BusinessMagazin

Tag: MECS

  • Proiect: Salariile de bază pentru personalul din învăţământ CRESC cu 15% din 1 decembrie

    Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) a lansat în dezbatere publică Ordonanţa de Urgenţă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

    Conform proiectului, începând cu 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământ se majorează cu 15% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

    De drepturile salariale majorate, în urma aplicării ordonanţei de urgenţă, vor beneficia în total 359.810 persoane, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

    Liderii sindicatelor din Educaţie au avut mai multe runde de negocieri cu autorităţile pentru a discuta despre majorările salariale.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, pe 12 octombrie, că salariile personalului din învăţământ vor fi majorate cu 15 la sută începând cu data de 1 decembrie.

    ”Am convenit ca după ce s-au acordat creşteri salariale de 10 la sută pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, 5 la sută în martie şi 5 la sută în septembrie, după ce s-au acordat creşteri de 12 la sută pentru personalul nedidactic, în luna august, să se mai acorde în acest an, începând cu 1 decembrie, o creştere de 15 la sută pentru tot personalul din învăţământ – didactic, didactic auxiliar şi nedidactic”, a declarat ministrul Educaţiei, la finalul discuţiilor care au avut loc la Palatul Victoria cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ.

    Mihai Cîmpeanu a precizat că după această ultimă majorare de 15 la sută se ajunge la o creştere medie a salariilor din învăţământ cu 26,7 la sută, în acest an.

    El a mai spus că efortul bugetar pentru aceste ultime majorări salariale este de 1,7 miliarde de lei pentru cei peste 304.000 de angajaţi din educaţie.

  • Strategia în învăţământ în 2014-2020: Reducerea abandonului şcolar sub 10% şi creşterea la 95% a copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar de la patru ani

    Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ia în considerare Strategia educaţiei şi formării profesionale Europa 2020, care conturează cadrul pentru cooperarea europeană în domeniu, stabileşte obiective strategice pentru deceniul 2010-2020, incluzând formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă, pentru ca sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă.

    Potrivit ţintelor strategice (benchmarks) pentru anul 2020, în medie, cel puţin 15% dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii. Tot până atunci, ponderea elevilor cu vârsta de 15 ani, cu competenţe scăzute de citire, matematică şi ştiinţe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%, iar proporţia persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul terţiar să fie de cel puţin 40%.

    Strategia educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2014-2020 mai are ca obiective scăderea abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi formare, care ar trebui să ajungă sub 10%, iar cel puţin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între patru ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară.

    De asemenea, până în 2020, proporţia de absolvenţi angajaţi (cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani), care au părăsit sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referinţă, ar trebui să fie de cel puţin 82% (comparativ cu 76,5% în 2010).

    Strategia Europa 2020 se axează pe trei priorităţi: creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

    Pe baza priorităţilor, strategia UE 2020 defineşte obiectivele principale pentru deceniul 2010-2020, respectiv: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să ajungă la cel puţin 75%; alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990; reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu la maximum 10% şi creşterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii superioare la cel puţin 40 în 2020; reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie.

    Comparativ cu media europeană şi ţintele asumate de România pentru 2020, rata abandonului şcolar timpuriu în România era de 17,3% în 2013, faţă de media europeană de 12%, fiind una dintre cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcţia ţintei naţionale, de 11,3%, pentru 2020.

    Ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar a înregistrat un progres bun în direcţia ţintei naţionale, de 26,7% pentru 2020, cu o creştere de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013, dar sub ţinta la nivel european (din stategia UE 2020) de 40%, în timp ce media europeană în 2013 a fost de 36,9%.

    În proiect se mai arată că România continuă să se situeaze pe penultimul loc între ţările europene participante în programul PISA.

    În ciuda unui progres bun înregistrat faţă de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanţi la testele PISA din anul 2012, indică ponderea foarte ridicată a celor cu competenţe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) şi ştiinţe exacte (37,3%), în condiţiile în care media europeană, în acelaşi an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică şi 16,6% la ştiinţe, iar ţinta propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.

    Rata de ocupare a absolvenţilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, la cel mult trei ani de la absolvire, a cunoscut o evoluţie descrescătoare după anul 2009, au mai arătat iniţiatorii Strategiei.

    În cazul absolvenţilor de învăţământ secundar superior, rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenţilor de învăţământ superior. Cu o rată a ocupării absolvenţilor de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educaţie, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ţinta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.

    Pe ansamblul populaţiei active, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (faţă de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ţinta de 70% propusă la nivel naţional pentru anul 2020, se mai arată în Strategie.

    De asemenea, rata de participare a adulţilor în programe de formare pe parcursul întregii vieţi a fost, în 2013, de 2%, mult sub valoarea europeană de 10,5% şi ţinta de 12% propusă de România pentru 2020.

  • MECS: 170.837 de copii au fost înscrişi în clasa pregătitoare în prima etapă

    Elevii înmatriculaţi, numărul locurilor rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă vor fi afişate în intervalul 20 – 21 martie, atât în unităţile de învăţământ, cât şi pe site-urile acestora şi ale inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, precizează Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS).

    A doua etapă de înscriere se va desfăşura în perioada 24 martie – 3 aprilie, iar pe 10 aprilie vor fi afişate rezultatele finale.

    Între 13 şi 17 aprilie, inspectoratele şcolare vor soluţiona toate cazurile nerezolvate după finalizarea celei de-a doua etape de înscriere.

  • Ministrul Educaţiei: În şcolile de stat nu se mai organizează din decembrie 2014 concursuri cu taxă

    Precizările au fost făcută în contextul în care au loc percheziţii la Fundaţia pentru Evaluare în Educaţie, care organizează concursul şcolar cu acelaşi nume.

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) a stabilit, în decembrie 2014, calendarul organizării şi desfăşurării concursurilor pentru anul şcolar 2014-2015, precizând că este intersiză perceperea unor taxe pentru astfel de acţiuni, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    La rândul său, subsecretarul de stat Liliana Preoteasa a precizat pentru MEDIAFAX că Ministerul Educaţiei a elaborat în 2 decembrie 2014 ordinul privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare, iar actul normativ stipulează clar că este interzisă perceperea oricărei taxe pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor iniţiate de minister, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ.

    Ea a mai spus că în acest ordin este prevăzută lista tuturor concursurilor organizate de MECS.

    Pentru toate aceste concursuri este interzisă percepera taxelor şi, mai mult, organizarea în şcoli a unor concursuri pentru care să se perceapă bani.

    “În general, în şcoli nu se organizează concursuri cu taxă şi atragem atenţia privind respectarea ordinului care stabileşte modalitatea de organizare şi desfăşurare a concursurilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice”, a mai spus Liliana Preoteasa.

    Potrivit ordinului, părinţii îşi vor putea înscrie în continuare copiii la concursurile cu taxă, dacă vor, fie individual, fie prin asociaţii. Aceste asociaţii, însă, nu vor avea voie să organizeze concursurile în şcolile de stat, ci în instituţii particulare, centre de evaluare sau universităţi.

    Acelaşi ordin prevede că Ministerul Educaţiei organizează, la nivel naţional, 49 de concursuri.

    Poliţiştii fac, joi, 19 percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, într-un dosar în care este vizată fundaţia care organizează concursul şcolar “Evaluare în educaţie”, prejudiciul produs prin delapidare şi evaziune fiscală fiind de peste nouă milioane de lei, potrivit unor surse din Poliţie.

    Anchetatorii vor duce la audieri 29 de persoane, în dosarul deschis în urma unei sesizări făcute de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din ANAF, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei. Potrivit anchetatorilor, toate persoanele ridicate sunt angajaţi ai Fundaţiei Evaluare în Educaţie.

    Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosar sunt vizaţi reprezentanţii Fundaţiei Evaluare în Educaţie, suspectaţi că şi-au însuşit taxele de participare la concursul şcolar organizat de aceasta la mai multe materii şi că nu au plătit impozite.

    “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că în perioada 2008-2013 suspecţii, în calitate de reprezentanţi ai unei fundaţii având ca obiect de activitate organizarea unor concursuri şcolare, şi-au însuşit fondurile colectate din taxele de participare, nu au reţinut şi vărsat la bugetul de stat impozitele cu reţinere la sursă şi au înregistrat în contabilitatea fundaţiei cheltuieli fictive”, a precizat Poliţia Capitalei.

    Anchetatorii suspectează că prejudiciul produs de reprezentanţii fundaţiei în urma infracţiunii de delapidare se ridică la aproximativ 7,6 milioane de lei. De asemenea, prin ascunderea sursei impozabile şi înregistrarea achiziţiilor fictive s-ar fi produs un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 1,7 milioane de lei.

    Ancheta Poliţiei Capitalei se desfăşoară sub coordonarea procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti, cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.

    La concursul “Evaluare în educaţie”, organizat de fundaţia cu acelaşi nume, pot participa elevii din clasele I-VIII, precum şi cei ai clasei pregătitoare, fiind organizat pentru disciplinele Limba română, Matematică, Engleză, Fizică şi Informatică. La concursurile organizate de această fundaţie participau, la nivel naţional, aproximativ 800 de şcoli.

    Concursurile “Evaluare în educaţie” au fost scoase de pe lista avizată de Ministerul Educaţiei la începutul anului 2013, însă acestea au fost organizate în continuare în şcoli, pentru fiecare probă taxa de participare plătită de elevi fiind de câte 20 de lei. Fundaţia “Evaluare în Educaţie” a primit totuşi un acord scris din partea ministerului, însă fundaţia nu a fost inclusă pe lista concursurilor avizate.