Tag: maxim istoric

  • Creşterea euro nu dă semne de oboseală: Cursul creşte din nou şi ajunge la un nou maxim istoric. Euro se apropie periculos de predicţiile sumbre ale analiştilor

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins miercuri al treilea minim istoric la rând în raport cu euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,7776 lei/euro, de la 4,7759 lei în sedinţa de marţi şi 4,7729 în cea de luni. Deprecierea faţă de şedinţa precedentă este de 0,04%.
    Joi, 14 noiembrie, cursul a fost de 4,7669 lei/euro, iar vineri a rămas practic în aceeaşi zonă, înregistrînd o scădere nesemnificativă la 4,7667 lei/euro.

    Minimul semnificativ anterior evoluţiei din ultima perioadă, de 4,7648 lei/euro a fost atins în data de 25 ianuarie, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018.
    Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie, scăderea fiind de circa 5 bani în perioada analizată.

    Banca Naţională a României se aşteaptă la o acomodare lentă a monedei naţionale în raport cu poziţia economiei, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
    Totodată, dolarul american a fost cotat de BNR la 4,3172 lei, în uşoară urcare faţă de referinţa din ziua anterioară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţul energiei electrice pe piaţa spot urcă din nou la maximul istoric de 750 de lei/MWh

    Preţurile valabile pentru 24 septembrie pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) variază între 195 lei/MWh şi 750 de lei/MWh, această valoare fiind valabilă pentru vârful de consum de la ora 20:00.

    Precedentul cel mai mare preţ de pe piaţa spot, de 680 lei/MWh a fost înregistrat într-o lună de iarnă şi într-o perioadă de criză.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul aurului a atins un nou maxim istoric, al şaselea din luna august

    Pe 13 august aurul atingea al cincilea maxim istoric la rând, la 207,4267 lei gramul. Creşterea preţului aurului a început miercuri 7 august, când a fost cotat la 202,1739 lei, peste preţul înregistrat pe 5 octombrie 2012, de 202,0812 lei.

    Preţul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurul a ajuns la al cincilea maximum istoric consecutiv

    Creşterea preţului aurului a început miercuri 7 august, când a fost cotat la 202,1739 lei, peste preţul înregistrat pe 5 octombrie 2012, de 202,0812 lei.

    Preţul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent.

    Preţul aurului înregistrează creşteri importante şi pe piaţa internaţională, unde se situează la maximul ultimilor şase ani. La ora transmiterii ştirii, aurul era cotat la 1.526,62 dolari uncia, 1.504,54 dolari uncia, în creştere cu 1,44% faţă de luni. Preţul este mai redus faţă de maximele atinse în 2011, când a depăşit 1.800 de dolari uncia.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Brexitul ar putea fi totuşi o idee bună: numărul angajaţilor din Marea Britanie, la un maxim istoric

    Procentajul celor angajaţi în Marea Britanie a ajuns în iunie la 76,1%, un maxim istoric, în creştere cu 425.000 de persoane faţă de anul precedent.
     
    În total, 32,81 milioane de oameni apar la Biroul Britanic de Statistică drept angajaţi.
     
    Datele par în uşoară contradicţie cu cele privitoare la contractarea economiei britanice cu 0,2% în cel de-al doilea trimestru. O explicaţie ar fi ritmul de creştere a salariilor, care a depăşit de-a lungul ultimelor 18 luni ritmul de creştere a inflaţiei, scriu cei de la BBC.
     
    “Excluzând primele, salariile reale au crescut cu cel mai mare ritm din ultimii patru ani”, a explicat Matt Hughes, reprezentant al Biroului Britanic de Statistică.
     
    El a arătat că numărul femeilor angajate a crescut semnificativ, ajungând la 72,1% (80,1% pentru bărbaţi), acesta fiind de asemenea un factor pentru maximul istoric înregistrat.
     
    “Cifrele prezentat astăzi ne arată că, în ciuda provocărilor, economia britanică este puternică”, a declarat Sajid David, trezorierul Majestăţii Sale.
  • Aurul, din nou la maxim istoric

    Aurul, la al treilea maxim istoric la rând, la BNR

    Joi metalul galben a fost cotat la 203,0148 lei, iar miercuri era la 202,1739 lei, peste preţul înregistrat pe 5 octombrie 2012, de 202,0812 lei.

