BusinessMagazin

Tag: mediul de business

  • RO e-Factura, o nouă piedică în calea mediului de business: antreprenorii susţin că sistemul dă multe erori care le consumă timpul. „În momentul în care contribuabilii au început să introducă facturi, sistemul a început să dea foarte multe rateuri şi a devenit un chin pentru contribuabili.“

    ♦ „Lucrurile s-au îngreunat foarte-foarte mult“ ♦ „Pe 10 ianuarie au fost cinci erori care spuneau că site-ul nu este disponibil. Nu este admisibil! În loc să-ţi faci alte treburi, tu stai să dai clicuri să vezi când este site-ul disponibil“.

    Sistemul RO e-Factura ce le impune companiilor să opereze numai cu facturi digitale în sistemul business-to-business pare a fi o nouă piedică în calea mediului de business: antreprenorii susţin că site-ul dă erori şi că procesul de încărcare a facturilor în Spaţiul Privat Virtual (SPV) le consumă foarte mult timp.

    „Lucrurile s-au îngreunat foarte – foarte mult pentru că nu-i aşa simplu să transmiţi facturile prin e-Factura la Spaţiul Privat Virtual, ai nevoie de un program de conversie. (…) Să nu uităm că în prima zi s-a blocat serverul complet. De exemplu, ieri, pe data de 10 ianuarie, au fost cinci erori care spuneau că site-ul nu este disponibil. Nu este admisibil! În loc să-ţi faci alte treburi, tu stai să dai clicuri să vezi când este disponibil site-ul“, a spus Feliciu Paraschiv, CEO al PACO Supermarkets, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Gabriela P, un mic întreprinzător, susţine că sistemul RO e-Factura este uşor de implementat, nu foarte scump, dar încărcarea facturilor în Spaţiul Privat Virtual (SPV) este cea care pune probleme. 

    „Acum stau să dau refresh la site-ul ANAF pentru confirmarea confirmării la facturile emise ieri. În sistemul meu de facturare, care este cuplat cu SPV, am deja o confirmare că au ajuns în spaţiul virtual. Nu este suficient, trebuie să confirme şi Fiscul cu un cod. Clienţii mei primesc aşa: factura fizică de la mine, o au în SPV trimisă de mine şi mai cer şi codul care înseamnă confirmarea confirmării, că ei au deja exerciţiu cu SPV“, a spus ea pentru ZF.

    Consultantul fiscal Adrian Benţa susţine că paşii precum RO e-Factura sunt necesari pentru combaterea evaziunii fiscale, dar crede că vom ajunge uneori în situaţia în care aceeaşi tranzacţie să fie declarată de vreo cinci-şase ori la ANAF şi că tehnologia ce vine cu tot procesul va fi o bătaie de cap pentru unii dintre antre­prenorii mici.

    „În momentul în care contribuabilii au început să introducă facturi, când s-a început activitatea, sistemul a început să dea foarte multe rateuri şi a devenit un chin pentru contribuabili, întrucât se duce în zona în care este nevoie de foarte multe cunoştinţe tehnologice care depăşesc sfera omului de afaceri obişnuit. Din punct de vedere tehnologic, se pare că serverele Autorităţii Fiscale nu sunt capabile să primească un număr atât de mare de facturi care vin în acelaşi timp“, a detaliat el în cadrul ZF Live.

    De la jumătatea anului 2024, toate companiile vor fi obligate să emită facturile business-to-business în format digital. Ministerul Finanţelor a anunţat că, în primele zile de funcţionare, mai mult de 5 milioane de facturi în valoare totală de 25 miliarde de lei au fost încărcate în sistemul e-Factura.

    Adrian Benţea, consultant fiscal

  • Antreprenori români, investitori străini, companii private uniţi-vă şi veniţi cu propriul plan economic pentru România, ca alternativă la planul guvernului de creştere a impozitelor şi taxelor şi menţinerea birocraţiei fanariote bugetare!

    După un deceniu de linişte fiscală companiile private, în special cele româneşti, s-au trezit peste noapte cu o nouă realitate: guvernul PSD/PNL, condus acum de Marcel Ciolacu, are nevoie de bani, de foarte mulţi bani, iar acest lucru nu se poate face decât prin majorarea taxelor şi impozitelor. Situaţia bugetară este dezastruoasă, guvernul este pe deficit bugetar în fiecare lună şi trebuie să se împrumute tot mai mult indiferent de cost, datoria publică creşte accelerat şi va creşte din ce în ce mai mult, iar administraţia publică din toate ministerele, din toate agenţiile şi din toate instituţiile publice este tot mai birocratică, mai fanariotă şi mai lacomă.

    Până acum acest lucru nu s-a văzut pentru că economia creştea continuu, guvernul avea de unde să împartă bani şi se închidea cu deficitul, iar Comisia Europeană şi marii creditori internaţionali au acceptat din 2020 încoace creşterea deficitului din motive de pandemie, războiul din Ucraina şi necesitatea asigurării stabilităţii politice.

    Aşa se face că în trei ani datoria publică s-a dublat, iar lumea se întreabă unde s-au dus banii, pentru că nu prea se văd în sistemul medical, în educaţie, în infrastructura de transport. Practic, creşterea deficitului bugetar a alimentat administraţia publică.

    Problema este că economia a început să scadă (după nouă luni din acest an creşterea economică este de numai 1,1%, la jumătate faţă de prognoze), iar pe fondul creşterii taxelor şi impozitelor de la 1 noiembrie şi de la 1 ianuarie economia va scădea şi mai mult. Din cauza incertitudinilor fiscale, companiile au pus pe hold investiţiile, nu mai fac angajări, iar piaţa muncii are cel mai scăzut ritm de creştere din ultimii cinci ani.

    Pentru că petrecerea s-a încheiat, statul încasează mai puţine venituri decât în prognoze, dar în schimb şi-a menţinut cheltuielile, pe care le-a mai şi crescut.

    Ca bugetul să nu deraieze de tot, guvernul a început să întârzie plăţile către furnizori pentru lucrările efectuate de către aceştia – să vă povestească constructorii cât de critică este situaţia. În sectorul medical situaţia este similară, spitalele au rămas fără bani cu o lună înainte de închiderea anului, iar în învăţământ şcolile au rămas fără săpun şi hârtie igienică, ca să nu mai vorbim de altceva.

    Niciodată situaţia bugetară nu a fost atât de critică ca acum, cel puţin după episodul din 2010, când Băsescu a tăiat peste noapte salariile din sectorul bugetar cu 25% şi a majorat TVA-ul de la 20% la 24%.

    Problema este că majorările de taxe şi impozite din noiembrie şi de la 1 ianuarie 2024 nu vor fi de ajuns ca să echilibreze situaţia bugetară.

    În 2024 vom avea un an politic electoral tensionat, iar guvernul nu va tăia din cheltuielile bugetare, aşa cum cer companiile private, ci dimpotrivă, va creşte şi mai mult cheltuielile. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu creşterea pensiilor, unde este o feerie politică fără precedent.

    Cine va plăti această notă de plată? Sectorul privat, companiile private, atât cele româneşti cât şi multinaţionalele, angajaţii din sectorul privat. Pentru că firmele vor trebui să plătească taxe şi impozite mai mari, iar încasările vor scădea din cauza scăderii economice, nu vor mai avea bani şi pentru creşterile salariale.

    În schimb, guvernul va da în dreapta şi în stânga (sectorul medical, sectorul de educaţie, instituţiile şi agenţiile publice de-abia aşteaptă majorările salariale promise), pentru că Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă nu dau de la ei, ci din impozitele şi taxele plătite de sectorul privat.

    Toate coaliţiile, confederaţiile, toate patronatele companiilor private – atât româneşti cât şi străine – protestează, încep să ridice tot mai mult glasul, dar puterea lor este în realitate extrem de redusă.

    Paradoxal, în timp ce economia şi businessul creşteau, aşa cum s-a întâmplat în ultimul deceniu, puterea companiilor private a scăzut, pentru că antreprenorii, nu se uitau ce face statul, fiind ocupaţi să-şi marcheze câştigurile.

    În schimb, a crescut exponenţial puterea statului, a administraţiei publice, pentru că a avut mai mulţi bani la dispoziţie pe care să-i toace. Numărul de salariaţi din sectorul bugetar a crescut (trăiască PNL!), iar puterea vizibilă, dar şi cea ascunsă a administraţiei a devenit tot mai lacomă şi mai fanariotă.

    Uitaţi-vă cât de greu se derulează programele europene şi programele de investiţii în administraţia publică. Stai luni şi ani de zile pentru autorizaţii de toate felurile, stai cu căciula întinsă şi cu şpaga pregătită pentru un preşedinte de consiliu judeţean, pentru un primar, pentru un şef din administraţie, ca să-ţi încasezi banii şi să nu intri în faliment. Puteţi să multiplicaţi cazul de la Vaslui în toată ţara.

    Tot acest model fanariot din sectorul public s-a dezvoltat sub ochii companiilor private, care erau mulţumite de sistemul de taxe şi impozite destul de mic din România, care erau mulţumite că economia creştea, susţinută şi de creşterea datoriei publice, care acoperea şi facilităţile fiscale acordate cu generozitate de guvernele PSD/PNL.

    Din păcate, acum finanţele publice au intrat într-un blocaj care nu poate fi rezolvat decât prin creşterea taxelor şi impozitelor, pentru că, din punct de vedere politic, nu se acceptă reducerea cheltuielilor bugetare.

    Degeaba cere sectorul privat reducerea cheltuielilor bugetare.

    Coaliţiile pentru dezvoltare, confederaţiile patronale, asociaţiile de oameni de afaceri ar trebui să se unească şi să înfrunte direct guvernul, punând pe masă propriul buget public, propriile soluţii de creştere a taxelor şi impozitelor, propriul model despre cum ar trebui să arate sectorul de educaţie, sectorul medical şi sistemul de transporturi.

    Companiile private trebuie să pună pe masă un sistem de taxe şi impozite care să fie acceptat, din care portiţele fiscale trebuie eliminate (şi lumea trebuie să înţeleagă acest lucru). Mai mult decât atât, acest sistem trebuie să încurajeze munca şi investiţiile şi mai puţin retragerea de capital prin dividende sau alte forme.

    Când este vorba despre educaţie şi sistemul de sănătate, toată lumea aşteaptă ca soluţiile să fie date de guvern, iar în aceste condiţii sistemul public nu are cum să se reformeze şi nici nu vrea să schimbe ceva. Toată lumea de aici vrea bani şi bani, nu să schimbe ceva.

    Asociaţiile companiilor private trebuie să pună pe masă un model de educaţie, un model de infrastructură medicală, un plan de infrastructură de transport. În acest moment, guvernul cheltuie o parte din bani pe şosele şi drumuri în zone unde nu mai sunt oameni.

    România are nevoie de alternative viabile, de planuri realiste, de reformare a sectorului public, de propriul plan de taxe şi impozite, care să poată fi aplicat în patru ani, în opt ani, în zece ani.

    Degeaba cer antreprenorii guvernului să ia măsuri de reducere peste noapte a cheltuielilor bugetare, când acest lucru nu se poate din punct de vedere legislativ şi nici nu este acceptat politic.

    Mai degrabă se poate discuta despre un plan concret şi fezabil în care sistemul de taxe şi impozite să fie modificat astfel încât să nu devină o frână pentru business şi economie, iar la schimb companiile private să ceară guvernului, partidelor politice, implementarea unor planuri pe mai mulţi ani în toate domeniile publice, începând de la reducerea birocraţiei, reducerea sistemului fanariot, reducerea numărului de salariaţi din sectorul bugetar, până la introducerea unui alt model de educaţie, de sănătate, punerea unor investiţiii publice acolo unde economia şi businessul au nevoie, nu unde nu au nevoie.

    Aceasta trebuie să fie tema de discuţie care să înceapă în 2024.

    Vrem nu vrem, tsunamiul fiscal va veni din 2025, dar măcar pierderile din sectorul privat ar putea fi mai administrabile şi gestionate mai bine, astfel încât să nu ne trezim cu o criză bugetară, financiară şi economică fără precedent, din care să nu ieşim un deceniu.

  • Oamenii de afaceri despre taxele guvernului Ciolacu: „Sufocă orice mic antreprenor! Ne lasă fără cuvinte şi fără putere! Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână!“

    ♦ Creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi sunt câteva dintre modificările fiscale care vor afecta puternic mediul de afaceri local.

    Oamenii de afaceri din real-estate, industria alimentară, agricultură sau IT reacţionează dur la măsurile pe care guvernul ar putea să le ia pentru a echilibra situaţia de la bugetul de stat. O serie de majorări de taxe şi de impozite, alături de un program de reduceri de cheltuieli ar urma să mai acopere din gaura de 37 mld. lei de la bugetul de stat (deficitul bugetar la şase luni), în ceea ce s-ar putea dovedi a fi cel mai amplu program de reorganizare fiscală din ultimul mai bine de un deceniu. Premierul Marcel Ciolacu a numit pachetul de peste 50 de măsuri „prima reformă reală a sistemului bugetar“.

    Totuşi, creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi – câteva dintre modificările fiscale care ar putea afecta mediul de business local – au nemulţumit profund oamenii de afaceri, atât antreprenori de nouă generaţie, cât şi unii cu ştate vechi.

    „Distrugem industria alimentară. Nu avem din ce să acoperim costurile după eliminarea acestor scutiri. Tot vrem preţuri mai mici, dar o să începem să cumpărăm alimentele din afara ţării. Nu avem cum să creştem afacerile în aceste condiţii“, spune Mitru Crişan, antreprenorul care controlează producătorul de lactate Teletext, care are în portofoliu brandul Diami. Businessul dezvoltat de antreprenor are aproape 200 de angajaţi. Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. „Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Industria alimentară este în primele trei sectoare cu cele mai mici salarii din industrie. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România“, adaugă Mitru Crişan.

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 de hectare în Ialomiţa şi Călăraşi, şi preşedintele Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), adaugă că impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. „Micile afaceri, care vor avea impozite de până la trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.“

    Afirmaţiile sale sunt confirmate de Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, business care se ocupă cu producţia de miere de albine şi importul de cafea de specialitate.

    „Ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect. Aceste măsuri ne împing să căutăm soluţii care să fie şi în avantajul nostru, căutăm variante legale, oamenii se uită să îşi treacă activitatea pe mai multe firme, acolo o să se ajungă în cazul multor antreprenori. Probabil o să se separe businessurile în mai multe societăţi, să ne putem susţine mai departea activitatea şi angajaţii.“

    Chiar şi antreprenorii prea mici pentru a fi afectaţi de măsuri văd modificările fiscale ca pe o frână în dezvoltare. În cazul microîntreprinderilor, plafonul pentru impozit de 1% ar urma să scadă de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie, la 60.000 de euro (300.000 de lei).

    „Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare“, afirmă Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice.

    În aceeaşi situaţie se află şi Murami, un mic producător de fructe de pădure.??Ramona Drăghici, proprietarul businessului, afirmă că speranţa e ca aceste măsuri să nu intre în vigoare.

    „Ne chinuim să acoperim cheltuielile, dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.“

    Totuşi, unii antreprenori nu sunt la fel de optimişti că reforma fiscală nu va intra în vigoare.

    „Ne-a chemat Premierul la consultări, dar ne-a zis: nu am de ales, trebuie să măresc taxele şi să renunţ la facilităţile CASS pentru agricultură şi industria alimentară“, spune Nicolae Sitaru. El adaugă însă că în sud-estul României este complicat ca fermierii să suporte aceste modificări.

    „Am avut costuri mari de producţie a cerealelor, avem secetă şi preţurile cerealelor sunt mici. Întrebarea mea este de ce de o pensie specială, de zeci de mii de lei, nu te poţi atinge, dar de un salariu de 3.000 de lei nu îţi e milă să te atingi? Pentru un om cu leafă de 3.000 de lei brut poţi să faci schimbări legislative, dar pentru unul cu o situaţie financiară deja bună, nu? Un partid socialist nu ar trebui să ajute oamenii cu venituri mici? Domnul Budăi ne-a asigurat că are grijă de noi, aşa o face? Din păcate, legislaţia e strâmbă. Acum are loc o hoţie cu acte.“

    Dacă noi avem bugetari mai mulţi decât Polonia, ţară care are o populaţie dublă, de ce pui povara în spatele cocoşatului (mediul privat – n. red.)?, continuă antreprenorul.

    „Dacă ne-ar fi zis: ţara e la anaghie, noi am făcut acest efort (ar fi redus din personal la modul serios, de exemplu), făceam şi noi un efort.“

    Ce se va întâmpla după aceste modificări? O parte din firme se vor muta în zona gri şi cea neagră, crede el.

    „Credeţi că acum TVA-ul nu e colectat de la firmele normale? Ba da. Eu dacă o zi am întârziat cu plata, am deja poprire pe cont. Totuşi, eu sunt în business de mulţi ani, sunt rezistent, dar consider că atunci când e vorba de austeritate, trebuie să fie pentru toţi. Acum, II-urile, IF-urile, PFA-urile, cele mai multe entităţi din agricultură organizate astfel, care sunt şi cele mai subţiri, se vor închide.“

    Tot despre trecerea businessului în zona gri vorbeşte şi Tinu Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor. El e de părere că creşterea TVA-ului în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

    „Efectele se vor vedea în creşterea zonei ´griª a economiei. Oamenii vor fi în continuare condamnaţi să locuiască în unităţi care au depăşit de mult ciclul de viaţă şi rămânem cu cea mai mare aglomerare în locuinţe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piaţa şi bugetele estimate, deci capacitatea esenţială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât şi în rândul populaţiei.“

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, adaugă că în condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. „Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

    Impozitul de 1% pentru cei ce deţin proprietăţi cu valoare de peste 2,5 milioane de lei, pentru moment, nu va produce efecte foarte mari, dat fiind că se calculează în conformitate cu valoarea de impozitare, valoare mult mai mică decât valoarea de piaţă.“

    O altă măsură cu impact social însă este eliminarea scăderii din impozit pentru sponsorizări. Acest lucru va pune în dificultate persoanele cu dizabilităţi şi asociaţiile precum ´Home and Hope for Childrenª, ´Dăruieşte viaţăª şi altele.

    „Sunt multe măsuri pentru care trebuie studiat impactul pe termen scurt şi lung şi trebuie văzut dacă într-adevăr acestea vor aduce mai multe încasări la buget. Spre exemplu, cred că ar trebui bonificaţi acei proprietari care declară veniturile din chirii, în condiţiile în care ştim cu toţii că sunt foarte mulţi care nu o fac.“

    Din punct de vedere tehnic, implementarea acestor măsuri în luna august în toate sistemele de gestiune ale companiilor şi în administraţie va crea haos şi erori semnificative, crede Tinu Sebeşanu.

    „Se iau din nou decizii populiste, ´pe genunchiª, fără o planificare şi o consultare prealabilă cu mediul de afaceri, măsuri care nu fac decât să accentueze şi mai mult mediul fragil în care ne zbatem. În criză trebuie să stimulezi mediul de afaceri şi consumul. Economia reală nu mai poate susţine ineficienţa şi incompetenţa administraţiei.“

    La rândul său, Alex Skouras, fondator al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, este de părere că, în general, orice modificare finală trebuie implementată după o perioadă semnificativă de timp şi numai pentru noi contracte de vânzări sau ante-contracte.

    „Mai mult decât atât, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase care doreşte să atragă investiţii este predictibilitatea, astfel încât orice măsură care are un efect imediat atât de puternic nu face nimic altceva decât să distrugă perspectivele strategice de investiţii şi să împiedice creşterea economică, având un efect devastator şi asupra veniturilor publice“, spune Skouras.

    Traian Dogar, administrator Banat Agri group, un grup de firme cu profil agricol din vestul ţării, activ în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, confirmă că nu priveşte cu ochi buni propunerile autorităţilor de modificări fiscale.

    „Ne-am fi dorit să avem predictibilitate şi ne sperie că aceste modificări. Noi am făcut un buget la început de an, am stabilit cheltuielile şi am făcut anumite previziuni. Dacă avem de făcut modificări în companie într-un timp scurt, e foarte grav“, adaugă antreprenorul al cărui business are ca domenii de activitate producţia de cereale şi oleaginoase şi creşterea animalelor, cu circa 10.000 de hectare în exploatare şi circa 1.500 de bovine de lapte şi carne.

    „Vă dau un exemplu: avem în desfăşurare anumite investiţii, iar constructorul care ne prestează serviciile s-a trezit la fel ca noi că urmează nişte creşteri de taxe. Aşadar, costuri mărite le transferă către noi. Totodată, noi am mărit salariile angajaţilor acum un an, iar dacă nu o să mai avem scutirea CASS, fie micşorăm salariile, fie suportăm măririle din bugetul nostru, ceea ce e usturător.“

    Aceste schimbări au venit în cel mai prost moment posibil pentru agricultură.

    „Am avut inputuri scumpe pentru înfiinţarea culturilor, apoi anul acesta am avut parte de trei inundaţii în câmp, de o grindină care ne-a distrus culturile pe o suprafaţă de 600 de hectare, avem secetă, iar preţurile cerealelor sunt mici. Astfel, noile măsuri fiscale ne lasă fără cuvinte şi fără putere.“

    Efecte pozitive nu prea văd oamenii de afaceri ca urmare a acestui pachet de măsuri. Ei cred însă că vom vedea închideri de firme şi angajaţi concediaţi.

    „Va fi dificil să suportăm modificarea legislaţiei de la o zi la alta, propusă într-un document de peste 50 de pagini, pe care abia avem timp să-l parcurgem până trebuie să implementăm noile schimbări“, explică Traian Dogar.

    Companiile şi-au făcut strategia, bugetele şi planurile pe baza situaţiei de la începutul anului, astfel că orice schimbări dau peste cap întregul mediu de business.

    „Noi am făcut nişte modificări de strategie în cadrul businessului luând în calcul facilităţile fiscale din prezent şi ne trezim peste noapte că nu mai sunt valabile acestea. Probabil că vom fi nevoiţi să închidem anumite segmente din business, nici nu vreau să mă gândesc“, afirmă Cosmin Moldovan, directorul general companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară din judeţul Cluj.

    Familia Moldovan a dezvoltat un business activ în zootehnie, producţie, dar şi retail, companiile având un total de aproape 450 de angajaţi.

    “Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.“

    Dacă se elimină această facilitate, şi Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară, vorbeşte de închiderea unor secţii de producţie. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din magazinile proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni.

    „Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilităţi vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scăzut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, conchide el.

     

    Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară: Dacă vom rămâne fără facilităţi, vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii (de producţie – n. red.) pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână.

     

    Tinu Sebeşanu, CEO al Impact Developer & Contractor: Creşterea TVA în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

     

    Ramona Draghici, proprietar al Murami, un mic producător de fructe de pădure: Ne chinuim să acoperim cheltuielile, iar dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.

     

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 ha: Impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. Micile afaceri, care vor avea impozite de până la de trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.

     

    Mitru Crişan, acţionar al producătorului de lactate Teletext, ce deţine brandul Diami: Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România. Distrugem şi industria alimentară.Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, producător de miere de albine şi importator de cafea de specialitate: Măsurile ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect.

     

    Lucian Azoiţei, fondatorul Forty Management: O creştere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacţii imobiliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piaţă, mai ales că impozitarea era oricum scăzută din acest punct de vedere şi avem şi o inflaţie ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor creşte astfel preţurile apartamentelor.

     

    Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan – Carmangeria Sânnicoară: Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.

     

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via: În condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

     

    Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice: Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 de euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare.

  • Reacţia mediului de business la refuzul Olandei de a accepta intrarea României în spaţiul Schengen: România a primit peste 5.800 de companii olandeze care au ales să investească aici. Voi ce faceţi?

    Romanian Business Leaders: „Regatul Ţărilor de Jos conduce detaşat clasamentul investiţiilor străine pe baza ţării de origine în România, cu 22 de miliarde de euro în 2021, dublu faţă de Germania. Noi, antreprenorii români, ne uităm cu mare interes spre Olanda“.

    Premierul olandez Mark Rutte a fost în România miercuri într-o vizită oficială la Centrul Naţional de instruire întrunită „Getica” de la Cincu, o vizită care  vine într-un moment în care la nivel european se discută integrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. În urmă cu patru ani, Olanda alături de Finlanda, Franţa şi Germania s-au opus aderării. Astăzi, singura piedică a rămas Olanda.

    În vizita sa, Rutte nu a spus clar dacă susţine sau nu aderarea la spaţiul Schengen a României. A spus că vrea să se asigure că ţara îndeplineşte toate condiţiile. „România a făcut mulţi paşi în direcţia bună, dar toate condiţiile trebuie îndeplinite”, a declarat premierul olandez, conform Mediafax. Problema Olandei stă aşa: Nu neapărat că premierul sau partidul său liberal se opun, ci că coaliţia la guvernare este compusă din multe partide – acum la guvernare sunt patru iar lui Rutte i-au trebuit 300 de zile ca să poată să-şi formeze un guvern. Şi parlamentul olandez decide dacă România şi Bulgaria intră în spaţiul Schengen.

    Comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders (RBL) a transmis o scrisoare deschisă ambasadorului Regatului Ţărilor de Jos în care subliniază relaţiile economice dintre România şi Olanda şi importanţa pe care o are aderarea la spaţiul Schengen pentru România. „Regatul Ţărilor de Jos conduce detaşat clasamentul investiţiilor străine pe baza ţării de origine în România (este o statistică falsă pentru investiţii pentru că înregistrează ţara în care sunt înregistrate companiile – de pildă Vodafone este înregistrată în Olanda, deşi nu este companie olandeză, ci britanică, la fel şi Rompetrol – n. red.), cu 22 de miliarde de euro în 2021, dublu faţă de Germania, care este pe locul al doilea. (În mod real, Germania este principalul investitor străin în România – n. red.). România a primit cu braţele deschise peste 5.800 de companii olandeze care au ales să investească aici, de la industria berii, industria bancară, agrobusiness, tehnologie, comerţ, shipping şi multe alte domenii, nume de companii mari care au ales să investească în România de foarte mulţi ani. Oamenii de afaceri olandezi consideră că România este unul dintre cele mai bune locuri din regiune pentru investiţii, ca dovadă că acestea cresc de la an la an”, au transmis oamenii de afaceri în scrisoarea deschisă. Ramona Cornea

    În plus, ei spun că şi antreprenorii români se uită mare interes spre Olanda.

    „Nu aducem doar tineri români să studieze, ci şi afaceri şi fonduri de investiţii româneşti au ales ca reşedinţă ţara dumneavoastră. Aproape 90% din exporturile româneşti merg către pieţele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt maşini şi produse manufacturate, transportate prin puncte vamale care nu fac faţă. Zilnic în vămile din România înspre Europa sunt cozi de kilometri de maşini de transport de marfă. Pierderile acestora şi pierderile companiilor a căror marfă este transportată, cauzate de staţionarea uneori cu zilele la punctele de frontieră, sunt de sute de milioane de euro”, afirmă reprezentanţii RBL.

    Adrian Câciu, ministrul finanţelor, a spus, joi, că intrarea României în Spaţiul Schengen va înseamna o creştere economică semnificativă: „În evaluarea mea, ar fi un plus de 0,5 puncte procentuale ca urmare a intrării în Schengen”.

    Aderarea României la spaţiul Schengen accelerează creşterea economică şi balansează deficitul comercial. Creşterea exporturilor ţării şi a competitivităţii exportatorilor ar fi principalele avantaje ale intrării în spaţiul Schengen.

    Aderarea la spaţiul Schengen ar veni la pachet cu ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre, astfel fiind creată o singură frontieră externă de control. Astfel, un plus important ar fi pentru transportatorii români, care în prezent petrec ore în şir în vamă.

    În prezent, 26 ţări fac parte din spaţiul Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria, Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

  • Trăim într-o ţară pe care a construit-o mediul de business

    În 30 de ani, economia României a crescut de 10 ori, este membru de încredere al Uniunii Europene şi NATO, însă 4 milioane de români au plecat şi încă pleacă din cauza nivelul de trai şi al serviciilor publice insuficiente. Mediul de afaceri din România este cel care a construit România de astăzi în care, chiar dacă există încă spaţiu de îmbunătăţire, au fost înregistrate progrese semnificative, a fost una dintre concluziile evenimentului aniversar al Deloitte România, realizat cu sprijinul ZF.

  • Haosul din mediul sanitar se mută în mediul de business. În mai puţin de cinci zile, din 24 în 29 septembrie, incidenţa COVID-19 a trecut de la 3 la mie la peste 6 la mie, pe fondul reacţiei lente şi fără soluţii clare a autorităţilor. „Este ca la război“ în spitale, iar antreprenorii nu ştiu pentru ce măsuri să se pregătească

    Situaţia sanitară dramatică în care pacienţii sunt îngrijiţi pe holurile spitalelor în lipsa locurilor şi incidenţa de peste 6 la mie în mai multe oraşe şi localităţi generea­ză o undă de şoc şi asupra mediului de business.

    De exemplu, potrivit legii, după 6 la mie incidenţă, businessurile din HoReCa trebuie închise. Antreprenorii din domeniu vor însă un dialog cu autorităţile pentru a putea funcţiona.

    Valul patru al COVID-19 are o evoluţie mult mai rapidă şi agresivă faţă de celelalte, iar autorităţile au ignorat până acum semnalele de alarmă venite din partea specialiştilor.

    „Nu răspunde nimeni la telefon, nu ştim nimic despre ce urmează să se întâmple. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic. Nu trebuie să facă autorităţile ce zicem noi, dar măcar să ne consulte“, afirmă Daniel Mischie, preşedintele HORA.

    Sunt 120 de localităţi în România unde incidenţa a trecut de 6 la mie, în unele cazuri fiind chiar de 10-15 la mie. În marile judeţe, incidenţa a crescut brusc, de la sub 1 la mie la începutul lui septembrie la peste 6 la mie în prezent în Bucureşti, Ilfov, Timiş.

    În alte state, autorităţile au impus certifi­catul de vaccinare încă din august, cum este ca­zul Franţei, de exemplu, unde numărul ca­zurilor noi de COVID-19 a scăzut în luna sep­tembrie, ajungând la o medie de 5.000-6.000 de cazuri zilnice. În România, în sep­tembrie numărul cazurilor a crescut, iar medicii avertizează că situaţia nu va fi uşoară.

    „Mă gândesc ce va fi în 2-3 săptămâni, acest trend ascendent s-a întâmplat şi în celelalte valuri. Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile“, a spus Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balş, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    În mai puţin de cinci zile, lucrurile au evo­luat în direcţie negativă rapid, de la incidenţă de 3,7 la mie în 24 septembrie la 6,3 ieri.

    Preşedintele Klaus Iohannis spunea pe 24 iu­nie că „a oprit pandemia“, după ce rit­mul vaccinării împotriva COVID-19 scăzuse sem­ni­ficativ. „Campania (de vaccinare – n.red.) a fost un succes, practic am oprit pandemia. Faptul că avem aşa puţine cazuri – nu mai avem un interes foarte mare pentru vac­ci­nare. Cum ar fi să vaccinăm puţină lume şi să ne trezim în octombrie cu al patrulea val?“, se întreba Iohannis în iunie. Astăzi, ne aflăm chiar în scenariul expus de şeful statului.

    Iar conform legii, restaurantele se închid to­tal dacă localitatea ajunge la incidenţa de

    6 la mie, cum este cazul mai multor localuri din Ti­mişoara, de exemplu. Antreprenorii cer folo­sirea certificatului de vaccinare, aşa cum este utilizat deja în alte state din vestul Eu­ro­pei. Jucătorii din industria restauran­te­lor şi ba­ru­rilor, care generează anual 13 mld. lei, spun însă că nu pot avea dialog cu auto­rităţile care stabilesc regulile pe care trebuie să le aplice.