Tag: meteori

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute şi pentru că pot fi observate în perioada concediilor şi a vacanţelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

În perioada 10 – 15 august, curentul de meteori Perseide este foarte activ, iar momentul de activitate maximă va fi anul acesta în noaptea de miercuri spre joi, după ora 22.00, ora României. În aceasta perioadă se vor observa cei mai mulţi meteori.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopţii până dimineaţa. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o “perseidă”.

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Astfel, din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori. Potrivit specialiştilor în astfel de fenomene, cel mai bun loc de observaţie este de la ţară şi de la munte, însă perseidele pot fi observate şi de la marginea oraşelor mari.

Persoanele care vor observa perseidele din zonele cu cer curat pot vedea maximum 100 de meteori pe oră, iar cele care vor privi acest fenomen astronomic din oraşe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Pentru vedea meteori, cei interesaţi nu au nevoie de un instrument astronomic. Le trebuie însă un sac de dormit sau un şezlong, pe care să stea întinşi, dar şi îmbrăcăminte groasă având în vedere că uneori nopţile de august pot fi răcoroase.

Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie ca persoanele interesate să privească cerul cel puţin o oră. Cu cât vor observa mai mult, cu atât vor vedea mai mulţi meteori. Totuşi, aceştia trebuie să ia şi pauze scurte pentru a se dezmorţi, după cum recomandă specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

Totodată, dacă doresc ca observaţiile lor să fie utile oamenilor de ştiinţă, este nevoie ca la fiecare meteor observat să noteze: ora, minutul, secunda când a apărut; locul de unde a venit (constelaţia); strălucirea (magnitudinea) prin compararea lui cu stelele vecine. În acest caz, cei interesaţi sunt invitaţi să ia legătura cu Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM).

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lasată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracţiune de secundă poate fi văzut acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte meteoroid, iar “pietroiul” care uneori cade pe Pământ se numeşte meteorit.

Toate aceste particule de praf din curentul perseidelor vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

În perioada 10 – 15 august, curentul de meteori Perseide este foarte activ, iar momentul de activitate maximă va fi anul acesta între 12 august, ora 21.00, şi 13 august, ora 17.00.

Societatea Astronomică Română de Meteori informează pe site-ul său că acest moment de activitate maximă va fi foarte uşor de observat anul acesta, pentru că cerul va fi liber, fără lumina satelitului natural al Pământului, pe 14 august fiind Lună nouă.

Curentul de meteori Perseide, unul dintre cele mai strălucitoare fenomene de acest tip, are loc în fiecare an, între 17 iulie şi 24 august.

Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia este o “perseidă”, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseus, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă cei interesaţi pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte “meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte “meteorit”.

În cazul Perseidelor, toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Fenomenele astronomice de acest tip se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Aşa că din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori. Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte, dar este bun şi un loc de observaţii aflat la marginea oraşelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat pot vedea în general între 60 şi maximum 100 de meteori pe oră. Cei ce observă din oraşe vor vedea în general 10-20 de meteori pe oră.

Pentru a observa ploaia de meteori, cei interesaţi nu au nevoie de un instrument astronomic. Le trebuie ceva pe care să stea întinşi, un sac de dormit sau un şezlong. Le mai trebuie îmbrăcăminte groasă, pentru că nopţile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să privească spre cer măcar o oră.

Observatorul astronomic bucureştean mai informează că Perseidele nu pot fi comparate cu ploaia de stele. În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fiind, de altfel, foarte rare.