    Preţul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • Record de vânzări pentru grupul Bosch în 2018

    Conform cifrelor preliminare, furnizorul de tehnologie şi servicii a generat un volum de vânzări de 77,9 miliarde de euro anul trecut. Rezultatele vânzărilor au fost afectate serios de fluctuaţiile cursului de schimb valutar până la o valoare de 2,1 miliarde de euro.

    Luând în considerare ajustarea la efectele cursului de schimb valutar, rezultă o creştere a veniturilor cu 4,3 procente. „În ciuda situaţiei economice dificile, Bosch s-a descurcat bine în 2018. Vânzările şi rezultatul sunt încă o dată la un nivel record”, a declarat Dr. Volkmar Denner, preşedintele consiliului de administraţie al Robert Bosch GmbH, în cadrul informării de presă referitoare la cifrele preliminare.

    „În calitate de lider în materie de inovaţie, dorim să modelăm schimbarea pe pieţele pe care activăm, atât din punct de vedere tehnologic, cât şi al afacerii. Concentrarea noastră strategică pe conectivitate dă rezultate”, a adăugat Denner. Bosch a vândut în total 52 de milioane de produse conectate la internet în 2018, cu 37 de procente mai mult decât anul precedent. În 2018, profitul avut înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (EBIT) a ajuns la aproape 5,3 miliarde de euro.

    Acesta este posibil să genereze o marjă EBIT din operaţiuni de 6,9 procente. „Bosch urmăreşte să se dezvolte mai bine decât pieţele sale şi să-şi asigure nivelul ridicat al veniturilor, în ciuda condiţiilor economice dificile la care ne aşteptăm”, a afirmat Prof. Stefan Asenkerschbaumer, vicepreşedintele consiliului de administraţie şi CFO. „Avem în plan să creştem competitivitatea tuturor sectoarelor noastre de activitate pentru a ne putea finanţa expansiunea leadership-ului în tehnologie şi, odată cu aceasta, viitorul companiei noastre.”

  • Un nou maxim istoric: Cursul de schimb a trecut peste pragul psihologic de 4,7 lei pentru un euro

    În cursul săptămânii trecute, cursul de schimb leu/euro a urcat astfel, depăşind noi maxime istorice: vineri la 4,6975 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,18% faţă de joi; joi la 4,6890 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,13% faţă de miercuri; miercuri la 4,6830 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,02% faţă de marţi; marţi la 4,6822 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,11% faţă de luni.
     
    Moneda europeană a revenit pe apreciere în faţa leului marţi 15 ianuarie, după ce a scăzut luni 14 ianuarie cu 0,02%, la 4,6771 lei, inversând uşor trendul zilelor precedente.
     
    Cursul de schimb pentru euro a atins pentru prima dată nivelul de peste 4,67 lei miercuri 9 ianuarie, fiind stabilit la 4,6722 lei, o creştere de 0,11% faţă de ziua precedentă. De asemenea, joi 10 ianuarie, acest curs a fost stabilit la 4,6764 lei, o creştere de 0,09% faţă de miercuri. În plus, cursul valutar leu/euro a fost stabilit vineri 11 ianuarie la 4,6782 lei, o creştere de 0,04% faţă de joi.
     
  • Un nou maxim istoric: Cursul de schimb a trecut peste pragul psihologic de 4,7 lei pentru un euro

    În cursul săptămânii trecute, cursul de schimb leu/euro a urcat astfel, depăşind noi maxime istorice: vineri la 4,6975 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,18% faţă de joi; joi la 4,6890 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,13% faţă de miercuri; miercuri la 4,6830 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,02% faţă de marţi; marţi la 4,6822 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,11% faţă de luni.
     
    Moneda europeană a revenit pe apreciere în faţa leului marţi 15 ianuarie, după ce a scăzut luni 14 ianuarie cu 0,02%, la 4,6771 lei, inversând uşor trendul zilelor precedente.
     
    Cursul de schimb pentru euro a atins pentru prima dată nivelul de peste 4,67 lei miercuri 9 ianuarie, fiind stabilit la 4,6722 lei, o creştere de 0,11% faţă de ziua precedentă. De asemenea, joi 10 ianuarie, acest curs a fost stabilit la 4,6764 lei, o creştere de 0,09% faţă de miercuri. În plus, cursul valutar leu/euro a fost stabilit vineri 11 ianuarie la 4,6782 lei, o creştere de 0,04% faţă de joi.