BusinessMagazin

Tag: Mediplus

  • Mediplus cumpără 145 de autoutilitare Sprinter de la Autoklass Chitila

    Prin achiziţia celor 145 de autovehicule Mercedes-Benz, Mediplus dispune astăzi de una dintre cele mai mari şi moderne flote auto din industria farmaceutică românească.  Modelul care completează flota Mediplus este Sprinter 313 Furgon cu  ampatament 3665. Tipul de carosare este echipare frigorifică, cu izolaţie interioară realizată din panouri de tip sandwich şi panouri termoizolante montate pe uşile din spate. Până în prezent, flota Mediplus a fost compusă din 160 de utilitare uşoare Mercedes-Benz Vito şi Mercedes-Benz Sprinter complet echipate atât cu instalaţii de menţinere şi monitorizare a temperaturii, cât şi cu sisteme integrate de monitorizare a rutelor. 

    Compania Mediplus, parte a grupului A&D Pharma, este cel mai mare distribuitor de medicamente din România, cu afaceri de aproape un miliard de euro.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Sorin Mirică, Mediplus

    Piteşteanul Sorin Mirică a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale în 2002 în cadrul ASE Bucureşti şi un Executive MBA al Universităţii Tiffin Ohio-USA, susţinut în Bucureşti. A lucrat încă din timpul facultăţii în funcţia de coordonator de contracte externe la Regia Tutunului: “Jobul semăna cu cel de la privat, pentru că gestionam contracte de achiziţii de materie primă de la furnizori şi parteneri externi din mediul privat de business”. O sarcină dificilă, dar un loc în care a avut profesori buni. După doi ani de muncă la stat, Mirică a ajuns tot la o fabrică de ţigări, deschisă de colegii săi de serviciu – “brandul a fost cinci ani pe piaţă, dar e greu să te baţi cu coloşi”. În septembrie 2000 a ajuns în grupul A&D Pharma în poziţia de coordonator de marketing: “Consiliam farmaciile cum să facă retail, contribuind la securizarea businessului în relaţia cu distribuitorii”, îşi aminteşte Mirică despre “perioada de pionierat”, în care grupul său trasa cel mai adesea direcţiile şi strategiile din piaţă.

    Din 2001 până în 2004 a fost numit marketing manager pe divizia farma, apoi trade marketing manager, iar ulterior a înfiinţat o divizie care să ofere servicii specializate pentru farmacii: amenajare şi consiliere de business – “afacerile farmaciilor crescuseră foarte mult, iar oamenii de vânzări nu mai aveau timp să se ocupe şi de marketing”. De aproape patru ani este business unit director al diviziei Pharma Retail, una dintre poziţiile de top management din cadrul distribuitorului Mediplus, cu afaceri de peste jumătate de miliard de euro în 2010. Una peste alta, viaţa omului de vânzări în farma s-a schimbat mult în ultimii ani. De la pionierat s-a ajuns la sarcini care de multe ori depăşesc regulile clasice de business. După cum spune chiar directorul Mediplus, omul de vânzări trebuie să aibă grijă şi de zona de garantare a soldurilor, dat fiind că termenele de plată pentru medicamente ajung şi la un an de zile, dar şi de încasare şi promovarea produselor prin instrumente de marketing. “Pe tot parcursul acestor ani în A&D Pharma, echipa alături de care lucrez a făcut întotdeauna diferenţa şi a pus amprenta pe dezvoltarea mea profesională.”

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Reţeta încrederii în farma: cum şi unde dispar 20-30 de farmacii pe lună

    Schema funcţionează simplu. Trei sferturi din medicamentele pe care le vinde o farmacie sunt gratuite sau compensate. Banii pentru doctori sunt recuperaţi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate după mai bine de zece luni. Sumele sunt restituite farmaciei, care ar trebui să dea o parte din bani distribuitorului şi ulterior aceştia să ajungă la producător. Doar că, uneori, circuitul fondurilor se întrerupe pe parcurs. E deci firesc ca actorii din domeniu să ceară o legislaţie care să nu mai permită societăţilor, fie ele şi farmacii, “să tragă bani din sistem şi să încerce să păcălească”. Sorin Mirică este business unit director şi coordonează cea mai mare divizie de vânzări din Mediplus, distribuitorul de medicamente numărul unu din România, după cifra de afaceri. Mirică observă că dispar lunar circa 20-30 de farmacii – “unele pentru că managerii nu au ştiut să gestioneze businessul, iar altele pentru că managerii <au ştiut> să gestioneze businessul”. După calculele sale, cam 20% sunt cei care au văzut o portiţă legislativă care să le permită exitul atât de convenabil. Iar reţeta sintetizată de Mirică – “ai o farmacie, o bagi în faliment, distribuitorii nu au ce altceva să facă şi, după ce ai transferat activele de pe o societate pe alta, îţi deschizi o altă farmacie” – pare a nu avea probleme de implementare.

    În acest moment, în industria farmaceutică, zona de securizare de solduri este cea mai importantă. Cei de la Mediplus spun că au început să obişnuiască farmaciile să lucreze cu instrumente bancare care să le permită să îşi cesioneze creanţele. Mirică vorbeşte de situaţii în care, pentru ca o farmacie să se poată finanţa, distribuitorul trebuie să-i dea un termen de plată similar cu cel de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de 330-360 de zile. Iar într-un an se poate întâmpla orice. Metoda prin care distribuitorul se apără este simplă: farmacia are de primit banii de la CNAS pentru medicamentele compensate, distribuitorul cumpără creanţele, iar, în momentul când Casa de Asigurări plăteşte, va trimite banii direct către distribuitor. Sunt şi farmacii care nu acceptă modalitatea de mai sus, iar cu acelea se lucrează cu un termen de plată mai mic pentru reducerea riscurilor sau cu alte garanţii care pot fi executate în caz de neplată – gaj pe stocuri sau pe fondurile de comerţ.

    Doar în 2011 Mediplus a pierdut 1-2% din cifra de afaceri din cauza farmaciilor dispărute peste noapte, adică 6-12 milioane de euro. Întrebat dacă piaţa s-a curăţat de “băieţii deştepţi”din sistem sau dacă astfel de practici s-ar diminua în viitor, Mirică spune că Mediplus “e ceva mai vigilent, deci există premisele să reducem riscul”, dar atrage atenţia asupra permisivităţii din zona de legislaţie, unde lucrurile nu s-au schimbat şi nici nu dau semne să se schimbe: “Atâta timp cât unei farmacii care a dat faliment nu îi interzici să-şi mai deschidă o altă farmacie, lucrurile pot să continue la nesfârşit”.

    Doar Mediplus are peste 100 de procese active în momentul de faţă legate de această problemă. Sunt unele cazuri unde acţiunile în justiţie se finalizează cu succes, în care se recuperează creanţele, sau cazuri în care farmaciile plătesc înainte de a se ajunge în instanţă şi “foarte multe situaţii în care procesele trenează timp de doi-trei ani şi nu se întâmplă nimic”. Mirică distinge două tipuri de strategii ale celor care le vând farmaciilor doctorii. Prima e cea a distribuitorilor de talie mică sau medie care vor să vândă medicamente cu orice preţ şi se adresează şi firmelor apărute peste noapte şi cea de-a doua, cei care îşi selectează în timp panelul din piaţă şi pot fi mai greu de înşelat. Sumele pe care distribuitorul le are de recuperat pot varia între 10.000 de euro şi un milion de euro – “sunt farmacii care sunt axate pe zona de programe cu medicamente foarte scumpe şi expunerea de peste zece luni cu valori foarte mari e un risc suplimentar”.

    Pe seama prelungirii termenelor de plată, lucrurile în farma s-au complicat în ultimii doi ani. După cum spune chiar directorul Mediplus, omul de vânzări trebuie să aibă grijă şi de zona de garantare, pe lângă vânzare, încasare şi promovarea produselor prin instrumente de marketing. El vorbeşte despre nevoia de a dezvolta un departament de back-office care să preia o parte din documentele necesare garantării pentru a le uşura munca celor de pe teren. Piaţa se va tria în viitor şi la nivelul distribuitorilor, întru-cât sunt cazuri de companii care vând oricui şi acordă discounturi duble faţă de media pieţei – “sunt mulţi şi mici care pot să compenseze un distribuitor mare”. Au fost şi cazuri de mari distribuitori care au făcut asta – declanşarea procedurii de insolvenţă a grupului Relad din 2010 a condus la pierderi de circa 200 de milioane de euro pentru furnizori -, de aceea sunt toate şansele ca şi de-acum încolo zeci sau sute de milioane de euro să-şi piardă urma la fel de uşor.

  • Cel mai puternic CEO din farma: Robert Popescu

    “Am fost nu neapărat un student eminent, ci unul foarte bun în zonele care l-au interesat şi mai puţin atent la notele de la materiile neimportante.” Robert Popescu absolvea secţia de calculatoare a Facultăţii de Informatică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 1989. A lucrat două luni şi jumătate în vechiul regim – “o experienţă pe care n-o s-o uit uşor pentru că numai în armată mai dormeam cu capul pe birou patru ore pe zi” – iar apoi a început să se apropie de domeniul în care a a studiat: IT-ul. A primit o ofertă de a face ordine în sistemul informatic al unei companii nou-înfiinţate şi pentru că ştia engleza şi avea simţul comerţului a avansat într-un an în funcţia de director general adjunct. Avea 26 de ani când grupul israelian Eisenberg, cu care compania sa trebuia să fuzioneze, i-a oferit poziţia de şef al reprezentanţei din România. Câştiga de patru ori mai mult decât ca specialist IT în Institutul de Cercetări al Ministerului Industriei Alimentare.

    A încercat apoi să preia contractul de privatizare al TVR2 printr-o licitaţie menită să îmbunătăţească infrastructura de transimisie a postului – “o misiune care a eşuat din cauza situaţiei politice”. Al doilea proiect de care se leagă numele său este cel de construire a primei electrocentrale private din România. În 1994 au început discuţiile pentru o centrală în cogenerare pe locul unde se află astăzi CET Grozăveşti. Un an mai târziu s-a semnat contractul de 100 de milioane de dolari, proiectul era cât pe ce să prindă contur, dar ulterior a fost blocat pentru că nu s-a reuşit garantarea de către stat a unei părţi din suma respectivă. “A fost ca un copil al meu din punct de vedere al efortului depus şi dacă e să mă întrebaţi care e cea mai mare nerealizare din cariera mea ar fi tocmai asta”, spune Popescu, cu trimitere la ceea ce ar fi putut deveni un “stindard al modului de privatizare românesc”. Între 1992 şi 1999 a lucrat în Eisenberg în activităţi comerciale. A vândut de la adidaşi, mingi şi echipamente sportive până la celebrele televizoare NEI, dar a obţinut şi contracte de reprezentanţă ale unor firme de echipamente de aer condiţionat şi de producţie de sticle PET.

    Dezamăgit de mediul politic şi de faptul că n-a reuşit să implementeze proiectul de la Grozăveşti, a decis în 1999 să plece din România cu destinaţia Canada. “Din punctul de vedere al carierei e o decizie ilogică. Dar sunt momente în viaţă când trebuie să dai reset şi să vezi cum arată viaţa şi din alte perspective. Să continui ce făcusem până atunci în România ar fi fost un dead-end.” Aşa vorbeşte Popescu despre perioada de reîmprospătare din cariera sa într-un sistem nou cu alte reguli, principii şi idei de business. El povesteşte că, deşi nu l-a primit cu braţele deschise, Canada era la începutul anilor 2000 un mediu propice pentru informaticieni: “Dacă spuneai două vorbe despre calculatoare în metrou, când ajungeai în staţie venea un recruiter să te întrebe dacă nu vrei un job”. Boomul dot.com i-a oferit slujbe part-time în consultanţa de business sau de IT, iar experienţa combinată din cele două domenii îi e de folos şi astăzi. Familia l-a făcut să revină însă în ţară, iniţial temporar, iar din 2003 s-a stabilit definitiv în ţară. De fapt, încă din 2001 începuse colaborarea cu cei de la distribuitorul de medicamente Relad, iar din 2004 a devenit şeful grupului timp de trei ani şi jumătate.

  • A&D Pharma a semnat pentru noul credit de 100 mil euro

    Noul credit a fost contractat de la cinci banci, care au participat cu cate 20 milioane euro – BCR, BRD, Citibank Europe, RBS Bank Romania si UniCredit Bank Austria. Acordul a fost semnat la data de 30 iulie si a intrat in vigoare incepand cu 12 august, odata cu scadenta imprumului anterior. Data de expirare a acordului de imprumut este de 30 iulie 2012.

    Banii vor fi utilizati in principal pentru finantare curenta, dar si investitii de ordin logistic.

    Pentru primele sase luni ale anului in curs, A&D Pharma a raportat un profit net de 9,2 milioane euro, in crestere de peste zece ori fata de perioada similara din 2008, cand s-a situat la 0,9 milioane euro. Compania, care isi desfasoara activitatea prin cele trei divizii Marketing&Sales, distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, a avut in primul semestru vanzari de 232,9 milioane euro, cu 8% mai mici fata de intervalul similar din 2008.
     

  • Dragos Dinu, A&D Pharma: “Listarea la Londra a fost si este o decizie foarte buna”

    Rezultatul a fost explicat de directorul executiv al companiei, Dragos Dinu, prin necorelarea evolutiei cursului valutar leu/euro cu preturile la medicamente, ceea ce a dus la pierderi totale de 8 milioane de euro potrivit declaratiilor sale.

     

    Castigul inainte de plata taxelor, dobanzilor, impozitelor, includerea deprecierii si a amortizarii (EBITDA) a coborat cu 35%, pana la 10,7 milioane de euro, iar EBITDA normalizat (fara includerea diferentelor operationale de schimb valutar, costurile de hedging si a variatiei provizioanelor) a fost de 13,2 milioane de euro.

     

    Desi la jumatatea lunii acesteia s-a inregistrat o scadere puternica a titlurilor companiei tranzactionate sub forma de GDR-uri pe Bursa de la Londra, de la 15,5 euro la inceputul anului, la 3,5 euro, Dinu a declarat, pentru BUSINESS Magazin, ca “listarea la Bursa din Londra a fost si este, in continuare, o decizie foarte buna, in ciuda climatului nefavorabil din acest an”.

     

    In primul semestru, cea mai performanta divizie a grupului a fost cea de distributie Mediplus, care a inregistrat o crestere de 41% a vanzarilor, pana la 159,2 milioane de euro, fiind urmata de cea de retail (farmaciile Sensiblu), ale carei vanzari de 71,3 milioane de euro au avansat cu 27% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

     

    Rezultatele Mediplus au fost influentate de cresterea vanzarilor la produselor eliberate cu prescriptie medicale in urma liberalizarii vanzarii medicamentelor din programele nationale de sanatate (diabet, oncologie, HIV/SIDA si post-transplant) in farmacii, precum si a diversificarii portofoliului de clienti si servicii. In plus, segmentul produselor dermato-cosmetice a raportat cresteri ale vanzarilor cu 65% fata de aceeasi perioada a lui 2007.

     

    In ceea ce priveste lantul de farmacii Sensiblu, seful companiei a precizat ca strategia va presupune nu atat o dezvoltare a retelei agresiva, ci mai ales o orientare catre profitabilitatea fiecarei unitati, printr-un proces de relocari, inchideri, dar si inaugurari, reteaua ajungand, in prezent, la un numar de 218 de locatii care acopera 53 de localitati. De asemenea, formatul farmaciilor urmeaza sa fie reimprospatat prin oferirea de produse si servicii mai personalizate.

     

    Cea de-a treia linie a business-ului A&D Pharma, divizia de sales&marketing, a raportat o majorare de 14%, pana la 48 de milioane de euro, potrivit raportului financiar al companiei. Pentru divizia de sales&marketing, “dezvoltarea in viitor va presupune concentrarea pe obtinerea unei margini de profit superioare prin extinderea si diversificarea portofoliului de produse (cu prioritate pe OTC-uri, cosmetice si dermato-cosmetice pentru a contrabalansa marginile mici din zona medicamentelor) si a consolidarii extinderii regionale incepute”, potrivit raportului mentionat.

     

    Compania vizeaza sa-si dezvolte divizia de sales&marketing cu patru birouri in Europa de Est, pana in 2013, primul pas fiind facut in acest sens prin deschiderea, recent, a biroului din Ungaria, ca “o urmare fireasca a extinderii parteneriatelor cu furnizorii cu care deja lucram”, conform declaratiilor lui Dinu. Pietele vizate sunt Bulgaria, Croatia, Bosnia, Macedonia si Serbia. A&D Pharma este prezenta si in Republica Moldova, sub forma unui joint-venture cu Elantis Farm.

     

    Pentru anul acesta, investitiile companiei se vor centra pe modernizarea logisticii pentru depozite si a sistemului informatic, precum si pe remodelarea farmaciilor Sensiblu, detaliile privind costurile acestor proiecte nefiind comunicate. Dinu a mai subliniat faptul ca prioritatile companiei sunt in zona de non-farma, a produselor nereglementate, precum si in cea a sales&marketing.

     

    Anul trecut, investitiile companiei s-au ridicat la 15 milioane de euro. Cifra de afaceri consolidata a grupului a raportat o crestere anuala compusa de 45% intre 2003 si 2007 si s-a cifrat la 425 de milioane de euro anul trecut. A&D Pharma este o societate de tip holding olandeza, listata, incepand cu 2006 pe piata principala reglementata a Bursei de la Londra, avand ca actionar majoritar compania olandeza Sograno.
     

     

  • Afacerile A&D Pharma au crescut cu 28% in 2007

    A&D Pharma, care reuneste cel mai mare distribuitor de medicamente (Mediplus) si cel mai important lant de farmacii (Sensiblu) din Romania, se asteapta sa raporteze un EBITDA in concordanta cu estimarea pentru anul anterior. Potrivit companiei, profitabilitatea a fost afectata negativ de deprecierea monedei nationale, cresterea costurilor centrale (headquarter costs) si reevaluarea riscurilor corporatiste.

    Pentru 2007, grupul estimeaza o crestere sustinuta a cifrelor de afaceri in ambele sale divizii operationale. Mediplus se asteapta sa raporteze o crestere a cifrei de afaceri anuale de 26% de la 287,6 milioane euro in 2006 la 363 milioane euro in 2007. Sensiblu preconizeaza raportara unei cifre de afaceri anuale de 36% de la 89,8 milioane euro in 2006 la 122 milioane euro in 2007. Aceste cifre de afaceri neconsolidate si neauditate ale diviziilor includ vanzarile inter-companii in valoare de aproximativ 60 milioane euro de la Mediplus catre Sensiblu.

    A&D Pharma a mai anuntat ca, potrivit datelor Cegedim, piata farmaceutica din Romania a crescut anul trecut cu 17,35%, pana la 1,824 milioane de euro.

    In prezent, Mediplus opereaza o retea logistica nationala care cuprinde 12 depozite distribuind un portofoliu de aproximativ 5.000 de produse catre mai mult de 70% din farmaciile din Romania, in timp ce Sensiblu opereaza 221 unitati pe intreg teritoriul Romaniei.

    "Ramanem increzatori in privinta perspectivelor de crestere a pietei farmaceutice in Europa Centrala si de Est si intentionam sa consolidam pozitia A&D Pharma de lider pe piata farmaceutica din Romania. Ne concentram pe extinderea internationala a afacerii atat prin operatiuni dezvoltate de le zero, cat si prin achizitii in regiune, si investim in extinderea structurii noastre corporatiste pentru a facilita dezvoltarea si dimensionarea operatiunilor noastre", a declarat Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma.