Nu este rău pentru businessul românesc, care are nevoie de educaţie antreprenorială, financiară sau organizaţională. Problema este că România are prea puţini antreprenori şi prea puţine businessuri. Nu ca număr, ci ca succes, supravieţuire şi creştere în piaţă.
Mulţi vor să se facă antreprenori, oameni de afaceri, patroni, dar aşteaptă până să găsească o idee cu care să dea lovitura.
Până atunci, cel mai la îndemână business este o casă de pariuri. România se află pe ultimele locuri în Europa la numărul de companii mici şi mijlocii pe cap de locuitor, iar viitorul nu arată că această situaţie se va îmbunătăţi. Probabil că economia românească nici nu oferă prea multe condiţii; nu din punct de vedere economic, ci din punctul de vedere al mentalităţilor, al birocraţiei de a intra şi de a ieşi din business cât mai rapid în cazul în care o afacere nu merge. Societatea nu-i încurajează, cel puţin verbal, pe cei care îşi iau crucea antreprenoriatului.
Statul, guvernul alocă bani pentru start-up-uri, pentru cei defavorizaţi care vor să înceapă o afacere, un fel de socialism antreprenorial. Toată lumea a auzit de Start-up Nation şi la început nimănui nu-i vine să creadă că statul le dă moca (bine, trebuie să îndeplinească câteva condiţii) 200.000 de lei. Sunt buni şi aceşti bani, dar ar fi bine să se simplifice legislaţia pentru întreprinderile mici şi mijlocii, poate ar introduce în programa şcolară în toate şcolile cursuri de business, poate ar promova brandul România în afară, aşa cum face Israelul, de exemplu, care să atragă resurse şi investitori şi, de ce nu, forţă umană. Politica diplomatică a României pe pieţele externe lipseşte cu desăvârşire, de aceea companiile româneşti exportă prea puţin în afară, România fiind în cea mai proastă situaţie dintre fostele ţări comuniste ca raport al exporturilor în PIB. Dacă am scoate din exporturile României, de aproape 70 de miliarde de euro anual, ponderea multinaţionalelor, nu ar mai rămâne nimic. Cei care vor să-şi facă un business, cei care sunt la început de drum reclamă faptul că nu-i ajută nimeni, că statul nu le dă bani, că băncile nu le dau bani şi sunt rele, că nu au garanţii, că nimeni nu-i ajută.
Dacă s-ar putea ca afacerile să fie gata la cheie şi să înceapă să producă bani încă din prima oră, ar fi perfect. Dar nu toată lumea are acest noroc. Mentorii, consultanţii, cei care fac coaching au rolul lor, dar unde şi când trebuie să intervină?
La început, cineva trebuie să-ţi predice ce înseamnă să fii antreprenor şi cât este de frumos, asta până când vezi cum este în viaţa reală. Mai citeşti articole în Business Magazin din care vezi cum cineva a avut succes şi este milionar. Cei din afară pot să intervină atunci când businessul a prins ceva cheag, are încasări şi poate mai are potenţial de creştere.
Ca să vezi ce spune un consultant, un mentor, un coach trebuie să ai de unde să plăteşti şi de aceea businessul tău trebuie să producă bani. Fiecare etapă dintr-un business are mentorul şi consultantul lui, dar mai întâi trebuie să existe antreprenori şi businessuri care să facă bani. Fondurile de la stat se duc repede şi foarte puţine afaceri mai sunt apoi sustenabile. Până când vine mentorul şi coach-ul să-ţi arate calea, întrebarea este cum poate ajunge Timişoara, Timişul, a treia zonă ca putere în business în România după Bucureşti şi Ilfov, o zonă cu mai mulţi antreprenori români.
Timişul are ponderea cea mai scăzută a companiilor româneşti în total business, în jur de 40%, în timp ce multinaţionalele au deja 60%. Multinaţionalele absorb toată resursa umană încă de pe băncile şcolilor şi, odată ce se ia primul salariu, nu mai rămâne aproape nimic pentru zona de antreprenoriat. Nimeni nu mai vrea să stea să mănânce covrigi şi să aştepte să vină clientul. Dacă Timişoara, unde mai sunt ceva bani şi putere de cumpărare, nu produce antreprenori, ce să mai vorbim de Mehedinţi, Teleorman, Vaslui, judeţele cele mai slabe din punct de vedere economic? Acolo statul e baza.
Aşa că cei care sunt mentori, coach şi consultanţi trebuie să muncească mai întâi să producă antreprenori, ca să aibă cui să factureze.
P.S.: Grupul american Visteon a anunţat că deschide un centru de dezvoltare la Timişoara unde vrea să angajeze 400 de oameni. Asta înseamnă un minus de 400 de antreprenori – 400 de start-up-uri.
Tag: mentor
-
Consultanţi, mentori şi coach avem, dar unde sunt antreprenorii şi businessurile?
-
Cum ar investi la Bucureşti profesorul lui Warren Buffettt: ce ar face cu acţiunile MedLife sau Romgaz
Graham descrie o metodă de investiţii în cartea „Investitorul inteligent“ din 1949, caracterizată de Warren Buffett drept „cea mai bună carte de investiţii scrisă vreodată“ cu ajutorul unei formule şi explică faptul că dacă valoarea rezultată în urma acesteia este mai mare decât preţul acţiunii, se justifică cumpărarea acţiunii.
Mentorul lui Buffett ar cumpăra astfel acţiunile Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea, Petrom, BRD, Transgaz, Romgaz, Banca Transilvania, Conpet şi ar vinde BVB, Transelectrica, MedLife, potrivit preţurilor de închidere din 27 februarie şi rezultatelor financiare pe 2017.
-
George Young, fratele mai mare al chitariştilor Angus şi Malcolm de la AC/DC, a murit
George Young a fost şi el muzician şi a cântat în trupa Easybeats, dar a fost şi producător al AC/DC. Fraţii săi care au fondat AC/DC, una dintre cele mai mari trupe rock ale tuturor timpurilor, l-au considerat un mentor.
Născut în Scoţia, acesta a emigrat în adolescenţă alături de familie, obţinând cetăţenia australiană.
-
Ce o să inveţe copiii in şcoli in viitor, este bine sau rău ?
Gândirea antreprenorială presupune o minimă pregătire financiară, capacitate de analiză a resurselor, a riscurilor, luarea de decizii, lucrul în echipă, abilităţi de prezentare şi de vânzare, lucruri care nu se învaţă la şcoală“, spune Laura Sgârcitu, CSR manager în cadrul Junior Achievement Romania.
În cadrul programului de orientare profesională tinerii învaţă, de pildă, ce este un portofoliu pentru angajare sau cum pot identifica abilităţile şi competenţele pe care le au. „În plus, au ocazia să stea în umbra unor profesionişti din companii şi să petreacă timp în diverse departamente ale acestora, luând contact nemijlocit cu viaţa dintr-o companie, ceea ce îi ajută apoi să ia decizii despre ce vor să facă în viitor.“ Laura Sgârcitu adaugă că un studiu realizat de asociaţie la nivel european arată că absolvenţii programelor Junior Achievement au de două ori mai multe şanse să dezvolte o afacere, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această instruire, iar beneficiarii programelor au cu 25% mai multe şanse de angajare pe poziţii stabile.
Peste un sfert de milion de copii din şcoli, adică zece procente din populaţia şcolară activă, au participat pe parcursul anului şcolar trecut la programele derulate de Junior Achievement România, ONG fondat în 1993, care derulează programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, a unui stil de viaţă sănătos, de educaţie financiară, antreprenorială şi de orientare profesională a tinerilor. Programele se desfăşoară gratuit în 500 de localităţi din întreaga ţară, prin circa 70 de proiecte, programe şi competiţii, iar elevii de toate vârstele au ocazia de a învăţa, în mod practic.
JAR este finanţată în propoţiie de 95% de mediul de afaceri românesc, iar anul trecut asociaţia a investit peste 2 milioane de euro în programe şi proiecte; sumele investite de companii au crescut cu 25-30% în ultimii doi ani. În acelaşi interval, a crescut cu aproape o treime (30%) şi numărul elevilor implicaţi în programele asociaţiei, la fel şi numărul de manuale şi aplicaţii folosite în activitatea organizaţiei.Iar anul acesta a crescut, cu 80%, valoarea fondurilor europene atrase de organizaţie. Companiile sunt interesate de viitori angajaţi cu atitudine antreprenorială şi cu educaţie financiară primară, tineri care să gestioneze resursele companiei ca pe propria afacere, responsabil, etic, în cunoştinţă de cauză, declară Laura Sgârcitu.
Ea spune că elevii şi studenţii implicaţi în programele organizaţiei dobândesc gratuit în mediul formal al şcolii cunoştinţe şi competenţe complementare celor academice, iar consultanţii voluntari din mediul de afaceri le prezintă studii de caz, exemple din viaţa reală. „Metodele aplicate la clasă, de tip «learning by doing» transformă cunoştinţele dobândite în competenţe prin experienţe de viaţă. La acesta se adaugă competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi bursele sau finanţările unor start-up-uri“, adaugă Laura Sgârcitu. În România există, conform statisticilor, circa 20.000 de unităţi de învăţământ, reunind toate grupele de vârstă, iar programele JAR se desfăşoară aproape integral (98%) în instituţii de stat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei; 40% dintre programe se desfăşoară în mediul rural şi oraşe mici, unde şansele de adaptare la mediul economic sunt mai reduse prin comparaţie cu marile oraşe.
În ce priveşte categoriile de vârstă, procentele sunt similare între numărul de participanţi la programe dedicate ciclului primar, gimnaziului şi liceului. „În Romania, cele mai solicitate parteneriate sunt pentru tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, datorită interesului ridicat de angajabilitate. În SUA şi ţările vestice, interesul majoritar este pentru programele preuniversitare“, completează Sgârcitu.
Junior Achievement Worldwide a fost fondată în 1919 în SUA şi este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, fiind prezentă în 123 de ţări. Anual, programele de tip „learning by doing“ sunt urmate de peste 10 milioane de elevi şi studenţi din întreaga lume, cu sprijinul a peste 400.000 de consultanţi voluntari din mediul de afaceri.În condiţiile în care metodele actuale din şcolile de stat se axează pe învăţarea după tipare şi şabloane, educaţia practică, cu exemple şi cazuri reale, stârneşte nu numai interesul copiilor prezenţi la astfel de lecţii, ci şi al celor care se oferă aproape 10.000 de ore de voluntariat în aceste programe în cursul acestui an şcolar. Aşa se pot descoperi şi forma talente, iar unii tineri îşi pot descoperi un drum potrivit în viaţa profesională.
-
PROTESTE VIOLENTE în BRAZILIA: Aproximativ 50.000 de persoane au manifestat la Sao Paulo
Un grup de manifestanţi a dat foc unui car de transmisie al postului de televiziune TV Record, unei cabine de poliţie şi unei agenţii bancare situate în apropierea primăriei, a constatat AFP.
Anterior manifestanţii au încercat să forţeze intrarea în primărie, dar poliţia i-a respins cu ajutorul gazelor lacrimogene.
Mai multe magazine au fost devastate şi jefuite, iar pe faţada recent restaurată a Operei se puteau vedea graffiti.
Manifestaţia s-a scindat în faţa primăriei. Majoritatea manifestanţilor au continuat paşnic acţiunea pe Bulevardul Paulista.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro