BusinessMagazin

Tag: meciuri

  • Cum a reuşit un român să transforme 2 euro în 160.000 de euro aproape instantaneu

    Un bănăţean din Caransebeş pasionat de fotbal a pariat pe 22 de meciuri pe un bilet de 2 lei care i-a adus un câştig de 150.000 de lei. Pariorul a repetat biletul de cinci ori, astfel că, punând la bătăie în total 10 lei, a câştigat şi încasat deja suma impresionantă de 750.000 de lei.

    Pariorii experimentaţi ştiu cât de complicat este să anticipezi corect rezultatele din Ligile inferioare ale Angliei, dar câştigătorul de la Superbet a prins pe acelaşi bilet patru meciuri din Championship şi două din League 2, campionate în care şi favoritele au adesea cote peste 2.

    Bănăţeanu nu a fost doar norocos, ci şi inspirat şi şi-a ales foarte bine meciurile: a mizat pe echilibru la returul dintre PSG şi Real Madrid, iar pariul PsFX s-a dovedit câştigător. Tot din Liga Campionilor, a mizat pe experienţa şi defensiva lui Juventus pe terenul lui Tottenham, iar cea mai mare cotă de pe bilet, 3.35 i-a ieşit întocmai.

    A avut parte de victoriile lui Ajax, Roma, Schalke, Arsenal şi Lyon. Două partide mai grele ar fi putut fi Inter – Napoli şi Manchester United – Liverpool, dar acolo a mers oricum pe şansă dublă şi a pariat şi egalul.

    De precizat şi că din câştigul său de 750.000 de lei, aproape jumătate este reprezentat de bonusul de 85% primit pentru numărul de meciuri jucate.

    Reamintim şi că în ianuarie, Superbet a plătit alte două mari premii, când băcăuanul Gheorghe G. a câştigat 1.350.093,22 de lei (aproape 300.000 de euro), cea mai mare din istoria premiilor date de casa de pariuri Superbet în cei zece ani de activitate. Pariorul a jucat 42 de bilete, toate pe fotbal şi toate câştigătoare la o cotă totală de 11.808,61. La interval de câteva zile, un constănţean a câştigat 750.000 de lei (peste 163.000 de euro) cu un bilet de 5 lei repetat de cinci ori şi cu o cotă de 10.000.

    Superbet este cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara.


    Superbet România a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Pe 21 noiembrie 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia. Superbet Polonia a obţinut licenţă de operare în retail în luna octombrie, devenind singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză.

  • DOLIU în lumea fotbalului! A MURIT O ADEVĂRATĂ LEGENDĂ a România ,la doar 62 de ani

    Potrivit Pro Sport, 15 ani a durat cariera de jucător a lui Ilie Balaci. 12 din aceşti 15 ani au fost petrecuţi la Universitatea Craiova, club pentru care a jucat în mai mult de 300 de meciuri oficiale şi cu care a câştigat şapte trofee.

    Balaci a debutat la Universitatea Craiova în august 1973 şi a a contribuit la primul titlu de campioană al echipei din Craiova. A câştigat trei titluri naţionale şi patru Cupe ale României şi a fost desemnat cel mai bun fotbalist român al anului în două rânduri: 1981 şi 1982. În prima ligă are 347 de meciuri şi 84 de goluri, la Universitatea Craiova, FC Olt Scorniceşti şi Dinamo Bucureşti.

    La echipa naţională, pentru care a debutat la 17 ani, 6 luni şi 10 zile, Balaci a adunat 69 de selecţii şi 8 goluri. A fost căpitanul echipei naţionale în preliminariile Campionatului European din 1984, însă nu a jucat la turneul final din cauza unei accidentări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 3,5 milioane de români s-au uitat la TVR 1, la finala Cupei Mondiale din Rusia, 2018

    Finala Campionatului Mondial FIFA Rusia 2018 a adunat, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare număr de microbişti în faţa micilor ecrane. Partida dintre Franţa şi Croaţia (scor final cu 4-2), disputată pe 15 iulie, de la ora 18.00, pe Luzhniki Stadium din Moscova, a adus din nou principalului post al Televiziunii Române poziţia de lider incontestabil de audienţă. TVR a transmis în direct şi în exclusivitate toate cele 64 de meciuri de la Cupa Mondială, pe TVR 1, TVR 2 şi TVR HD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce n-a strălucit până acum fotbalul rusesc

    Echipa Rusiei a spulberat în meciul de deschidere a campionatului mondial formaţia Arabiei Saudite. Este cea mai răsunătoare perfomanţă de mulţi ani. A câştigat şi împotriva Egiptului. Însă Rusia se bate în cea mai uşoară grupă a competiţiei (unii spun că ar fi cea mai uşoară din 1986 încoace). Arabia Saudită este o ţară cunoscută mai mult pentru cumpărarea de fotbal, nu pentru producţia acestuia. Jocul Egiptului s-a prăbuşit după un autogol stupid.

    Rusia este o ţară imensă, cu aproape 145 de milioane de locuitori, în care fotbalul este cel mai popular sport, în pofida competiţiei strânse cu hocheiul pe gheaţă. Spre comparaţie, Islanda, o ţară cu doar 334.000 de locuitori, a fost o prezenţă incomodă la ultimul campionat european şi a remizat cu Argentina, o legendă a fotbalului, la mondial.

    Un stat cu 145 de milioane de locuitori şi care iubeşte fotbalul are cu siguranţă o mulţime de talente. Problema este că şansele lor de a capta atenţia cuiva care le poate construi un viitor sunt aproape de zero, iar cei care ajung miraculos în fotbalul profesionist nu primesc ajutorul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Principala cauză a slăbiciunii fotbalului rusesc nu este lipsa de bani, scrie The Guardian. În ultima vreme în fotbalul rusesc au fost turnaţi mulţi, mulţi bani, mai ales de când Rusia a câştigat în 2010 dreptul de a găzdui Cupa Mondială. Însă în loc de investiţii în academii de fotbal, în pregătirea tinerilor şi în calitatea terenurilor de joc, inclusiv în facilităţi interioare, banii s-au dus pe stranieri scumpi, pe tarifele agenţilor şi pe salarii disproporţionate. Rezultatul este că puţini jucători ruşi au ajuns să joace în mod regulat la niveluri decente de competiţie, în timp ce aceia care au ajuns sus şi-au pierdut toată motivaţia de a-şi îmbunătăţi performanţele deoarece au fost răsfăţaţi.

    De vină este şi ceea ce reprezintă o constantă în economia şi societatea rusească: implicarea puternică a statului.

    Cu câteva excepţii notabile, investitorii privaţi au evitat fotbalul rusesc, astfel că cele mai multe cluburi de top sunt finanţate de autorităţile regionale şi de companiile de stat, lăsând echipele vulnerabile la reduceri bugetare şi la schimbarea priorităţilor politice, notează Reuters.
    Incertitudinile i-au forţat pe mulţi sponsori de stat să renunţe la a mai investi în dezvoltarea jucătorilor la nivel local, ei preferând în schimb să aducă staruri străine scumpe într-o cursă a rezultatelor când vremurile sunt bune şi să reducă ajutorul când banii sunt necesari în alte afaceri.

    „Toată lumea vrea să fie un sprinter. Nimeni nu vrea să investească pe termen lung“, a explicat Anatoli Vorobiov, fostul secretar general al Uniunii de Fotbal din Rusia.

    „În loc de investiţii în şcoli, în pregătirea tinerilor, o mare parte din bugetul de stat este cheltuită pe jucători străini, pe contractele foarte oneroase ale jucătorilor“, a spus el.

    Naţionala sovietică a ajuns în semifinalele Cupei Mondiale în 1966, a fost încoronată campioană europeană în 1960 şi s-a clasat a doua de trei ori. Însă sportul a avut de suferit atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, în condiţiile în care taberele de cantonament au dispărut într-o perioadă de transformare socială şi economică profundă.

    Din 1990, Rusia a jucat doar în trei faze finale ale Cupei Mondiale şi a câştigat doar două meciuri.

    Rusia nu a reuşit să câştige niciun meci la Cupa Mondială din 2014 sau la Euro 2016. După înfrângerea cu  3-0 contra Ţării Galilor la ultimul turneu, Leonid Slutski, antrenorul naţionalei ruse, a anunţat că jucătorii lui au ajuns la o concluzie simplă: „Suntem de tot rahatul, după cum se povesteşte pe blogul The Economist.

    De data aceasta, Rusia s-a calificat la campionatul mondial pentru că este ţara gazdă, deşi în clasamentul FIFA se clasează între Guineea şi Macedonia, naţionale de care nu se aud prea multe.

    Leonid Fedun este unul dintre puţinii proprietari privaţi ai unui club de fotbal rusesc de top. Fost ofiţer de armată, asociat apropiat al CEO-ului de la Lukoil, miliardarul a cumpărat Spartak Moscova în 2004, când echipa se confrunta cu probleme financiare grave.

    Fedun a creat o academie de tineret şi a construit un stadion cu 45.000 de locuri, în prezent una dintre cele 12 arene ale Cupei Mondiale. De cinci ori pe locul doi în prima ligă rusească de când a fost preluată de influentul om de afaceri, Spartak a devenit în cele din urmă campioană anul trecut, după o secetă de 16 ani.

    Însă miliardarul se teme că implicarea statului rus în fotbal şi în economie în general devine din ce în ce mai mare şi că acest lucru este în detrimentul dezvoltării sportului.

    „Banii de la stat sunt acolo şi nu există nicio scăpare“, a declarat el pentru Reuters. „Fotbalul nu poate exista în afara acestui sistem. Nu-mi place asta. Dar în acest moment nu există nicio alternativă.“

    „Majoritatea directorilor din ligă au alte interese“, a spus Fedun. „Ei trebuie să cheltuiască bugetele pe care le oferă statul sau sponsorii şi nu lucrează pentru dezvoltarea fotbalului.“

    Activităţile din sectorul public au reprezentat 46% din Produsul Intern Brut al Rusiei în 2016, în creştere de la 39,6% cu un deceniu mai devreme, potrivit Centrului pentru Cercetări Strategice din Rusia.

    În strategia sa de dezvoltare pentru 2030, Uniunea de Fotbal Rusă solicită înlocuirea treptată a fondurilor de stat din fotbalul profesionist cu investiţii private.

    Dar strategia acceptă că există prea puţine stimulente pentru a investi în sportul din Rusia, având în vedere veniturile modeste din vânzările de bilete, din drepturile de televizare şi din vânzarea de mărfuri.

    „Nu există condiţii pentru o creştere semnificativă a acestor venituri pe termen scurt“, se arată în proiecţiile organizaţiei.

    Vânzările de bilete şi veniturile din ziua meciului au reprezentat mai puţin de 5% din veniturile cluburilor din prima ligă în 2016, în timp ce drepturile de televizare au adus 4,1%, potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers bazat pe date de la UEFA.

    În schimb, drepturile de difuzare în cele mai bune zece ligi ale Europei, cu excepţia Rusiei, au reprezentat în medie 38,7% din totalul încasat de cluburi, în timp ce veniturile obţinute în ziua meciului şi din vânzările de bilete au constituit 15,5%.

    Pe măsură ce şi-a extins influenţa asupra sectoarelor cheie ale economiei în ultimele două decenii, statul a făcut mai uşor pentru giganţi controlaţi de guvern cum ar fi banca VTB, Rosneft şi Gazprom să-şi lase amprenta asupra sportului rusesc.

    „Televiziunea şi publicitatea reprezintă doar câteva procente din venit“, a declarat fostul oficial din fotbal Vorobiov. „Acest lucru trebuie compensat prin contracte mari de sponsorizare cu companii precum Gazprom, VTB şi Căile Ferate Ruse.“

    Sponsorizările şi alte venituri comerciale au reprezentat 60,6% din veniturile cluburilor din Prima Ligă din Rusia în 2016, potrivit PwC, aproape dublu faţă de media europeană.

    Însă investiţiile pot fi imprevizibile. Zenit St. Petersburg, finanţată de Gazprom, i-a adus în 2012 pe Hulk din Brazilia şi pe Axel Witsel din Belgia pentru 80 de milioane de euro, dar de atunci se fereşte de transferurile mari pe fondul scăderii preţurilor petrolului şi gazelor naturale. Gazprom este cel mai mare producător şi exportator de gaze naturale din lume.

    Clubul a semnat anul trecut cu managerul italian Roberto Mancini – plătindu-i 4,5 milioane de euro pe an, potrivit unei surse -, dar acesta a plecat după ce Zenit a terminat pe locul cinci în liga 1, cea mai slabă performanţă într-un deceniu. Mancini este acum antrenorul Italiei, echipă care nu s-a calificat pentru Cupa Mondială din Rusia.

    Investiţiile private mici nu sunt singurul motiv pentru care fotbalul rusesc nu străluceşte. Insiderii citează lipsa antrenorilor de calitate şi o slabă coordonare între autorităţile sportive ca factori care contribuie la performanţele slabe de până acum ale fotbalului rusesc. Puţini jucători ruşi au căutat experienţa ligilor mai competitive din străinătate, deoarece sunt cocoloşiţi acasă.

    Prima ligă, cu 16 echipe, limitează cluburile la un maxim de şase jucători străini pe teren, o măsură menită să ofere şanse talentelor locale.
    Însă această măsură a mărit în mod artificial valoarea jucătorilor ruşi, determinându-i să rămână într-o ligă unde salariile lor pot depăşi cu mult ceea ce ar putea obţine în altă parte.

    Doar doi jucători din echipa Rusiei din Cupa Mondială din 2018 joacă în afara ţării. Toţi membrii echipei de la campionatul mondial din 2014 – care nu au reuşit să câştige niciun meci la faza finală a competiţiei – au fost din echipe din prima ligă.

    FC Krasnodar se concentrează foarte mult pe jucătorii ruşi. Fondatorul miliardar Serghei Galiţski spune că vrea ca echipa Krasnodar să fie compusă în principal din absolvenţi ai academiei de tineret a clubului.

    Fondator al lanţului de supermarketuri Magnit, Galiţski are ca obiectiv nu doar să obţină succesul cu Krasnodar, ci şi să reînvie fotbalul rus prin schimbarea abordării jocului şi prin construirea de jos în sus.

    Galiţski a vândut în acest an cea mai mare parte a pachetului său de acţiuni la Magnit băncii de stat VTB pentru 2,5 miliarde de dolari şi a spus că îşi va satisface pasiunea pentru fotbal lucrând cu tineretul.

    În cei zece ani de existenţă, Krasnodar nu a câştigat încă prima ligă rusă, dar a demonstrat că promite pe teren, ajungând pe locul 16 în Europa League în 2017. Golgheterul Ligii Tinerilor UEFA în acest sezon a fost Ivan Ignatiev, jucătorul în vârstă de 19 ani al Krasnodar.

    Alte cluburi din oraşele ruseşti mai mici nu au fost atât de norocoase. Mai multe echipe care beneficiază de sprijin de la stat au renunţat la divizia superioară sau, aşa cum este cazul Alania Vladikavkaz, s-au prăbuşit când priorităţile guvernului s-au schimbat.

    „Nu a existat nicio finanţare de la guvernul regional timp de şapte luni“, povesteşte fostul preşedinte al clubului şi antrenor la Valeri Gazzaev. „Din acel  punct, ne-a fost imposibil să menţinem clubul.“

    Gazzaev, acum parlamentar, lucrează la o legislaţie care să ofere companiilor şi investitorilor privaţi avantaje fiscale pentru investiţiile în sportul profesional din Rusia.
    Fedun de la Spartak apreciază că în cel mai bun caz au fost 12 cluburi din prima ligă care să fi putut atrage destul de mulţi suporteri pentru a putea funcţiona.
    „Restul echipelor sunt guvernatori regionali şi elita locală care se dau în spectacol“, a spus el.

  • Dezvăluiri ŞOCANTE despre unul dintre cei mai controversaţi miliardari români! E la închisoare pentru mulţi ani, iar cineva şi-a făcut curaj să scoată la iveală fapte reprobabile: “Oamenii trebuie să ştie!”

    ”Ajungeam la stadion, m-am plictisit cât am arbitrat meciurile dintre Timişoara şi Dinamo. Parcă era un făcut. Cu Iancu, când era la Timişoara, care a cum e la puşcărie. Şi ce regii făcea… suporterii Timişoarei trebuie să ştie asta şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. În marea majoritate a meciurilor exista o înţelegere între Iancu şi cei care erau atunci la Dinamo. Şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. Înţelegeri în a pierde Timişoara. Cu mese organizate înaintea jocurilor…Îmi aduc aminte de acel meci în care căuta să bage juniorii. Sau ca să piardă, căuta modalitatea. Totul a culminat spunând că are cineva cu noi, este împotriva noastră, singur împotriva tuturor, în semn de protest voi băga juniorii cu Dinamo”, a spus Cristi Balaj, pentru Telekom Sport.

    Fostul arbitru a rememorat şi episodul care l-a avut în prim-plan pe Dan Alexa în 2007, la o remiză între Poli Timişoara şi Dinamo: “S-a terminat 1-1. Eu am arbitrat meciul acela. Cu Alexa care, a fost singurul care a meritat cartonaşul roşu şi nu i l-am dat. În minutul 5, a venit şi a folosit cuvinte injurioase. M-au huiduit toţi spectatorii, pentru că atmosfera era făcută de Iancu. Nemulţumit de anumite decizii, a atacat la TAS şi bineînţeles că a pierdut. Alexa folosit cuvinte injurioase şi voiam să-i dau cartonaş roşu.

    Şi mi-am dat seama atunci că el căuta cartonaşul roşu… Am avut discuţii cu el, l-am chemat la mine, au venit şi coechipierii lui mai tineri şi i-am zis că va sta în teren să se facă de ruşine. După ani de zile, m-am întâlnit cu Alex şi mi-a zis că era surescitat de atmosfera meciului şi voia să o bată pe Dinamo. Şi îl cred. Din fericire, s-a terminat 1-1 şi m-am bucurat, pentru că nici copiii ăia, nici spectatorii nu aveau nicio vină”

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cea mai nouă ambiţie a Simonei Halep. Surpriza de care a avut parte pe aeroportul din Cluj

    Simona Halep a declarat, luni seară, pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj, unde a sosit pentru partida din FedCup cu naţionala Elveţiei de la sfârşitul săptămânii, că se simte ca acasă la Cluj-Napoca, având încredere că vor avea loc meciuri frumoase.

     
    „Mă simt bine, am muncit foarte mult în aceste două săptămâni, mă simt în formă, să vedem cum va fi la meciuri. Va fi un pic de presiune, dar cred că va fi bine. Deja mă simt ca acasă aici la Cluj, mă bucur că de data asta pot să joc, de fiecare dată când vin, vin bucuroasă, cu încredere, să vedem ce va fi, sper să avem meciuri frumoase. Mă bucur că mulţi oameni vin să ne susţină, este o atmosferă deosebită de fiecare dată când jucăm la Cluj. Vreau numai să câştig meciurile şi să câştigăm partida”, a spus Halep.
     
    Întrebată dacă mai are probleme de sănătate, Halep a răspuns că nu are nicio problemă şi că s-a antrenat foarte bine.
     
    „Sunt gata să încep sezonul de zgură, sper să fie bine. În fiecare zi voi fi la Sala Polivalentă, mă voi antrena”, a subliniat jucătoarea.
     

  • FedCup: România va întâlni Elveţia în barajul pentru Grupa Mondială 1

    Cu 6975 de puncte, Elveţia este pe locul 6 în clasamentul FedCup şi a ajuns la baraj după ce a fost învinsă de echipa Cehiei cu 3-1.

    Tabloul complet al meciurilor de baraj pentru accederea în Grupa Mondială 1:

    Belarus- Slovacia
    Romania – Elveţia
    Australia – Olanda
    Italia – Belgia

    Meciurile vor avea loc în aceeaşi perioadă cu semifinalele Grupei Mondiale, pe 21 şi 22 aprilie. În semifinale, Germania va întâlni pe teren propriu Cehia, în timp ce Franţa va evolua împotriva echipei din Statele Unite ale Americii.

  • A câştigat două meciuri şi s-a umplut de bani. Câţi bani a obţinut Simona Halep după turneul din Thailanda

    Fiecare jucătoare dintre cele patru participante, Simona Halep, Karolina Pliskova, Johanna Konta şi Jelena Ostapenko au primit câte 500.000 de euro pentru participare, iar Halep a primit şi bonus pentru cele două victorii obţinute. Jucătoarea română a plecat acasă cu 700.000 de dolari, potrivit ziare.com.

    Simona Halep a învins-o pe Karolina Pliskova, 6-2, 6-3, şi a câştigat turneul demonstrativ de la World Tennis Thailand Championship. Numărul 1 mondial a aflat că are şanse mari de a se impune la Australian Open după ce a câştigat demonstrativul din Thailanda.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cine este femeia care a organizează unul dintre cele mai exclusivite JOCURI DE POKER din lume. ” Într-o noapte am văzut cum cineva a pierdut 100 de milioane de dolari”.

    “Motivaţia care m-a făcut să am succes este puţin cam disfuncţională”, a declarat Bloom pentru Fortune. Bloom mai are doi fraţi, unul dintre ei a câştigat medalii la olimpiadă, iar altul este un chirurg ce a absolvit Harvadul. “Dacă nu erai numărul 1 în lume nu erai impresionant la mine în familie”, a spus ea.

    Un meci obişnuit din New York atrăgea oamenii de pe Wall Street şi intrarea costa 250.000 de dolari, iar după o seară unii dintre ei câştigau milioane de dolari, iar alţii pierdeau milioane.

    Care a fost secretul? Bloom a fost banca nu doar un alt jucător “Le dădeam banii, verificam jucătorii şi decideam dacă să le măresc creditul. Viaţa mea era una destul de stresantă. Nu aveam resursele tradiţionale de a colecta datoriile şi nici nu voiam să devin violentă în această privinţă”

    Mai mult de atât,Bloom a şi plătit şi taxe pentru business-ul ei underground. “În 2009, veniturile mele au ajuns la 4 milioane de dolari. Nu neapărat de la meciurile de poker, ci din bacşişul pe care-l primeam de la jucători, recunoscători că le-am mărit creditul. “Unele bacşişuri au fost uriaşe. Într-o noapte am văzut cum cineva a pierdut 100 de milioane de dolari”. Cineva trebuia să garanteze pentru el şi pentru aceea sumă, aceea persoană a fost  Bloom.

    Curând şi-a făcut apariţia şi mafia rusească, ea a devenit dependentă de droguri şi în ultimele 7-8 luni ale business-ului ea lua o parte din suma care era pusă pe masă.

    Hollywood pregăteşte un film după viaţa ei. Acesta se numeşte Molly’s Game, cu Jessica Chastain în rolul principal şi scenariul este scris de Aaron Sorkin şi filmul este regizat tot de către el.

  • Care este motivul pentru care Ilie Năstase nu se poate duce la meciuri, la Wimbledon

    Ecourile scandalului de la meciul de Fed Cup cu Marea Britanie încă se resimt. The Telegraph, publicaţia care a fost cea mai vehementă faţă de ieşirile lui Ilie Năstase, a scris că legendarul tenismen român este interzis pe arenele de la Wimbledon. Ba chiar pazincii ar fi primit poze cu Năstase, pentru a-l identifica şi a-i interzice accesul pe arene, în cazul în care are vreo intenţie.

    “E o minciună! Daily Telegraph a aruncat asta pe piaţă, dar e o minciună. Nu am nicio interdicţie, dacă am bilet mă pot duce la meci. Eu nu am nicio suspendare, nici nu s-a judecat cazul. Ei trag de timp. Dar nu mă poate opri nimeni să intru pe arenă cu bilet. Mai lipsea să mă interzică şi în Anglia! Cei de la intrare stau să se uite la fiecare persoană care intră pe stadion? Atunci mă deghizez şi eu!

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro