BusinessMagazin

Tag: medalia de aur

  • AUR la Campionatul European de Kata din Spania pentru două românce din Piteşti

    Perechea formata din judoka Zaharia Alina (Tori) si Cheru Alina (Uke), din Piteşti, a cucerit medalia de aur la proba Ju No Kata din Cadrul Campionatelor Europene de Kata din Las Palmas de Gran Canaria, Spania, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Federaţiei Române de Judo.

    Cu un număr de 401.5 puncte, sportivele s-au impus in cadrul probei neolimpice Ju No Kata si au repetat astfel rezultatele din ultimii ani de la intrecerile continentale. In aceeasi proba, pentru Romania au debutat si judoka Rus Dumitrita (Tori) si Tipa Mihaela (Uke), care s-au clasat pe locul sapte cu un numar de 377 de puncte. Ambele perechi s-au aflat in pregatire la Focsani alaturi de multiplul campion international de Kata – proba Nage No Kata, Surla Iulian, care este si antrenor principal al Lotului National.

    Un anunt la fel de bun vine si de la Cupa Europeana de juniori U21 de la Praga: medalia de aur pentru Bors Laris (categoria -66 kg) si medalie de argint pentru Tomescu Mircea (categoria -60 kg).

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

     

  • Ce pensie are Nadia Comăneci. Suma pe care i-o dă, lunar, statul român „Zeiţei de la Montreal”

    Nadia Comăneci este una dintre cele mai apreciate personalităţi din istoria sportului românesc şi internaţional.

    Conform www.mts.ro, sortivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi Europene de seniori – probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.

    Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi/sau Campionatele Europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.

    Printre cele mai mari rente din sportul românesc ajung la Veronica Cochelea (canotaj) – 15.080 lei, Nadia Comăneci (gimnastică)  – 13.149 lei şi Daniela Silivaş (gimnastică) – 13.149 lei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Băutura de 50 de lei pe care o poţi cumpăra din supermarket deşi a câştigat medalia de aur la un important concurs

    Totuşi, puţini s-ar aştepta să audă că unul dintre cele mai bune ginuri din lume costă doar 9.99 lire sterline, adică sub 12 euro. Premiul a fost câştigat la mai puţin de un an de când a obţinut aceeaşi medalie la Competiţia Internaţională de Vinuri şi Băuturi Spirtoase (IWSC), fiind ales cel mai bun gin din lume. După câştigarea competiţiei, a ajuns imediat out of stock.

    Supermarketul nemţesc cu preţuri reduse a relansat, recent, şi popularul vin Exquisite Collection Côtes de Provence Rosé, la doar 6,69 lire sterline (7,66 euro), care a câştigat anul trecut medalia de aur în cadrul competiţiei International Wine Challenge, la categoria cel mai bun vin rose sub 8 lire (9,16 euro). 

    Aldi a avut în total opt băuturi premiate cu medalii de aur, argint şi bronz.

  • O echipă de profesori din Galaţi câştigă premiu după premiu pentru două invenţii din domeniul alimentar

    După premiile obţinute în primăvară la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca, recent cercetătorii au primit medalii de aur la o expoziţie organizată la Timişoara.

    Juriul a fost atras de colorantul pe bază de cătină şi sânge care reduce nitritul rezidual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două medalii de aur pentru români la Openul european de judo de la Madrid

    A fost prima victorie a Andreei Chiţu (30 de ani) de la revenirea în competiţii. Judoka de la CSA Steaua se lăsase de sport după Jocurile Olimpice de la Rio.

    Ea şi-a propus să acumuleze puncte pentru a se califica la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

    Andreea Chiţu e antrenată la lotul României de Florin Bercean. În urmă cu o lună, Chiţu a ocupat locul 7 la Europenele de la Tel Aviv.

    Daniel Natea a cucerit medalia de aur la Openul european de judo de la Madrid

    La categoria plus 100 kg, sportivul de la Dinamo l-a învins în finală pe Soslan Bostanov din Rusia.

    Sportivul “tricolor” s-a impus în faţa rusului în două minute şi 30 de secunde, prin ippon, după ce în semifinale, l-a învins pe Irinel Vasile Grigoraş Chelaru, sportiv român care reprezintă Spania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două medalii de aur pentru români la Openul european de judo de la Madrid

    A fost prima victorie a Andreei Chiţu (30 de ani) de la revenirea în competiţii. Judoka de la CSA Steaua se lăsase de sport după Jocurile Olimpice de la Rio.

    Ea şi-a propus să acumuleze puncte pentru a se califica la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

    Andreea Chiţu e antrenată la lotul României de Florin Bercean. În urmă cu o lună, Chiţu a ocupat locul 7 la Europenele de la Tel Aviv.

    Daniel Natea a cucerit medalia de aur la Openul european de judo de la Madrid

    La categoria plus 100 kg, sportivul de la Dinamo l-a învins în finală pe Soslan Bostanov din Rusia.

    Sportivul “tricolor” s-a impus în faţa rusului în două minute şi 30 de secunde, prin ippon, după ce în semifinale, l-a învins pe Irinel Vasile Grigoraş Chelaru, sportiv român care reprezintă Spania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce pensie are Nadia Comăneci! Statul român îi dă, lunar, o sumă extrem de generoasă

    Nadia Comăneci este una dintre cele mai apreciate personalităţi din istoria sportului românesc şi internaţional.


    Conform www.mts.ro, sortivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi Europene de seniori – probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.

    portivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi/sau Campionatele Europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.

    Printre cele mai mari rente din sportul românesc ajung la Veronica Cochelea (canotaj) – 15.080 lei, Nadia Comăneci (gimnastică)  – 13.149 lei şi Daniela Silivaş (gimnastică) – 13.149 lei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO