Tag: medicamente compensate

  • Guvern: 21 de noi medicamente intră pe listele acordate compensat şi gratuit

    Un număr de 21 de noi denumiri comune internaţionale intră pe listele medicamentelor compensate şi gratuite de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, în sistemul public de sănătate, 12 dintre acestea fiind precrise prin Programul naţional de oncologie.

    Măsura are scopul să asigure accesul la tratament cu medicamente noi, inovative, pentru cât mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu afecţiuni pentru care sunt indicate aceste medicamente, a anunţat Guvernul prin intermediul unui comunicat de presă.

    Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienţilor cu afecţiuni oncologice (12 molecule), cu menţiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate şi gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita ankilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore şi angina pectorală cronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: 21 de noi medicamente intră pe listele acordate compensat şi gratuit

    Un număr de 21 de noi denumiri comune internaţionale intră pe listele medicamentelor compensate şi gratuite de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, în sistemul public de sănătate, 12 dintre acestea fiind precrise prin Programul naţional de oncologie.

    Măsura are scopul să asigure accesul la tratament cu medicamente noi, inovative, pentru cât mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu afecţiuni pentru care sunt indicate aceste medicamente, a anunţat Guvernul prin intermediul unui comunicat de presă.

    Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienţilor cu afecţiuni oncologice (12 molecule), cu menţiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate şi gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita ankilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore şi angina pectorală cronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.

  • Criteriile pentru actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite, aprobate de Ministerul Sănătăţii

    Ordinul pentru aprobarea Criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac va fi trimis miercuri la Monitorul Oficial, pentru a fi publicat, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii (MS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şapte bolnavi de cancer care au dat în judecată Guvernul, MS şi CNAS au câştigat dreptul de a primi medicamente compensate 100%

     Cele trei instituţii ale statului – Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – sunt obligate, printr-o decizie luată miercuri de Curtea de Apel Bucureşti, să asigure reclamanţilor medicamente pentru tratarea cancerului, fără ca aceştia să aducă vreo contribuţie financiară personală.

    “Obligă pârâţii să asigure reclamanţilor următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală): Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Popescu Alma Iuliana, Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Onofrei Mircea Gabriel, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Mitrache Elena Aura, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Drăgan Viorica, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Groper Alexandru, Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul Imets Joszef-Aba, Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul Ursache Robert Sebastian”, se arată în decizia Curţii de Apel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa “Mediafax Talks about Health Reform”, ediţia a VII-a. Participă Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi Sorin Oprescu

     Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi va avea loc la Spitalul Colţea, sala Amfiteatru, începând cu ora 9.30. La conferinţă vor mai fi prezenţi următorii lectori: Conf. Dr. Anca Roxana LUPU – Managerul Spitalului Colţea; Prof. Dr. Ioan COMAN – Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie; Radu COMŞA – Consultant, LAWG; Laurenţiu MIHAI – Director Executiv, APMGR; Radu GĂNESCU – Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC); Rozalina LĂPĂDATU – Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

    În cadrul evenimentului vor fi discutate noutăţile din pachetele de servicii medicale şi contractul-cadru în vigoare la 1 iunie şi care sunt beneficiile pentru sistemul sanitar; inovaţia şi cercetarea în sistemul de sănătate; alinierea tratamentelor la standardele UE; strategia Ministerului Sănătăţii privind actualizarea listei de medicamente compensate; criteriile de selecţie a moleculelor; medicamentele noi care ar putea fi admise pe noua listă de medicamente compensate; medicamente noi pentru tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului, hepatitei şi efectele acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi ce soluţii sunt pentru pacienţii cu boli grave.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista compensatelor, neactualizată de peste 1.900 de zile

    Peste 167 de molecule, dintre care 141 de medicamente noi şi 26 de molecule cu indicaţii teraputice noi – potrivit estimărilor autorităţilor din Sănătate -, aşteaptă de peste 5 ani să ajungă la pacienţi. În tot acest timp, pacienţii au primit şi continuă să primească tratamente la nivelul anului 2007-2008.


    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA)*, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile, în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.


    Potrivit estimărilor ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pacienţii români vor avea cel  mai probabil o nouă listă de medicamente compensate începând cu 1 ianuarie 2014. Acest lucru după ce fuseseră anunţate anterior date precum 1 iulie şi 1 august 2013.
    « Încurajăm autorităţile şi comisiile de specialitate să grăbească avizarea noilor tipuri de medicamente, care ar creşte şansa şi calitatea vieţii pacienţilor români. Cele mai multe medicamente introduse pe lista nouă sunt pentru cancer (16%), urmate de diabet (10%), hipertensiune arterială (8%), anemii (5%), leucemii (4%) şi boli psihice (2%) », a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România