Tag: medlife

  • MedLife, cea mai căutată acţiune marţi dimineaţă la bursă. Tranzacţie medie de 560.000 de lei

    MedLife (simbol bursier M), singurul furnizor de servicii medicale private listat la bursă, înregistrează marţi la ora 12:00 tranzacţii de aproape 5 milioane de lei, fiind cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească la ora redactării acestei ştiri.

    Spre comparaţie locul doi este ocupat de Fondul Proprietatea, cu un rulaj de 1,3 milioane de lei, în timp ce podiumul este completat de Romgaz cu circa 1 milion de lei.

    Pe de altă parte, preţul de tranzacţionare al unei acţiuni MedLife este în scădere cu 1,2% faţă de închiderea din şedinţa precedentă, potrivit datelor publicate la BVB. Compania are 742 milioane de lei capitalizare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce afaceri mai are Mihai Marcu, liderul pieţei de servicii medicale private

    Încă de când era copil iubea apa şi se aventura înotând mult după geamandură, atras parcă de mare, aceeaşi mare care îl găzduieşte astăzi în aventurile sale. La început mergea cu caiacul pe lacurile din Bucureşti, iar vacanţele cu părinţii şi le petrecea în Deltă încă de mic. Au trecut mulţi ani de atunci, însă marea încă-l cheamă la ea.

    „Încă de acum mai bine de 20 de ani, de pe vremea când eram vicepreşedinte într-o bancă, fugeam în weekend în Deltă, la pescuit. Pe atunci mi-am cumpărat o bărcuţă cu motor. Am străbătut apoi toate cotloanele Deltei ani la rând cu harta şi busola în mână. La vremea aceea nu existau GPS-uri“, povestea el anterior despre cum s-a consolidat relaţia lui cu apa şi cum a devenit navigator de vocaţie.

    Tot cam atunci – acum circa două decenii – în vacanţele la mare în Grecia a început să închirieze câte un catamaran cu vele. Prin 2008, odată cu achiziţia unei ambarcaţiuni mai mari, a început să iasă pe mare din ce în ce mai des, să facă motoring. Era o perioadă când nu mulţi prinseseră gustul sailingului şi al regatelor care acum aduc în weekendurile de vară câteva sute de oameni pe litoralul românesc pentru a se lua la întrecere cu alţi pasionaţi şi pentru a-şi testa limitele.

    În această aventură Mihai Marcu a reuşit să atragă şi prieteni şi cunoscuţi. Şi nu în ultimul rând l-a convertit la această “religie” şi pe fiul său, cu care merge an de an într-o expediţie.

    Spunea anterior că nimic nu se compară cu senzaţia pe care o ai atunci când opreşti motorul şi tot ce auzi este vântul în velele pline şi zgomotul valurilor care se sparg de barcă. Muzica preferată a pasionaţilor de mare. Mai mult, recunoaşte că îi place să navigheze şi pe vreme care îl provoacă. Nu caută neapărat furtuna, dar se bucură când are ocazia să îşi testeze limitele.

    „Marea fie te încarcă cu energie şi îţi potenţează tot ceea ce ai mai bun în tine ca om, fie te poate distruge dacă nu ştii să o respecţi.“ De la pasiune la business au fost doar câţiva paşi. „Am spus-o de atâtea ori, pasiunea mea este familia şi apoi vin pescuitul, sailingul, antreprenoriatul“, afirma el anterior.

    Primii paşi în businessul de la malul mării i-a făcut însă în 1998, când Mihai Marcu a cumpărat un teren în Deltă pentru a-şi face o casă de vacanţă. Apoi încă o casă şi un teren.

    Apoi a fondat NauticLife, o firmă de importuri de ambarcaţiuni, echipamente de sailing şi accesorii. Şi apoi o şcoala de sailing – Romanian Yachting School, care acum are propria flotă de veliere pe care cursanţii fac practică. Mai târziu Mihai Marcu a cumpărat şi dezvoltat o infrastructură complexă la marina Limanu, unde brandul LifeHarbour a crescut „încet, dar sustenabil“. Tot cam atunci a construit pensiunea Pike Inn din Deltă.

    Mihai Marcu este, alături de Bogdan Grădinaru, fondatorul competiţiei de sailing de la Marea Neagră Romania Cup. Şi povestea continuă să se scrie. 

  • MedLife se extinde în Cluj-Napoca, achiziţionează Badea Medica

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, anunţă preluarea pachetului majoritar (65%) al centrului de excelenţă Badea Medica (Badea Medical SRL). Centrul oferă o gamă complexă de servicii medicale, axate în principal pe segmentul de patologie abdominală, dar care acoperă şi alte numeroase tipuri de afecţiuni.
     
    Achiziţionarea pachetului majoritar Badea Medica reprezintă cea de-a 23-a achiziţie derulată până în prezent de grupul MedLife, ultima fiind anunţată în luna ianuarie a.c. – Rózsakert Medical Center, din Ungaria.
     
    MedLife a încheiat primul trimestru din 2019 cu o cifră de  afaceri consolidată pro-forma în valoare de 224,9 milioane lei aferentă acestei perioade, în creştere cu 27,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
     
    Pentru perioada următoare, compania a anunţat continuarea programului de achiziţii în România şi regiune. Dacă va reuşi implementarea tuturor proiectelor anunţate către acţionari, există premise ca MedLife să depăşească pragul de 200 milioane de euro în 2019.
  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Mihaela Marcu Cristescu, Fondator { Medlife }

    •   Mihaela Marcu a părăsit sistemul public de sănătate în 1997, când a demarat, pornind de la un cabinet, proiectul care avea să ajungă după două decenii liderul pieţei de sănătate privată.
    •   În 1996 a cumpărat un apartament pentru fiul său Mihail Marcu, astăzi preşedintele MedLife, apartament pe care însă l-a transformat într-o policlinică în care lucrau patru doctori şi o asistentă.
    •   MedLife este în prezent singura reţea privată de sănătate listată la bursa românească, cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 585 milioane lei (februarie 2019).

    Cifră de afaceri (2018): 804 mil. lei (cifra de afaceri pro-formă, consolidată la nivel de grup)

  • Incendiu produs vineri noaptea, în Bucureşti, la Medlife-Titan/ Faţada spitalului, afectată

    În noaptea de vineri spre sâmbătă a avut loc un incendiu la Medlife Titan, din Bucureşti, în jurul orei 3.00, sesizat prin serviciul de urgenţă 112, au declarat pentru MEDIAFAX surse autorizate ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov (ISUBIF).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: Medlife – Facem România verde

    Motivaţie

    Pădurile, printre ale căror funcţii 70% sunt vitale pentru oameni, au scăzut dramatic în ultima perioadă, ajungând azi să reprezinte doar 28,95% din suprafaţa ţării. Numai în ultimul an au fost dentificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale, totalizând 140.964,85 mp de lemn, în ultimii ani peste 360.000 ha fiind despădurite sau degradate. În acelaşi timp, natalitatea scade de la an la an, iar dacă în 2016 se năşteau 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în primele luni din 2017 se înregistra o scădere de încă 12% faţă de anul precedent.

    Descrierea proiectului

    MedLife şi-a propus să facă o schimbare pentru „a face bine” şi mediului înconjurător simultan cu încurajarea natalităţii. Campania Facem România Verde avea să fie primul proiect MedLife de responsabilitate socială, dedicat protejării mediului, prin care compania îşi propune să contribuie la sănătatea şi echilibrul generaţiilor următoare. Astfel, campania Facem România verde venea cu promisiunea de a planta câte un copac pentru fiecare nou-născut din maternităţile MedLife. Pentru ca proiectul să fie realizat, s-a identificat una dintre zonele din România cu cel mai mare nivel al defrişărilor.

    Prin asocierea cu Fundaţia Conservation Carpathia, MedLife şi-a luat angajamentul de a reîmpăduri, odată cu fiecare copil venit pe lume, o suprafaţă defrişată din Munţii Făgăraş, propunându-şi ca în primul an al proiectului să planteze peste 40.000 de copaci.

    Rezultate

    De la demararea campaniei Facem România verde, cei peste 27.000 de nou-născuţi au propriul copac plantat în Munţii Făgăraş, primind şi certificatul ce atestă acest lucru; fiecare copac plantat va contribui la restaurarea echilibrului natural.


    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    804 mil. lei

    Număr de angajaţi
    6.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2017 – prezent

  • Lungul drum spre Bursa de la Bucureşti

    „Aşa cum spuneam în urmă cu câţiva ani că orice om din România trebuie să treacă măcar şase luni printr-un call center ca să vadă cum discuţi cu un client nemulţumit, aşa spun acum că fiecare companie ar trebui să se comporte ca şi cum ar fi pe bursă, pentru că asta va da un anumit standard practicilor din companie”, a spus Florin Talpeş, fondator al companiei româneşti Bitdefender, în cadrul evenimentului Romanian Stock Market Summit, organizat săptămâna trecută.

    În situaţia unei listări, producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender ar putea deveni următorul unicorn al României, în prezent compania fiind evaluată la 687 milioane de euro. Bitdefender îşi remunerează angajaţii şi prin aşa-numitul stock option plan, prin care aceştia devin acţionari în companie. Pe baza acestei structuri, Talpeş a povestit despre această evaluare a performanţei la care se supune oricum în faţa acţionarilor existenţi.

    „Când vorbim de companii din tehnologie, noi spre exemplu avem stock option plan, iar numărul de acţionari este destul de mare. (…) Vedem Bitdefender ca pe un business de familie, deşi avem investitori, deşi avem mulţi acţionari nefiind pe bursă. Mie îmi place jocul ăsta în care ei ne evauează performanţa. De multe ori când stau de vorbă, mai ales cu amici americani, ei merg pe mitul acesta că de fapt ieşirea pe busă poate să frâneze inovaţia într-o companie. Ieşirea pe bursă aduce creşterea birocraţiei, vine cu un stil corporatist de a te organiza şi aşa mai departe”, completează Talpeş.

    Deşi el se consideră un „partizan” al bursei, atrage atenţia că nu are un proiect iminent de ieşire pe bursă. „Nu o să afirmăm că ieşim până nu avem un proiect concret şi nu am semnat un contract cu un consultant ca să ne listăm, dar o privim ca pe una dintre opţiuni”, adaugă antreprenorul. Din perspectiva unui antreprenor care a făcut deja pasul curajos spre bursa de la Bucureşti, Mihai Marcu, preşedintele MedLife, susţine că listarea nu este „aşa complicată pe cât pare” şi că cel mai important este să respecţi promisiunile făcute în faţa acţionariatului.
    „Listarea nu este aşa de complicată pe cât pare. Atunci când eşti listat, independenţa fondatorilor şi a managementului este mult mai mare decât se aşteaptă lumea. Atunci când o companie listată livrează ce spune, chiar şi într-un mediu ostil, acţionarii nu vor să schimbe nimic. Chiar şi în companiile gigant fondatorii controlează compania, pentru că investitorii au venit acolo pentru ei, pentru că au încredere în ei”, notează Mihai Marcu.

    El a declarat recent în cadrul Romanian Stock Market Summit că listarea a fost un lucru foarte bun pentru MedLife, încât de la listarea la BVB, după un 2015 cu afaceri de 85 milioane de euro, a ajuns prima companie medicală privată din România care a depăşit pragul de 100 de milioane de euro, ajungând la finele lui 2018 la 176 milioane de euro.

    Nu doar piaţa principală a bursei de la Bucureşti poate aduce o valoare adăugată foarte mare pentru companiile antreprenoriale, dar şi AeRO, piaţa secundară de la Bucureşti, poate să funcţioneze bine, potrivit reprezentanţilor companiei româneşti de software Bittnet Systems, listată pe această bursă alternativă. 

    „Pentru noi piaţa de capital a funcţionat. Noi am atras peste 30 de milioane de lei ca obligaţiuni, am capitalizat toate profiturile şi am atras majorări de capital de equity de 5 milioane de lei. Dacă facem fast-forward între aprilie 2015 şi astăzi, dacă atunci aveam 8 milioane de lei cu activitate în training IT şi integrare, începem 2019 ca un grup de 4 companii cu peste 120 de angajaţi şi colaboratori, care a făcut peste 60 de milioane de lei cifră de afaceri şi ţintim anul acesta 120 milioane euro”, explică Cristian Logofătu, CFO al companiei Bittnet Systems, pe care a fondat-o alături de fratele său, Mihai Logofătu.

    El spune că nu ar fi reuşit să multiplice de şase ori capitalizarea companiei, la o lichiditate destul de ridicată, dacă nu ar fi ales abordarea în care reinvestesc de fiecare dată profitul, ceea ce le-a permis să se împrumute şi mai mult de la investitori, în condiţiile în care au livrat de fiecare dată pe cupoanele de obligaţiuni.

    Şi business angelul Sergiu Neguţ este de părere că bursa poate fi un instrument foarte bun de finanţare, mai ales atunci când vine vorba de un risc mai mare decât cel pentru care au băncile apetit.

    „Ce s-a întâmplat la BVB este că instrumentele de finanţare au devenit accesibile pentru companii. Dacă la început toată lumea se uita de la distanţă, este foarte interesant că a prins. Chiar şi pentru companiile listate pe AeRO poţi emite obligaţiuni la un cost al creditului pe care ţi-l asumi, care este comparabil cu costul total al împrumutului bancar şi fără garanţii personale. Într-adevăr trebuie să faci ajustări, să devii SA, dar te gândeşti dacă e o rută mai avantajoasă”, explică Neguţ.

    Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management, spune că drumul companiilor spre bursă este mai rapid decât era în urmă cu câţiva ani, unele companii făcând paşi spre listare la doar 3-4 ani de la înfiinţare, precum Bittnet.

    City Grill s-ar putea număra în rândul companiilor româneşti care s-ar putea lista anul acesta, potrivit declaraţiilor lui Dragoş Petrescu, fondatorul grupului românesc de restaurante. „M-am gândit la listare. Sunt un fan al capitalului românesc şi dacă aş ajunge să fiu listat aş vrea să fiu listat aici. Noi suntem un brand românesc. (…) Listarea e o validare pentru orice antreprenor. Te poţi finanţa şi îţi este recunoscută valoarea ta, ca persoană şi ca acţionar. Dar trebuie să fii foarte curajos. Curajul e legat de încredere şi încrederea este legată de predictibilitate”, spune Petrescu.

    Chiar şi Adrian Mihai, fondator al FAN Courier, susţine avantajele listării. „Sunt multe avantaje atunci când te listezi şi cel mai mare este vizibilitatea. Un dezavantaj ar fi că indiferent cât de bine arată cifrele, depinzi de o declaraţie care poate duce bursa foarte jos (cum s-a întâmplat în luna decembrie când a fost anunţată deja celebra OUG 114, care a dat startul unor scăderi ce au anulat creşterile din întreg anul 2018 şi nu numai).”

    Şedinţă foto din trei în trei luni

    Cu toate aceste avantaje, de ce nu avem 120 de IPO-uri pe an, cum a avut Polonia în 2018? Unul dintre principalele motive ar fi această frică de „fotografie” odată la trei luni, când companiile trebuie să iasă şi să le arate investitorilor „bucătăria” lor, aşa cum o numeşte Omer Tetik, CEO la Banca Transilvania. „Bursa a fost o consultanţă importantă pentru noi pentru că la fiecare trei luni ieşim în piaţă şi ne uităm în bucătăria noastră, cum am făcut bani, unde am făcut, unde am greşit”, apreciază Tetik.

    Sergiu Neguţ, din poziţia de investitor, atrage atenţia că pe bursă compania trebuie să fie „în formă în fiecare zi”, ceea ce reprezintă un efort în plus din partea antreprenorilor, unul care are chiar şi aspecte de comunicare. „Faţă de alte modalităţi, la bursă trebuie să fii în formă zilnic, la fiecare poză din trei în trei luni. Asta cred că limitează inovaţia pentru că e mai greu să faci un plan pe trei ani şi jumătate pe care numai boardul îl înţelege foarte bine, trebuie să explici tuturor ce faci încât să fii în poziţie maximă la fiecare trei luni”, spune Neguţ.

    Însă la fel cum spune şi Talpeş, acesta poate fi un exerciţiu bun deoarece companiile îşi pot implementa norme de guvernanţă corporativă. Marius Ştefan, fondator al Autonom Services şi investitor de peste 20 de ani pe bursă, îndeamnă antreprenorii să încerce doar să facă exerciţiul practic de a se pregăti pentru listare, chiar dacă nu o vor face efectiv. „Am două lucruri pe care vreau să vi le spun, şi-anume mergeţi să vă şocaţi contabilul. Spuneţi-i că v-aţi hotărât să vă listaţi la bursă şi cereţi să vă pregătească rapoartele. Apoi, cu acele rapoarte financiare mergeţi şi le prezentaţi în faţa colegilor voştri. Şi atunci veţi înţelege nu doar cum arată cifrele voastre, dar vor avea şi colegii voştri o idee”, spune Marius Ştefan, care menţionează că ei au hotărât până acum să nu se listeze, deşi compania lor ar putea aduce un plus de diversitate în portofoliile investitorilor de la BVB.

    Şi Dragoş Anastasiu, preşedinte al grupului de turism Eurolines, intră în linie cu antreprenorii care susţin utilitatea exemplului oferit de bursă. „Bursa este un exemplu de urmat chiar dacă nu vrei să te listezi. Trebuie să te comporţi ca şi când ai dispărea mâine şi vrei ca firma ta să dăinuie. Să ne comportăm ca şi cum am fi listaţi. Asta ar trebui să ajungă în sângele oricărui antreprenor”, spune Anastasiu.

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar al MedLife, liderul serviciilor medicale private din România

    Carte de vizită

    A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”

    A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie

    În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată de 623 milioane de lei şi 3.400 de angajaţi

    MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016

    Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • MedLife anunţă o cifră de afaceri 606,16 mil. lei pentru primele 9 luni ale anului

    Clinicile şi spitalele au avut cea mai mare dinamică, aceste segmente de business au înregistrat în primele nouă luni o creştere de 49%, respectiv 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, urmate de laboratoare şi divizia corporate, cu procente de 21% şi 19%.

    În perioada următoare, grupul MedLife continuă proiectele de tip green field, proiectează dezvoltarea a noi linii de business şi continuă strategia de achiziţii. Compania vizează dezvoltarea celui de al doilea brand – Sfânta Maria, dar şi extinderea altor companii achiziţionate.

    Adiţional dezvoltării brandului Sfanta Maria, MedLife vizează şi dezvoltarea prin extindere a companiilor achiziţionate. Astfel, Dentestet, companie achiziţionată în 2016, se pregăteşte să se extindă cu două unităţi noi, iar Sama, operator medical din Oltenia, companie achiziţionată în 2015, vizeaza deschiderea unei noi unitati de mari dimensiuni ce include si servicii de spitalizare.

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar MedLife – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
    ¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
    ¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
    de 623 milioane de lei şi
    3.400 de angajaţi
    ¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
    ¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi