BusinessMagazin

Tag: merz

  • Merz se întâlneşte cu preşedinte Trump pe fondul atacurilor din Iran şi al tensiunilor comerciale

    Friedrich Merz a plecat spre Washington, într-un context marcat de războiul din Orientul Mijlociu şi de preocupările europene legate de posibila impunere a unor noi tarife comerciale de către Washington, notează Reuters.

    Vizita vine şi pe fondul iniţiativei franceze la care participă şi Germania de aprofunadare a cooperării în domeniul descurajării nucleare, pe fondul ameninţărilor ruse şi al schimbărilor din relaţia transatlantică.

    În plus, cancelarul german vine la Washington la scurt timp după o vizită în China, unde s-a întâlnit cu preşedintele Xi Jinping.

    Cancelarul Merz este primul lider european care se întâlneşte cu Trump după atacurile asupra Iranului, dar şi după ce Curtea Supremă a stabilit că tarifele impuse de administraţia Trump în luna aprilie a anului trecut sunt ilegale.

    Deşi subiectul principal al întâlnirii este comerţul, se aşteaptă să fie abordate şi atacurile americane asupra Iranului. De asemenea, duminică, Merz a evitat să critice direct loviturile aeriene americane, însă s-a abţinut să le susţină explicit.

  • Friedrich Merz, presat să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein

    Chiar dacă dezvăluirile recente nu au afectat în mod direct viaţa politică berlineză, liderii opoziţiei susţin că o anchetă transparentă este esenţială pentru refacerea încrederii populaţiei. Totodată ar ajuta şi la eliminarea vulnerabilităţilor de securitate, arată Politico.

    Poziţia Verzilor: „Executivul trebuie să se implice”

    Irene Mihalic şi Konstantin von Notz, liderii grupului parlamentar al ecologiştilor, au criticat lipsa unei reacţii ferme din partea guvernului. Ei au atenţionat că alte state europene au demarat deja verificări legate de reţeaua Epstein.

    „Este profund deranjant faptul că alte naţiuni europene demarează acţiuni pentru clarificări, în timp ce executivul german a rămas până acum în mare parte pasiv”, au transmis cei doi într-o declaraţie comună.

    Formaţiunea verde solicită şi implicarea serviciilor secrete interne pentru a verifica dacă există conexiuni care ar putea genera vulnerabilităţi sau riscuri de şantaj la adresa oficialilor europeni.

    Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cabinetului Merz, a declarat recent că „mandatele de investigare sunt responsabilitatea autorităţilor competente”. A mai precizat că guvernul federal nu are „nimic de adăugat” în acest moment.

    Ministerul de Interne de la Berlin a indicat, într-un răspuns parlamentar consultat de presa internaţională, că analizează în prezent informaţiile legate de dosarul Epstein. A mai adăugat că nu doreşte să comenteze public măsurile serviciilor de securitate.

    Verzii argumentează că absenţa unei anchete deschise alimentează speculaţiile extremiste. Mai ales narativele antisemite, care s-au intensificat online după publicarea recentă a unor documente din SUA.

    Teorii conspiraţioniste şi securitatea naţională

    O cercetare efectuată de Democ, o organizaţie cu sediul în Berlin, evidenţiază o creştere susţinută a conţinutului extremist şi conspiraţionist pe reţelele sociale, inclusiv în Germania.

    Deocamdată, nu s-au descoperit probe care să lege în mod direct politicieni germani de Epstein. Totuşi numele unor instituţii financiare, inclusiv Deutsche Bank, au apărut în faimoasele documente. Instituţia bancară a recunoscut anterior că l-a avut pe Epstein client şi a transmis că „regretă profund” relaţia comercială respectivă.

    Subiectul urmează să fie dezbătut într-o şedinţă plenară iniţiată de Verzi. Opoziţia susţine că o anchetă transparentă ar demonstra că Germania tratează cu seriozitate implicaţiile de securitate şi protecţia victimelor.

  • Avertisment dur al cancelarului german Friedrich Merz, de la Conferinţa de Securitate de la München: Împreună am intrat într-o epocă marcată din nou de politica forţei. Leadershipul american a fost contestat şi poate chiar pierdut

    Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, dă un ton negativ Conferinţei de Securitate de la München (MSC), spunând că lumea se confruntă astăzi cu tot mai multe ameninţări.

    „Odată cu începutul invaziei ruse în Ucraina, am intrat într-o nouă epocă care ne ţine respiraţia şi ne schimbă complet modul în care înţelegem lumea, mult mai mult decât ne-am fi aşteptat acum ani de zile. Trebuie să discutăm despre asta, este mai urgent ca oricând”, a spus Merz, citat de Euronews.

    Conform acestuia, ordinea mondială actuală este stricată, ea de fapt ne mai existând cu adevărat.

    „Această ordine mondială este imperfectă, iar perioada de apogeu s-a încheiat. Europa tocmai s-a întors din vacanţa istoriei. Împreună am intrat într-o epocă marcată din nou de politica forţei”, a adăugat Merz.

    El a mai spus că leadershipul american este pus în pericol de către China.

    „China foloseşte dependenţele altor ţări pentru a redifini lumea în folosul propriu. Leadershipul american a fost contestat şi poate chiar pierdut”.

    Vineri începe Conferinţa de securitate de la Munchen, locul în care Putin în 2007 a ameninţat lumea ca va declanşa un război, iar JD Vance în 2025 a adus în discuţie alegerile din România

  • Guvernul lui Merz, în pericol. Revoltă a tinerilor din propriul partid împotriva legii pensiillor

    Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputaţi mai tineri ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU) au anunţat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului şi loveşte direct în autoritatea acestuia.

    CDU/CSU şi SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eşec la vot ar reprezenta încă un eşec umilitor pentru Merz, după tentativa nereuşită de numire a unui judecător la Curtea Constituţională în iulie, relatează Bloomberg.

    Un vot pierdut ar scoate în evidenţă lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar şi ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislaţie.

    Copreşedinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliţia ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje.

    Blocată de diferenţe profunde de viziune pe teme esenţiale, coaliţia Merz–SPD are dificultăţi în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securităţii interne şi a armatei şi modernizare a infrastructurii rutiere şi de poduri.

    Deşi guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanţate din datorie pentru armată şi infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă.

    Mediul de afaceri a salutat unele iniţiative, dar critică ritmul lent al reformelor.

    „Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacţionează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger.

    După un vot-test intern în grupul parlamentar, marţi, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuşi să renunţe la opoziţia faţă de proiectul de lege. În aceste condiţii, decizia lui Merz şi a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorităţii fragile, este considerată o mişcare cu grad ridicat de risc.

    Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziţiei radicale de stânga. Partidul Stângii a anunţat miercuri că deputaţii săi se vor abţine. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depăşeşte pe cel al voturilor „împotrivă”, abţinerile nefiind contabilizate.

    Dacă toţi cei 64 de parlamentari ai Stângii se abţin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuşi, adoptarea legii datorită abţinerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de faţadă, care nu ar consolida poziţia politică a lui Merz.

    Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulţi îi reproşează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puţină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii.

    Într-o şedinţă cu uşile închise, marţi, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat şi avertizând că un vot negativ ar avea „consecinţe dramatice”, potrivit unor participanţi.

    Pentru tinerii deputaţi CDU, miza este însă povara financiară asupra generaţiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 şi, într-un punct controversat, oferă garanţii suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor şi după această dată. Sistemul este finanţat prin contribuţiile obligatorii ale angajaţilor, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor creşte, numărul de salariaţi care susţin un beneficiar scade. Diferenţa este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal.

    Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanşat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceştia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare şi a mandatat o comisie de experţi să elaboreze propuneri.

    Un colaps al coaliţiei ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 şi 2024 şi abia dacă a înregistrat creştere în acest an. După alegerile din februarie şi relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul iniţial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creştere pentru anul viitor, la sub 1%.

    Fondul Monetar Internaţional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate şi să se confrunte cu dificultăţi de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”.

    Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populaţiei, este central pentru mulţi alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanţa beneficii pe care ei înşişi nu le vor mai primi.

    Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eşec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiştii consideră puţin probabil ca actuala alianţă să se destrame imediat.

     

  • Merz vrea să oprească tensiunile din coaliţia germană printr-o schimbare a sistemului de pensii

    Cancelarul german Friedrich Merz a spus vineri că partenerii de guvernare au ajuns la un acord pentru o reformă a pensiilor anul viitor.

    Decizia urmăreşte să scadă temerile legate de proiectul de lege interimar, care aproape a provocat o ruptură în coaliţie.

    Aripa de tineret a conservatorilor lui Merz a anunţat că nu va sprijini proiectul de lege, care păstrează actualul raport dintre pensii şi venituri şi oferă motive pentru prelungirea vieţii active.

    Veto-ul lor asupra unuia dintre compromisurile centrale negociate cu social democraţii SPD poate opri adoptarea proiectului în parlament şi poate provoca o criză politică.

    Coaliţia condusă de Merz dispune de o marjă de numai 12 voturi, ceea ce o face fragilă în faţa oricărei dezertări. Tinerii conservatori controlează 18 voturi. Totuşi, Merz se aşteaptă ca legea să treacă săptămâna viitoare.

    Cancelarul a afirmat că are încredere în aprobarea documentului în sesiunea următoare, fiindcă acesta va fi însoţit de o rezoluţie care confirmă nevoia unei analize profunde anul viitor.

    „Aştept aprobarea”, a spus Merz în faţa tinerilor conservatori vineri, chiar dacă aceştia nu au garantat sprijinul pentru proiectul său.

    Conservatorii şi SPD au promis stabilitate atunci când au format „căsătoria de convenienţă” după destrămarea fostei coaliţii tripartite conduse de Olaf Scholz.

    Totuşi, noua coaliţie s-a lovit de probleme încă din prima zi, moment în care Merz a devenit primul cancelar german care nu a reuşit să obţină victoria în primul tur de vot.

    Unii analişti afirmă că Merz, fără experienţă anterioară în funcţii guvernamentale, poartă vina pentru o abordare prea rigidă, asemănătoare conducerii unei companii, în loc să caute constant sprijinul diferitelor grupuri din coaliţia sa.

    În acelaşi timp, tema pensiilor şi a echităţii între generaţii rămâne subiect central de dispută în Europa.

  • Politico: Nicuşor Dan, într-un „triunghi amoros” cu Macron şi Merz

    Nicuşor Dan poartă discuţii cu reprezentanţi ai mişcării liberale Renew, susţinută de Emmanuel Macron, dar şi cu Partidul Popular European (PPE), din care fac parte Ursula von der Leyen şi Friedrich Merz, în timp ce analizează care familie politică europeană i s-ar potrivi cel mai bine.

    Fiind un politician independent, el nu are un loc automat în peisajul politic european, spre deosebire de alţi lideri care se reunesc cu „familiile” lor politice pentru a împărtăşi idei şi a discuta priorităţi.

    Politico relatează că Nicuşor Dan este văzut ca un premiu important pentru centrul politic european, după ce l-a învins în alegerile prezidenţiale din mai pe George Simion.

    Alegerea pe care o va face în privinţa afilierii politice europene este semnificativă, deoarece ar putea influenţa dinamica dintre liderii reuniţi la masa Consiliului European de la Bruxelles. Membrii partidelor politice europene se întâlnesc regulat înaintea summiturilor pentru a-şi coordona poziţiile şi a stabili strategii pe termen lung.

    La Consiliul European din luna iunie, care a avut loc la Bruxelles, Nicuşor Dan a fost invitat la întâlnirile pregătitoare atât ale grupului Renew, cât şi ale PPE. El anunţase iniţial că va participa la ambele, dar ulterior s-a răzgândit şi nu a mai fost prezent la niciuna.

    „Iniţial a spus că va participa la întâlniri, dar apoi a decis să nu o facă, pentru că nu ar fi fost politicos să meargă de la o întâlnire la alta, având în vedere că urmau să aibă loc discuţii importante pe subiecte sensibile”, a declarat un purtător de cuvânt al preşedintelui Nicuşor Dan.

    Ambele tabere europene se aşteaptă ca Nicuşor Dan să li se alăture
    Un oficial din Renew a declarat pentru Politico că liberalii au şanse bune să-l convingă pe Nicuşor Dan, deoarece acesta trebuie să păstreze distanţa faţă de conservatori.

    „Dan a făcut campanie împotriva corupţiei. N-ar da bine deloc dacă, în cele din urmă, s-ar alătura conservatorilor români – aceiaşi care au fost acuzaţi de clientelism acasă”, a declarat oficialul.

    De cealaltă parte, oficialii PPE par încrezători că Nicuşor Dan va alege grupul lor, având în vedere propriile sale convingeri.

    Din punct de vedere politic, ambele opţiuni sunt atractive pentru Nicuşor Dan, care este un pro-european convins, situat în centrul spectrului politic românesc.

    După ce a câştigat alegerile prezidenţiale din mai, Nicuşor Dan l-a nominalizat pe Ilie Bolojan ca prim-ministru. Partidul Naţional Liberal este afiliat PPE.

  • Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a ajuns la un acord cu Verzii pentru a putea face investiţii în armată şi infrastructură. „De acum înainte nu se va mai putea pune problema că nu există suficienţi bani pentru a apăra libertatea şi pacea pe continent”

    Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a ajuns la un acord cu partidul Verzilor pentru a investi sute de miliarde de euro în armata şi infrastructura ţării, deschizând drumul pentru ca pachetul său de cheltuieli să fie adoptat de parlament săptămâna viitoare, scrie FT.

    Verzii, care la începutul acestei săptămâni ameninţaseră că vor bloca acordul, au obţinut concesii din partea lui Merz, inclusiv mai multe investiţii în tranziţia ecologică şi extinderea cheltuielilor suplimentare pentru apărare, pentru a include sprijinul pentru Ucraina, protecţia civilă, tehnologia informaţiei şi agenţiile de informaţii.

    „De acum înainte nu se va mai putea pune problema că nu există suficienţi bani pentru a apăra libertatea şi pacea pe continent”, a spus Merz. „Germnia va contribui major la apărarea libertăţii şi păcii în Europa”.

    Co-liderul Verzilor din parlamentul german, Katharina Dröge, a declarat că partidul său doreşte să se asigure că „banii care sunt împrumutaţi sunt investiţi în viitor, într-o economie modernă”. Ca parte a compromisului, o cincime dintr-un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro, care va fi distribuit pe următorii 12 ani, va fi alocat pentru tranziţia ecologică.

    Merz avea nevoie de sprijinul Verzilor pentru a aproba pachetul său de stimulente cu o majoritate de două treimi într-o sesiune de urgenţă a vechiului parlament marţi.

    Creştinii-democraţi (CDU/CSU) şi probabilul lor partener de coaliţie, Partidul Social-Democrat (SPD), deţin în continuare o supermajoritate cu Verzii în vechiul parlament, dar acest lucru nu mai este valabil în cazul noului parlament ales în februarie şi care urmează să intre în mandat.