Tag: Mercer

  • Vremuri faste pentru industria IT

    Felix Enescu spune că bugetul pentru IT este al treilea cel mai important dintr-o companie, după sumele alocate departamentului de logistică şi celui de HR. În următorii ani, importanţa departamentului de IT “va creşte pe măsură ce companiile devin din ce în ce mai dependente de informaţie şi IT, iar abilitatea lor de a lua decizii este din ce în ce mai influenţată de abilitatea de a analiza volume mari de date şi de a furniza soluţii într-un timp cât mai scurt”, a spus Felix Enescu. În schimb, “acea parte a departamentelor de IT care se ocupă de infrastructură, virtualizare, servere va tinde să fie din ce în ce mai mult externalizată către furnizori specializaţi.

    La fel ca în anii precedenţi, angajaţii din industria IT au avut un an foarte bun din punct de vedere al veniturilor, crede Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul pe piaţa locală al gigantului cu activităţi în resurse umane Mercer. Salariile angajaţilor din companiile de IT au avut anul trecut o “creştere spectaculoasă”, faţă de restul industriilor, unde salariile pentru top manageri au scăzut în ultimii 4 ani cu 15 până la 20%, a precizat Datki.

    În România, salariul pentru un angajat din top management în companiile de IT este de 13 ori mai mare decât al unui angajat entry level. Salariul de bază anual pentru absolvenţii care sunt la primele joburi într-o companie IT, pe poziţiii entry level, este de aproximativ 50.000 de lei (11.367 de euro), adică un salariu brut lunar de aproximativ 950 de euro, în timp ce pentru top management salariile urcă până la 300.000 de lei anual (68.205 euro), adică aproximativ 5.700 de euro salariul brut lunar. Salariul brut pentru directorii departamentelor IT din companii din alte industrii este de aproximativ 15.000 de lei lunar (aproximativ 3.400 de euro). Diferenţele între salariile din Bucureşti şi cele din alte regiuni ale ţării sunt de aproximativ 20% în favoarea Capitalei.

  • Bucureştiul a devenit mai ieftin pentru expaţi. Ce loc ocupă Capitala în clasamentul pe 2012

    Cel mai scump oraş din lume pentru expaţi în 2012 a devenit Tokyo (Japonia), care a urcat de pe poziţia a doua ocupată în clasamentul de anul trecut. Tokyo a surclasat capitala statului african Angola, Luanda, care a trecut pe locul secund în acest an. Următoarele poziţii sunt ocupate de Osaka (Japonia), Moscova (Rusia) şi Geneva (Elveţia), potrivit celui mai recent studiu privind costul vieţii elaborat de Mercer.

    La polul opus, Karachi (Pakistan) este cotat drept oraşul cel mai puţin scump pentru expatriaţi la nivel mondial, cu costuri mai mici de o treime din cele înregistrate în Tokyo. Evenimentele mondiale recente, incluzând răsturnări economice şi politice, au afectat locurile ocupate de multe regiuni prin fluctuaţii valutare, inflaţie şi volatilitatea preţurilor la cazare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa de salarii: cine dă mai mult?

    Începutul anului a creat panică în rândul angajaţilor, după ce pachetul de modificări aduse Codului muncii anunţa o reechilibrare a raportului de forţe pe piaţa muncii, în favoarea angajatorilor. Părea că va urma o perioadă cel puţin dificilă pentru angajaţi, însă prima jumătate a anului a arătat că lucrurile nu au stat chiar atât de rău. Ba chiar dimpotrivă.

    Potrivit studiului salarial Mercer 2011, anul acesta, atât la nivel local, cât şi global se observă o uşoară majorare a salariilor. Se înscrie însă în limitele prudenţei şi ale moderaţiei, de vreme ce vorbim de procente care variază între 4% şi 7%, în funcţie de nivelul postului şi de industrie.

    Situaţia nu a stat cu mult diferit nici în alte state europene, unde angajatorii au crescut salariile cu procente similare. Spre exemplu, angajaţii din Serbia au încasat salarii cu circa 6% mai mari decât anul trecut, cei din Bulgaria cu 5%, iar cei din Polonia cu 4%. Mai generoşi au fost angajatorii din Rusia, care au majorat salariile în medie cu 9,8%, şi cei din Turcia, care au acordat plusuri de 7,8%. Ceva mai rigizi au fost italienii şi englezii, care nu au crescut salariile cu mai mult de 3%, precum şi nemţii, grecii, francezii şi spaniolii, care le-au majorat în medie cu 2,5% faţă de 2010.

    “În România am identificat creşteri destul de liniare în ultimii doi ani. În urma analizării rezultatelor studiului salarial finalizat în luna august, la care au participat peste 150 de companii din majoritatea industriilor, estimările pentru 2011 sunt de 6% pentru totalul bugetului de salarii. Companiile au acordat creşteri salariale similare anului trecut, dar România rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare”, spune Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul Mercer în România. “Tendinţa generală este de moderaţie şi, deşi există creşteri la toate nivelurile, companiile sunt încă precaute în acordarea unor majorări substanţiale de salariu”, comentează Datki.

    Majoritatea bugetelor de creşteri de leafă aprobate pentru acest an au fost direcţionate către salariaţii cu performanţele cele mai bune. Tot ei au fost cei care, pe lângă salariu, au beneficiat şi de pachete extrasalariale, menite să le stimuleze productivitatea. Este vorba nu numai de bonusuri băneşti, ci şi de alte avantaje, precum diverse tipuri de asigurări sau abonamente la clinici medicale private, la care să aibă acces nu numai angajaţii respectivi, ci şi membrii familiei lor.

    Pe de altă parte, spre deosebire de anul trecut, a crescut numărul companiilor dispuse să majoreze lefurile. Dacă în 2010 circa 30% dintre companiile care au participat la realizarea studiului salarial Mercer blocaseră salariile, anul acesta doar 13% au mai făcut asta. De aici nu se poate conchide că procentul va cunoaşte o nouă scădere şi anul viitor, însă cert e că relaxarea politicilor de resurse umane reduce, implicit, şi nivelul de tensiune din interiorul companiilor.

    Veştile bune despre care vorbeşte Datki se referă şi la reluarea angajărilor. Astfel, jumătate dintre companiile care au luat parte la studiu au declarat că fac în continuare angajări. Cei mai activi sunt angajatorii din IT, industria bunurilor de larg consum şi producţie. Este drept că sectorul IT este uşor atipic – criza nu a afectat foarte mult companiile din acest domeniu, care şi-au păstrat în bună măsură marjele de profitabilitate şi au putut fără eforturi să-şi mărească echipele, dar şi să păstreze un ritm constant de creşteri salariale. De altfel, este bine ştiut că, alături de angajaţii din bănci, cei din IT au cele mai mari salarii din România.

    În orice caz, IT-ul nu a fost singurul sector care a făcut angajări. “Am continuat să aducem şi anul acesta oameni noi în companie. Cred că sunt peste 200 de angajaţi care s-au alăturat echipei Ambient în 2011, atât cu contracte pe perioadă nedeterminată, cât şi angajaţi sezonieri”, spune Judith Kis, directorul de resurse umane al reţelei de magazine de bricolaj Ambient, care în momentul de faţă are peste 1.400 de angajaţi.

    În acelaşi timp, a scăzut şi rata fluctuaţiei voluntare de personal, adică procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă. Comparativ cu perioada 2006-2008, când rata de migraţie ajungea chiar până la 30% în unele domenii, precum industria de ospitalitate sau industria bunurilor de larg consum, procentul de 6% despre care vorbesc acum specialiştii de la Mercer este mai mult decât rezonabil. “Şi anul trecut rata de fluctuaţie a personalului a fost scăzută, pentru că trecem printr-o perioadă în care angajaţilor le este teamă să facă schimbări majore. Nu vor să dea postul cu care s-au obişnuit pe unul nou, unde nu ştiu ce-i aşteaptă”, apreciază Kis.

  • Abia in 2013 vom mai ajunge la nivelul din 2007

    “Companiile au inteles ca trebuie sa-si reseteze asteptarile si
    modul in care se raporteaza la activitatea lor, dar si ca 2010 va
    marca doar inceputul iesirii din criza. Mai avem pana cand vom
    reveni la nivelul din vremurile bune, aproximativ trei ani”, spune
    Martin Macha. Acesta este destul de optimist, atat in ceea ce
    priveste felul in care companiile isi vor reveni din criza, cat si
    in ceea ce priveste evolutia angajarilor.

    Macha nu exclude nici piata romaneasca din aceasta ecuatie, cu
    atat mai mult cu cat continua sa fie o destinatie atractiva pentru
    expati, desi chiar si in cazul aceastora pachetele salariile au
    fost reduse fata de 2008. Pentru executivii europeni Romania mai
    are si un alt avantaj, acela ca se afla in proximitatea lor
    culturala si spatiala, spre deosebire de tari din Asia si
    America.

    “Este insa important de stiut ca a trecut ce a fost mai greu si
    ca de aici incolo este loc de crestere”, a mai spus Macha.

  • Ce masini conduc sefii din multinationale

    Echipele de middle managament conduc VW Golf sau versiuni din gama inferioara a VW Passat. Pretul de pornire de la care se comercializeaza un VW Passat este de 16.000 de euro, fara TVA, dar poate ajunge pana la 26.000 de euro, scrie Ziarul Financiar.

    Cel mai scump model VW Touareg ajunge sa coste circa 68.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Beneficiile medicale retin angajatii valorosi

    In ciuda costurilor in continua crestere, companiile intentioneaza sa pastreze beneficiile si programele de sanatate datorita rolului cheie pe care il joaca in atragerea si retentia personalului. Peste doua treimi din cele 800 de companii participante la studiu au declarat ca ar face eforturi foarte mari pentru a-si retine angajatii performanti daca nu ar oferi programe atractive de sanatate.

     

    Acestea sunt apreciate ca unelte in atragerea de personal calificat, mai ales in economiile emergente din estul Europei care se confrunta cu un deficit de personal calificat. "Beneficiile medicale sunt apreciate la un nivel inalt in toate tarile in care angajatii percep sistemul de sanatate national ca fiind precar”, a explicat Steve Clements, director al Mercer, compania care a publicat studiul citat.

     

    Popularitatea acestui beneficiu are totusi un pret. Conform studiului Mercer, angajatorii europeni cheltuie, in medie, 5,3% din totalul fondului de salarii pentru beneficii si programe de sanatate. Angajatorii din statele care finanteaza sistemul public sanitar de la bugetul de stat cheltuie peste medie pentru programele de sanatate fata de statele unde se aplica sistemul de asigurari sociale.

     

    Spre exemplu, in Marea Britanie media cheltuielilor este de 7%, in timp ce in statele cu sistem de asigurari sociale media cheltuielilor este de 4,6%. Totusi, cifrele europene sunt mici comparativ cu cele din Statele Unite, unde un angajator cheltuie, in medie 15,4% din total pentru programele de sanatate.
     

  • Cei mai puternici oameni din companii castiga intr-un an cat angajatul mediu intr-o viata

    Seful unei multinationale prezente pe piata locala a avut anul trecut, in medie, castiguri lunare brute de peste 11.600 de euro, conform studiului Total Remuneration Survey, realizat de compania de consultanta Mercer.

    Click aici pentru a citi mai multe amanunte.