BusinessMagazin

Tag: mesh

  • Cum sa vinzi un produs de mai multe ori

    Spre a-si lamuri, cu un exemplu sensibil, cititorii, Lisa Gansky
    isi incepe cartea cu o poveste reala. Un designer-peisagist din New
    York, pe nume Scott Martin, dezolat de faptul ca afacerea personala
    ii mergea prost si ca, in fiecare an, se simtea cuprins de furie la
    vederea brazilor abandonati la colt de strada dupa perioada
    sarbatorilor de iarna, s-a hotarat sa porneasca o noua afacere. A
    inceput sa inchirieze oamenilor, de Craciun, brazi vii, in ghiveci.
    A creat un site cu oferte si a angajat (ne aflam in plina criza)
    cativa amici disponibilizati, care s-au ocupat cu livrarea
    coniferelor pe perioada sarbatorilor si apoi cu readucerea lor la
    sediul firmei. Scott a descoperit astfel o modalitate inteligenta
    de a “impartasi” brazii de Craciun, pentru ca a descoperit ca
    mentalitatea bazata pe proprietate ne-a eclipsat multa vreme simtul
    afacerilor.

    Structura “mesh” despre care vorbeste Lisa Gansky (si apropiata
    de cea enuntata nu cu multa vreme in urma de Rachel Botsman, care
    vorbea despre “consum colaborativ” sau, mai pe intelesul tuturor,
    despre “ce-i al meu e si al tau”) se bazeaza pe “impartasirea
    facilitata de existenta unei retele”, adica pe accesul la un
    produs, mai curand decat pe proprietatea asupra lui. Afacerile de
    tip “mesh” exploateaza multitudinea ideala de mijloace mobile, care
    folosesc servicii de localizare in spatiu, beneficiile aduse pietei
    de platformele de socializare online si modificarea atitudinii
    consumatorilor ca efect al dezvoltarii internetului.

    Strategia lor este aceea de a “vinde” acelasi produs de mai
    multe ori. Vanzarile multiple sporesc profiturile si contactul cu
    clientul, iar contactele pe multiple canale de comunicare sporesc
    oportunitatile. Utilizand sisteme informatice sofisticate,
    structura “mesh” exploateaza capacitatea de productie si inovatie a
    companiilor mai eficient si are ca efect cresterea profiturilor,
    iar pe termen mai lung diminueaza presiunea asupra resurselor
    naturale.

    Ultima parte a cartii este constituita dintr-un un ghid, adus la
    zi, al unora dintre cele mai importante companii “in retea” din
    lumea intreaga, de la productia de arta si artizanat pana la
    bricolaj, sanatate si fitness.

    Lisa Ganski, “In retea”, Editura Publica, Bucuresti,
    2011

  • Un bloc cat o reclama

    Pretul mediu cu care s-a vandut in 2007 un mesh sau un panou in zone precum Piata Romana, Piata Universitatii sau Piata Unirii din Bucuresti depaseste 5.000 de euro pe luna, dupa cum spune Mihai G. Mihai, CEO al Klass Advertising. Pretul scade pana la 2.000 de euro pentru zona Dristor si la 1.500 in zona Titan, iar la preturi medii apropiate s-au vandut panourile publicitare sau mesh-urile si in celelalte orase din tara, adauga Mihai. Anul trecut, preturile practicate pe piata de outdoor au crescut cu aproximativ 20% fata de 2006, dupa cum apreciaza reprezentantii agentiilor. Cel mai mare pret negociat de Klass Advertising in 2007 a fost de 6.000 de euro pentru un mesh aflat intr-o zona ultracentrala. Pentru 2008, pretul maxim negociat pana acum de aceeasi agentie se ridica la aproape 12.000 de euro la rate-card, conform datelor furnizate de Mihai. Klass a avut in 2006 afaceri de 4,2 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante.

    In functie de zona si de spatiul outdoor, sumele pot creste foarte mult. Potrivit unor surse neoficiale, anul trecut anumite contracte de inchiriere a unor spatii outdoor au ajuns la sume mult peste pretul obisnuit al pietei – este vorba de cladiri aflate in proprietatea statului, pentru care s-a ajuns la licitatii de pana la 50.000 de euro pentru un mesh. Este cazul cladirii Academiei de Studii Economice (ASE) din Piata Romana, dar Doina Crisan, director general economic administrativ al ASE a declarat pentru BUSINESS Magazin ca in realitate suma a fost de doar 25.000 de euro. Din acesti bani, 60% au revenit ASE, iar restul firmei Romconstruct, cea care se ocupa de renovarea fatadei cladirii si care a condus si licitatia.

