populară. Deşi Vincente a părăsit compania în 1979, printre primele donaţii pe care le-a primit în timpul campaniei prezidenţiale au fost din partea Coca-Cola. El a fost ales preşedinte în anul 2000, iar afacerea Coca-Cola a crescut enorm în timpul în care Fox era în funcţia respectivă.

    În prezent, în medie, un mexican bea peste 700 de pahare de Cola pe an, aproape dublu faţă de media unui american. În urma popularităţii dobândite de cola, rata diabeticilor s-a dublat în Mexic în perioada 2000-2007.

     

     

  • Ce pretenţii are fosta primă doamnă a Mexicului la divorţ. Maşini de lux şi zboruri cu avion privat

    Aceasta din urmă are mari pretenţii în urma separării. Fosta primă doamnă a Mexicului, actriţa de telenovele Angelica Rivera, a anunţat de curând că se separă de Enrique Pena Nieto. Cu doar câteva săptămâni înainte de anunţul divorţului, ex-preşedintele Mexicului a fost surprins la Madrid în compania unei senzuale blonde, Tania Ruiz.

    Blonda cu care a fost surprins Enrique Pena Nieto la Madrid are 31 de ani şi a fost căsătorită că omul de afaceri Bobby Dominquez. Are o fetiţă de patru ani. Acum s-a aflat ce pretenţii are Angelica Rivera în urma separării de cel care i-a fost partener de viaţă timp de opt ani. Potrivit presei mexicane, pentru a semna actele de divorţ, fosta primă doamnă a Mexicului a pus condiţii foarte clare. Astfel, Angelica Rivera a solicitat 35 de automobile de lux, ultimul model, pentru ea şi restul familiei sale.

    De asemenea, ea a cerut ca în următorii 12 ani să zboare doar cu avioane private, pentru a evita să fie în centrul atenţiei. Actele de divorţ au fost gata înainte de data de 1 decembrie a anului trecut, însă, nu se ştie pentru care motiv, ex-preşedintele mexican a întârziat în a le semna. Cei doi stabiliseră iniţial să se despartă în termeni amiabili, însă dufişat alături de noua sa iubită, Angelica Rivera şi-a schimbat atitudinea, decizând să pună a serie de condiţii la divorţ, scrie libetatea.ro

     

  • Doi români, arestaţi în Mexic. Ce au găsit poliştii asupra lor în momentul în care i-au tras pe dreapta pentru un control de rutină

    Bărbaţii, care călătoreau într-un vehicul de lux, au fost opriţi de poliţie pentru un control de rutină. În urma unei percheziţii a vechiului s-a descoperit un pistol într-un compartiment secret şi suma totală de aproape 500.000 de peso (aproximativ 25.000 de dolari).

    Secretariatul pentru siguranţă publică şi tranzit a transmis că cei doi indivizi de naţionalitate română, identificaţi drept Florian T. (42 de ani) şi Adrian N. N. (37 de ani), au fost arestaţi, iar arma şi banii au fost confiscaţi.