BusinessMagazin

Tag: Mediterana

  • UNHCR: Peste 700.000 de imigranţi au traversat Marea Mediterană în 2015

    În primele nouă luni ale anului 2015, 705.200 de imigranţi au traversat Marea Mediterană: 562.355 de persoane au ajuns în Grecia şi 140.000 în Italia.

    Potrivit cifrelor UNHCR, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt sirieni. În Grecia, ponderea sirienilor este de 64%.

    “Numărul imigranţilor continuă să fie mare în Grecia, în pofida înrăutăţirii condiţiilor meteo”, a confirmat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

    În luna octombrie, în Grecia au ajuns 160.000 de imigranţi care au traversat Turcia, dintre care 99.000 au debarcat în Lesbos, 22.000 în Chios, 21.500 pe Insula Samos şi 7.500 în Leros.

    În Italia, în octombrie au ajuns 7.230 de imigranţi.

  • O navă britanică a intervenit pentru salvarea a sute de imigranţi, în Marea Mediterană

    Potrtivit Ministerului britanic al Apărării, un elicopter al misiunii de supraveghere a Uniunii Europene a observat patru nave cu imigranţi plutind în derivă.

    “Nava HMS Bulwark a iniţiat operaţiuni pentru salvarea imigranţilor”, precizează instituţia.

    Sâmbătă, peste 2.000 de imigranţi au fost salvaţi din cinci ambarcaţiuni de lemn, în sudul Mării Mediterane.

  • Altercaţie într-o navă cu imigranţi, în Mediterană: 15 musulmani au aruncat peste bord 12 creştini

    Cei 12 imigranţi creştini – provenind din Ghana şi Nigeria – s-au înecat în Mediterană după ce au fost aruncaţi peste bord de 15 pasageri musulmani.

    Presupuşii autori ai crimelor sunt din Coasta de Fildeş, Senegal, Mali şi Guineea, ei fiind denunţaţi de alţi pasageri la sosirea pe teritoriul Italiei.

    Cei 15 imigranţi musulmani au fost arestaţi în oraşul italian Palermo, sub acuzaţia de “crime multiple, în formă agravată, motivate de ură religioasă”.

    Sute de imigranţi africani s-au înecat în ultimele zile în Marea Mediterană, în tentative de a ajunge din Libia în Italia. Paza de Coastă italiană a salvat 10.000 de imigranţi în ultima săptămână.

  • Numeroase ţări UE, inclusiv România, vor contribui la misiuni de salvare în Marea Mediterană

    La operaţiunea Triton vor participa în total şase nave de patrulare, două avioane şi un elicopter, misiunea fiind coordonată de Italia.

    Franţa, Spania, Finlanda, Portugalia, Islanda, Olanda, Lituania şi Malta au anunţat că vor contribui cu nave şi aparate de zbor la operaţiunea care va avea un buget de 2,9 milioane de euro pe lună.

    În centrele de primire a imigranţilor care vor exista în Italia vor lucra cetăţeni din România, Spania, Franţa, Finlanda, Elveţia, Norvegia, Germania, Olanda, Suedia, Portugalia, Austria şi Polonia.

    “În conformitate cu mandatul Frontex, principalul obiectiv al operaţiunii Triton va fi controlul frontierelor maritime, dar salvarea vieţilor va fi prioritatea operaţiunii“, a declarat Gil Arias Fernandez, directorul Agenţiei.

  • Reportaj: Malta, cea mai mare concentratie de istorie pe metru patrat

    Daca nu ii cunosti povestea sau daca nu ai ajuns niciodata sa il
    vizitezi, punctul din sudul Siciliei reprezentat pe harta Europei
    ca arhipelagul maltez este de cele mai multe ori ignorat. Cele trei
    insule ascunse la 90 de kilometri de Sicilia si la 290 de kilometri
    de tarmul Africii – Malta, Gozo si Comino (care formeaza
    arhipelagul maltez) – au mii de povesti care incep cu “a fost odata
    ca niciodata (…) intr-o tara foarte indepartata” si sute de
    cetati si biserici care poarta amprentele vitejilor cavaleri de
    Malta.

    La prima vedere, e un tablou impresionist al unui podis
    calcaros, scaldat in lumina puternica a soarelui, iar pe margini in
    albastrul intens al marii. Piatra aurie, un calcar al locului – din
    care sunt construite casele, catedralele, palatele sau fortaretele
    acestei insule si care a stat la baza inspiratiei a 7.000 de ani de
    arhitectura -, este cea mai importanta resursa a Maltei si a
    stabilit numele acestei insule (de la Melita – insula de
    miere).