    Cum s-a ajuns la asemenea preturi? Motivele tin de o evolutie calitativa a pietei, este de parere Raluca Grigorescu, director de vanzari la News Outdoor, al doilea mare jucator de pe piata de publicitate outdoor in 2006 dupa criteriul financiar (dupa grupul austriac Epa!). „Aceasta crestere este incurajata de creativitatea din ce in ce mai mare a agentiilor de publicitate in ceea ce priveste outdoor-ul. Se produc vizualuri mai competitive, mai colorate si mai atractive, mai potrivite pentru outdoor“, spune ea. News Outdoor a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de aproape cinci milioane de euro.

    Scumpirile pot fi puse pe seama pretentiilor in crestere ale proprietarilor de spatii outdoor, considera Mihai de la Klass Advertising, dar si a celor salariale ale angajatilor din companiile de publicitate outdoor. Anul trecut s-a produs o schimbare importanta si la nivelul agentiilor de publicitate. „Planning-ul se face acum pe termen lung, pentru a se asigura continuitatea pe anumite spatii urbane“, a declarat Grigorescu de la News Outdoor. Desi exista discutii legate de reglementarea modului de evaluare a outdoor-ului in Romania, ele nu s-au concretizat, astfel ca preturile sunt in continuare stabilite de fiecare agentie in parte potrivit propriilor criterii. In general, variatia preturilor de la o zona la alta se face pe motive de format al panoului, de dimensiune, trafic estimat, vizibilitate sau grad de iluminare. „Costul total al unei campanii outdoor este rezultatul unor variabile precum amploarea campaniei, durata si mixul de suporturi publicitare folosite“, adauga Raluca Grigorescu.

    Oamenii din agentii admit ca in acest moment nu sunt modalitati de masurare obiectiva a impactului unei reclame outdoor. Este foarte dificil sa apara rezultate atat timp cat exista contracte in vigoare pentru spatiile de pe domeniul public, este de parere Mihai. Potrivit acestuia, rezultatele vor aparea, probabil, peste vreo doi ani, atunci cand contractele importante cu municipalitatea vor expira.

    Anul trecut, principalii clienti de outdoor au fost, potrivit lui Grigorescu, cei din comert (hipermarketuri), telecomunicatii, bauturi alcoolice, bauturi racoritoare, produse alimentare si dulciuri, industria auto, FMCG si turism. Mihai adauga la acestia si operatorii din sectorul de electrice si electrocasnice, banci si institutii financiare sau dezvoltatorii imobiliari. Cele mai solicitate suporturi pe piata de publicitate OOH (out-of-home) in acest moment sunt cele de tip backlit (iluminate din fundal) datorita vizibilitatii si aspectului elegant. Clientii mai solicita, de asemenea, formate mari de tipul rooftop, mesh sau formate speciale – cuburi, prisme, reclame gonflabile.

    Piata urmeaza treptat tendintele din tarile dezvoltate. Potrivit Ralucai Grigorescu, in SUA exista outdoor digital, cu tehnologie LCD sau LED, cu postere la preturi diferite in acelasi amplasament, in functie de ora sau de traficul din zona. „Adica avem prime-time pentru outdoor“, explica ea. Segmentul respectiv, denumit AOOH (alternative out-of-home media) in SUA, a crescut in 2006 cu 55,4%. In Europa insa, outdoor-ul este inca traditional, mult mai limitat ca spatiu, cu mult mobilier stradal in centrele urbane, iar campaniile se desfasoara pe perioade foarte scurte, nu mai mult de doua saptamani.

    Cat priveste rata de crestere a outdoor-ului in tarile vest-europene, aceasta este sub 5%. In centrul si in unele tari din estul Europei, cresterea OOH este de 7-8% anual. „Dar sunt si cateva piete, printre care se numara si Romania, in care ritmul depaseste 15% anual“, spune Grigorescu. In 2006, piata de outdoor din Romania a ajuns la 39 mil. euro, potrivit studiului Media Fact Book, realizat de agentia Initiative Media, iar anul trecut a crescut la 45 mil. euro. Principalii jucatori sunt grupul austriac Epa! (Euromedia si Beta Cons), News Outdoor, parte a grupului News Corporation, detinut de magnatul Rupert Murdoch, grupul elvetian Affichage Holding, Klass Advertising, unde grupul american Clear Channel detine 51% din actiuni, si grupul ungar Multireklam (Efect Media).