    Cu o suprafata aproape cat a Bucurestiului, insula Malta este
    fotogenica in albumele de vacanta. Capitala Valleta iese in
    evidenta ca un oras medieval tipic mediteranean plin de cladiri din
    secolul al XVI-lea, construite sub ordinul cavalerilor Sfantului
    Ioan din Ierusalim, si cu multe biserici, cea mai cunoscuta fiind
    Biserica Cavalerilor sau Catedrala Sfantului Ioan in prezent, dar
    si un Palat al Marilor Maestri. Din exterior, cladirile nu sunt
    foarte atractive, lipsa de ornamente si piatra galben-aurie dand
    impresia unei arhitecturi austere. In interior insa, ochii incep sa
    iti fuga spre zvacnirile formelor complicate ale arhitecturii
    baroce si ornamentele in foita de aur.

    “Acum calcati voi pe mormintele noastre, dar va veni vremea cand
    si pe ale voastre vor calca altii”. Este mesajul pe care pasesc
    turistii la intrarea in Catedrala Sfantului Ioan (Casa
    Cavalerilor), pavajul din interiorul catedralei fiind format din
    criptele mormintelor Cavalerilor Ioaniti. Daca aleg sa viziteze
    Palatul Marilor Maestri (actualul sediu al Parlamentului Maltei),
    turistii vor gasi saloane decorate cu armurile cavalerilor,
    tablouri imense ale conducatorilor din Ordinul Cavalerilor Ioaniti
    si statui.

    In Malta cu greu se gaseste un coltisor cu umbra. Tocmai de
    aceea vizitatorii se grabesc sa bifeze in lista cu lucruri de vazut
    gradinile Barakka, cel mai inalt punct al capitalei Valleta, unde
    se pot feri de soare in timp ce se racoresc cu un suc si admira
    panorama orasului si a marelui port. In apropierea gradinilor
    Barraka este un labirint de stradute cu magazine de suveniruri,
    restaurante si cafenele asezate una dupa alta. Un loc numai bun
    pentru o gustare: o cafea se vinde cu 1,25 euro, o salata costa 5
    euro, iar o pizza in jur de 6,5 euro. Agitatia de pe strazile din
    centrul Valletei se transforma intr-o liniste totala in fosta
    capitala a Maltei, Mdina. Cunoscut si ca “orasul tacut”, unde
    vechea nobilime malteza s-a retras dupa ce au aparut cavalerii,
    care isi gazduiau aici ceremoniile de depunere a juramintelor
    pentru protejarea insulelor malteze, Mdina este una dintre cele mai
    importante atractii ale Maltei.

    Galbenul-auriu al pietrelor din Malta devine la un moment dat
    obositor, iar turistul doritor de mai multe culori va fi multumit
    cand va ajunge in portul Marsaxlokk din sud-estul Maltei. Jocul
    spectaculos de culori este dat de barcile de pescuit (luzzu), cu
    prore verticale dupa modelul vaselor feniciene. Desi asteptarile
    culinare de la restaurantele de pe faleza s-ar lega de preparatele
    din peste, foarte populara in aceasta zona este bucataria italiana.
    In bazarurile din acest port se vinde si un “suvenir traditional”,
    gemul si lichiorul de cactus, o bautura dulce, aromata, de culoare
    roz.

    Celebrele sculpturi facute de apele marii se vad abia in sudul
    insulei Malta. Cea mai frumoasa si cea mai mare dintre aceste
    scobituri sapate de Marea Mediterana este Grota Albastra, care
    poate fi vazuta pentru sapte euro intr-o plimbare cu barca.
    Albastrul marii este cel mai intens langa Grota Albastra si doar la
    Laguna Albastra din insula Comino (cea mai salbatica dintre cele
    trei insule) albastrul se schimba in verde-turcoaz.

    Cum intreg arhipelagul maltez este scaldat pe toate laturile
    sale in valurile Mediteranei, maltezii au depus tot efortul pentru
    a transforma insulele in destinatii turistice. Astfel, orice
    vestigiu, piatra sau templu a devenit obiectiv turistic si parte a
    unei povesti cu “a fost odata ca niciodata”.

  • Imigrantii veniti din Libia in Europa cu zecile de mii – un cosmar pentru autoritatile italiene

    Potrivit agentiei ONU, aproximativ 1.200 de persoane au murit
    incercand sa traverseze Marea Mediterana incepand din 25 martie
    pana acum. Mii de imigranti se pregatesc in continuare sa ajunga in
    Europa, conform UNHCR, care indeamna statele europene sa le ofere
    gazduire refugiatilor.

    Problema afluxului de imigranti a devenit un cosmar pentru
    autoritatile europene, in special pentru cele din Italia, care s-au
    confruntat deja cu un val de 24.000 de imigranti din Tunisia la
    vremea revoltelor de acolo, in urma cu cateva luni. Dimensiunea
    vaselor care aduc imigranti africani de la Tripoli in portul
    Lampedusa, unele dintre ele chiar cu cate 800 de pasageri, ar fi o
    dovada pentru Roma ca plecarea lor are loc cu acordul autoritatilor
    libiene, scrie New York Times: ministrul de externe Franco Frattini
    a declarat recent ca guvernul Gaddafi a folosit multa vreme
    emigratia spre Europa ca forma de “represalii contra Europei si a
    Italiei” si ca “nu este vorba de o imigratie generata de disperare,
    asa cum e in cazul refugiatilor adevarati, ci de un instrument
    criminal folosit de regimul Gaddafi”. Frattini a adaugat ca aceasta
    “strategie” ar putea fi folosita ca dovada contra lui Muammar
    Gaddafi la Curtea Penala Internationala.

    Imigrantii nu sunt numai din Libia, ci si din Bangladesh,
    Burkina Faso, Eritrea, Etiopia, Ghana, Coasta de Fildes, Sierra
    Leone, Somalia sau Senegal. Multi au ajuns la Tripoli platind sute
    de dolari unor intermediari care ii ajuta sa ajunga la port si sa
    se imbarce in vasele spre Europa.

  • Fregata Regele Ferdinand salveaza de la inec emigranti din Libia

    Ambarcatiunea civila de mici dimensiuni, ai carei pasageri erau
    emigranti africani, intre care 10 femei si 15 copii, a parasit
    portul libian Misrata la 9 mai si, din cauza defectarii motorului
    si a infiltratiilor de apa la bord, plutea in deriva la aproximativ
    100 de mile marine nord de Tripoli, fiind in pericol de scufundare,
    a informat Ministerul Apararii Nationale.

    O echipa de specialisti din echipajul fregatei romanesti a urcat,
    in noaptea de joi spre vineri, la bordul ambarcatiunii si a acordat
    asistenta necesara, astfel incat au fost remediate problemele
    tehnice si repornit motorul, au fost izolate infiltratiile de apa
    si reparata pompa de drenaj apa din cala vasului. Echipajul
    fregatei Regele Ferdinand a oferit pasagerilor ambarcatiunii
    alimente, apa, precum si combustibilul necesar continuarii in
    siguranta a calatoriei pe mare.

    Actiunea umanitara a echipajului fregatei romanesti se inscrie in
    prevederile Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii
    omenesti pe mare (SOLAS Convention). Navele NATO participante la
    operatia “Unified Protector” au ca misiune si acordarea de sprijin
    ambarcatiunilor aflate in primejdie.

    Misiunea de lupta a fregatei Regele Ferdinand incepe oficial la
    data de 4 iunie, conform solicitarii Comandamentului european al
    NATO. Romania va actiona in cadrul NATO pentru indeplinirea
    rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate al ONU, care se refera
    embargoul contra livrarilor de arme catre Libia, si nu pentru
    indeplinirea rezolutiei 1973, care se refera la impunerea zonei de
    interdictie aeriana in spatiul Libiei.

  • Nave europene si NATO au lasat 61 de emigranti africani sa moara de sete si de foame in Mediterana

    O nava care transporta 72 de pasageri, dintre care 22 de femei
    si doi copii mici, precum si refugiati politici, a intampinat
    probleme la sfarsitul lui martie, dupa ce a plecat din Tripoli la
    25 martie cu destinatia Lampedusa. In pofida semnalelor de alarma
    emise catre coasta italiana si a contactului navei cu un elicopter
    militar si o nava NATO, niciun efort de salvare nu a avut loc,
    relateaza The Guardian, in editia electronica. Doar 11 pasageri au
    supravietuit acestei experiente, restul murind de sete si de foame,
    dupa ce nava lor a fost lasata sa pluteasca in deriva timp de 16
    zile. “In fiecare dimineata ne trezeam si gaseam alte cadavre, pe
    care le lasam 24 de ore, dupa care le aruncam peste bord”, a
    declarat Abu Kurke, unul dintre supravietuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Acasa la Afrodita

    “Cipru este un fel de Republica Moldova a Greciei”, ma avertiza
    un prieten inainte de plecare. Dupa o vizita in Republica Moldova
    si una in Cipru, tin sa il contrazic. Acasa la Afrodita e cald si
    bine chiar si in luna martie. Mai mult, obiectivele turistice sunt
    la tot pasul, la fel ca si autostrazile. Singura asemanare cu
    Republica Moldova ar fi limba romana pe care o auzi la tot
    pasul.

    Desi harta o indica la capatul Europei, insula Cipru este la
    doar o ora si 45 de minute de zbor distanta de Romania. Cam de
    acelasi timp ai nevoie ca sa parcurgi distanta intre oricare dintre
    cele mai importante orase cu cel mai rapid mijloc de transport –
    masina -, pe care o poti inchiria inca din aeroport, cu circa 25-35
    de euro pe zi. Bineinteles, masina va avea volanul pe partea
    dreapta, fapt explicat de rolul pe care britanicii l-au jucat acolo
    unde grecii si turcii si-au disputat influenta zeci de ani la
    rand.

    Cuvantul “influenta” nu are insa forta necesara sa explice
    relatia dintre Turcia si Cipru. Insula a fost cucerita de turci in
    secolul al XVI-lea. A urmat apoi perioada cand Cipru s-a aflat sub
    administratie britanica. Statul si-a obtinut independenta in 1960.
    La mai putin de doua decenii mai tarziu, in 1974, Turcia invadeaza
    din nou Cipru si ocupa partea de nord a insulei. Nici in prezent,
    desi Cipru este membru al Uniunii Europene si al zonei euro,
    situatia nu s-a schimbat.

    Inainte de a pleca in Cipru nu am cautat minutios pe internet
    pentru a face liste cu ce urma sa vizitez. Stiam ca la aeroport
    exista un birou de informare turistica unde iti sunt puse la
    dispozitie toate aceste informatii. Am gasit acolo o harta a
    insulei si una a orasului, plus o carte cu principalele regiuni si
    obiectivele lor turistice. Toate gratuit. Si in limba engleza.
    Ciudat sau nu, nu exista si in limba romana, desi numarul de romani
    din Cipru este mare, de 60.000, a doua minoritate dupa bulgari, la
    o populatie totala de 800.000 de oameni.

    Romanii sunt insa aici pentru munca. Cele mai multe posturi de
    vanzatoare, soferi sau electricieni sunt ocupate de romani. In
    Larnaca, in prima seara la restaurant, doi dintre chelneri erau
    romani. A doua seara in Paphos, la fel. A fost aproape ciudat cand
    in a treia seara ne-au servit persoane de alta nationalitate.
    Totusi, in niciun moment nu a aparut o dificultate de comunicare,
    nici la restaurant si nici oriunde altundeva, pentru ca in Cipru
    absolut toata lumea vorbeste engleza. Absolut normal, de altfel,
    pentru o tara atat de turistica precum Cipru, dat fiind ca numarul
    celor care vin sa viziteze insula unde s-a nascut Afrodita
    depaseste de circa trei ori populatia.

    Nicosia, capitala statului, este impartita in doua. Un gard de
    sarma desparte cele doua parti ale orasului: partea turceasca de
    partea europeana. Pe la posturile de control se poate face
    trecerea, cu buletinul. Curiozitatea nu m-a impins “dincolo”, poate
    si pentru ca descrierile nu erau atragatoare. “Partea cealalta este
    saraca, pare parasita. Singurele care ii dau viata sunt cazinourile
    intalnite la tot pasul”, ne-a spus o cipriota. “Iti dai seama
    imediat ca ai trecut dincolo. Cladirile ingrijite din partea
    cipriota nu le gasesti in partea turca”, spune un turist care a
    trecut “bariera”.

  • Peste 150 de imigranti au murit sau sunt disparuti in Mediterana dupa scufundarea unei ambarcatiuni

    “Am reperat deja aproximativ 20 de cadavre si au salvat 48 de
    persoane”, a declarat capitanul Vittorio Alessandro, purtatorul de
    cuvant al Pazei de Coasta italiene. Primele persoane salvate, intre
    care o femeie insarcinata, au fost aduse dimineata pe insula
    italiana Lampedusa. Ambarcatiunea cu lungimea de 13 metri, plecata
    in urma cu doua zile din Zuwarah (Libia), transporta aproximativ
    200 de refugiati si se afla la 70 de kilometri sud-vest de
    Lampedusa cand s-a scufundat. “Din cauza furtunii, nava s-a
    rasturnat. Vizibilitatea este minima, iar conditiile meteo sunt
    dificile, astfel ca operatiunile de cautare sunt ingreunate”, a
    comunicat Paza de Coasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro