BusinessMagazin

Tag: maturitate

  • Florin Godean, country manager / Adecco România: „În mediul de business şi în special în sectorul terţiar, reputaţia managerului este esenţială în dezvoltarea companiei pe care o conduce şi reflectă maturitatea profesională la care a ajuns.”

    Carte de vizită:


    ¶ A studiat managementul la Universitatea de Vest din Timişoara şi a urmat cursurile IMD Business School
    ¶ Şi-a început cariera ca general manager în cadrul companiei Infotin, iar la Adecco a ajuns în urmă cu
    14 ani, în funcţia de director de vânzări şi de marketing; în poziţia de country manager al Adecco România a fost numit la începutul anului 2011
    ¶ Anul trecut, Adecco România a condus topul celor mai mari jucători din industria locală a serviciilor de resurse umane, cu o cifră de afaceri de 402,8 milioane de lei, un profit de 6,2 mil. lei şi un număr de 6.804 angajaţi

    Florin Godean a apărut în catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, 2018.

  • A patra licitaţie repo din 2018, de 9,47 miliarde lei. Analist: BNR va continua să ofere lichiditate

    Banca centrală a mai făcut trei asemenea operaţiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum şi de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat şi şi-a adjudecat 12,6 miliarde de lei.

    Toate licitaţiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018, şi la o maturitate de 7 zile. Astfel, valoarea celor patru operaţiuni nu poate fi cumulată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aegon România înregistrează o creştere de 14% în prima jumătate din 2018

    Valoarea plasamentelor în S1 2018 a atins pragul de 296 milioane lei, în creştere cu 15% faţă de prima jumătate din 2017, când se situase la 257 milioane lei. Indemnizaţiile pentru evenimentele asigurate au fost de 1,26 milioane lei, comparativ cu nivelul înregistrat în S1 2017, când s-au plătit daune de  aproape 1 milion lei. Indemnizaţiile pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale (beneficiile de maturitate şi anuităţile) s-au situat, în prima jumătate a anului, la aproape 3,1 milioane lei, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când valoarea raportată a fost de 4,05 milioane lei.

    “Suntem mulţumiţi de parcursul pe care l-am avut în primul semestru al anului. Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor cu Banca Transilvania şi Alpha Bank pe produsele de asigurare de viaţă din portofoliu. În acelaşi timp suntem bucuroşi că împreună cu partenerii noştri putem oferi acum şi servicii pentru sănătate, mai concret, servicii de a doua opinie medicală. Am adus în exclusivitate în România serviciul Aegon Diagnose.me, care oferă acces la o reţea internaţională de medici, pentru consult online de a doua opinie medicală. Totul se desfăşoară în limba română, la preţuri extrem de accesibile. Serviciile legate de sănătate sunt importante pentru clienţii noştri şi de aceea dorim să continuăm dezvoltarea în această zonă”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

    Aegon, concernul olandez de asigurări şi pensii private din care face parte Ae on România, a perfectat recent vânzarea operaţiunilor sale din Republica Cehă şi Slovacia către NN Group. „Această dezinvestiţie ne va permite să ne eficientizăm prezenţa geografică şi să ne concentrăm resursele pe pieţele noastre cheie“, a explicat Alex Wynaendts, CEO Aegon. 

    La nivel internaţional, Aegon a raportat creşteri semnificative pentru primul semestru al anului, atingând un venit net de 491 milioane euro. Marja de solvabilitate (Solvency II) a crescut cu 14% faţă de finalul lui 2017, ajungând la 215%, pe baza majorării fondurilor proprii. Depozitele nete s-au situat la 3,9 miliarde euro, faţă de 3,7 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2017. Valoarea profitului brut este de 1,06 miliarde euro, fiind la rândul său într-un proces de apreciere.
     

  • Comuna unde NICIUN ELEV nu a luat bacalaureatul pentru al doilea an consecutiv. Nici primarul nu are diplomă de bacalaureat

    Niciun elev al Liceului Tehnologic Turburea nu a promovat prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat din 2018. Din acest motiv, reprezentanţii şcolii reabilitate anul trecut cu fonduri de la Banca Mondială, în valoare de 33 de miliarde de lei vechi, au decis ca liceul să fie transformat în şcoală profesională.

    ”Am vorbit cu domnul primar să trecem numai pe clase profesionale, de meserii, pentru că elevii care învaţă carte tot la oraş se duc. Am început demersurile să facem contracte cu agenţii economici, chiar şi la Târgu-Jiu, pentru practică. Prima dată trebuie să fie încheiate contracte cu agenţi economici, până la începerea anului şcolar, după care fac adresă şi chem Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar să vină de la Bucureşti să ne acrediteze. Toate demersurile se fac de acum pentru anul şcolar 2019-2020. Anul acesta, nu o să avem decât clasă profesională de a IX-a, profilul electromecanic. Vreau să fie diversificat, copilul să aibă de unde să aleagă, să nu fie un singur profil de profesională, să facem mecanici auto, bucătar, ospătar, coafeze”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Gheorghe Benegui, directorul Liceului Tehnologic Turburea.

    Ion Bîrcă, primarul din Turburea, care până la 54 de ani nu a reuşit să obţină diploma de bacalaureat, este de acord cu propunerea directorului .

    ”Un lucru extraordinar de bun, pentru că cel puţin învaţă o meserie şi este mult mai bine. În primul rând, trebuie să ai dascălul potrivit, omul potrivit la locul potrivit. Nu sunt dascăli buni, nici copii buni nu îţi vin la şcoala respectivă. Trebuie neapărat să găsim o soluţie la care şi Inspectoratul Şcolar să pună umărul, chiar a pus umărul, ca să ai atracţie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Bîrcă, primarul comunei Turburea.

    Liceul din Turburea a fost complet modernizat anul trecut, însă rezultatele obţinute de elevi în acest an, la Bacalaureat, au rămas neschimbate. Din cei 15 elevi care au dat probele, niciunul nu a promovat examenul.

    ”Degeaba încerc eu să le creez toate condiţiile posibile, poate au condiţii mult mai bune ca cei din Târgu-Jiu, dar iată că rezultatele sunt mult mai proaste. Nu ne ridicăm la nivelul cel puţin mediocru. Anul acesta avem o clasă de profesională aprobată şi o clasă de liceu,să vedem dacă se mai înscriu. Toţi merg spre oraş, ca să înveţe carte. Rămânem clasa de profesională, o să încercăm o înţelegere cu cei de la CEO, am văzut că alocă nişte sume de bani claselor de profesională. Poate găsim o soluţie ca şcoala să fie utilă. Este una dintre şcolile cele mai moderne din judeţ, vorbim de investiţie de 33 de miliarde de lei vechi, bani de la Banca Mondială”, a mai declarat Ion Bîrcă.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Gorj susţin că procedura de tranformare în şcoală profesională este simplă.

    ”Când se face proiectul reţelei de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020, directorii şcolii supun reţeaua de şcolarizare aprobării Consiliului Local, apoi spre aviz conform de la ISJ. Nu este un demers dificil. Din punctual meu de vedere este un demers lăudabil, în contextul pe care l-am analizat destul de mult şi noi, în ultimul timp”, a precizat Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Gorj.

    Promovabilitatea în judeţul Gorj este de 62,42%, după afişarea rezultatelor finale la examenul de Bacalaureat. În acest an, niciun candidat nu a obţinut media 10.

  • Volumul creditelor restante s-a majorat în martie cu 3,7%, la 9,6 mld.lei;rata creditelor restante a urcat la 4%

    ”Statisticile publicate de Banca Naţională a României (BNR) indică creşterea volumului creditelor restante cu 3.7% lună/lună la 9.6 miliarde RON în martie (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2017), evoluţie determinată de faza de maturitate a ciclului economic post-criză şi de majorarea costurilor nominale de finanţare”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Copiii din Statele Unite au cel mai mare risc de a muri înainte de maturitate decât în orice altă ţară bogată.

    Începând cu 1961, sărăcia din America a dus la moartea a peste 600.000 de copii. “În celelalte state bogate pe care le-am luat în calcul, rata deceselor infantile e mai mică decât acum 50 de ani”, notează autorul. “Cu toate acestea, în Statele Unite mor mai mulţi copii decât în orice altă ţară similară.”
     
    Între 2001 şi 2010, riscul decesului la copii era, în Statele Unite, cu 76% mai mare decât în alte ţări cu condiţii similare. Printre statele comparate în studiu se numără Canada, Australia, Franţa, Suedia şi Marea Britanie.
     
    Autorul înaintează teoria potrivit căreia fragmentarea sistemului de sănătate din Statele Unite ar fi responsabilă de gradul mare de risc. “Mame care devin eligibile pentru Medicaid (sistem de sănătate destinat celor cu venituri reduse – n.red.) atunci când rămân gravide văd doctori pentru prima oară. Unele nu au avut niciodată medic de familie”, scrie Thakrar.
     
    El mai aminteşte şi o serie de factori sociali care au jucat, probabil, un rol important, aşa cum ar fi creşterea gradului de sărăcia la copii din anii ’80.
     
    De asemenea, adolescenţii din SUA au de 82 de ori mai multe şanse să moară ucişi de arme de foc decât în altă ţară. Deşi SUA are doar 4,4% din populaţia lumii, aproape jumătate din armele deţinute de civili din întreaga lume sunt deţinute de americani.

  • PeliFilip asistă Ministerul Finanţelor Publice în emisiunea de euroobligaţiuni în valoare de 1 miliard de euro

    „Noua emisiune de euroobligaţiuni reflectă credibilitatea de care se bucură în acest moment pe plan extern România şi confirmă încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei româneşti. Ne face plăcere să ne implicăm în proiecte de o asemenea anvergură alături de Ministerul Finanţelor Publice”, a declarat Alexandru Bîrsan, partener PeliFilip.

    Oferta a atras investitori locali, dar şi internaţionali, atât din Europa şi SUA, fiind suprasubscrisă de mai mult de două ori.

    Echipa PeliFilip care a asistat Ministerul Finanţelor Publice în acest proiect a fost coordonată de Alexandru Bîrsan, partener PeliFilip, alături de Ana Andreiana şi Monica Stătescu, avocaţi seniori şi le-a inclus pe Andreea Banică şi Ana-Maria Ghineţ, avocaţi colaboratori.PeliFilip are una dintre cele mai dinamice practici de Finanţări şi Pieţe de Capital din România. Echipa de avocaţi include specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional.

    PeliFilip este una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii PeliFilip au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii

  • A condus companii de top din România, iar acum îşi lansează o şcoala de business. “Programele nu sunt construite pe teorie, ci pe zeci de studii de caz din mandatele mele de CEO”

    Business Mentoring House este şcoala de business în care singurul material didactic este afacerea proprie şi în care antrepreneorii şi managerii, beneficiind de mentorat privat, individualizat, pot aplica imediat în propriul business bune practici şi instrumente de business profesioniste. Lansarea acestei şcoli răspunde necesităţilor pieţei, identificate şi studiate de Aliz Kosza prin proiectele de mentorat de business şi prin cercetare calitativă de piaţă. Ambele confirmă că oamenii de business care doresc transformare sunt sătui de teorie. 

    „Şcoala mea nu e o şcoală propriu-zisă”, spune Aliz Kosza. „Noi nu producem diplome pe bandă, ci facem transfer de know-how. Programele nu sunt construite pe teorie, ci pe zeci de studii de caz din mandatele mele de CEO şi inspirate din cele peste 30 de proiecte de mentorat derulate în toată ţara, pe modele de business care s-au dovedit de succes în România. Totul este experienţă, iar participanţii vor lucra pe cazul concret al propriului business. Pe lângă multă practică, vor fi şedinţe individuale de lucru cu mentori şi  tutori, experţi în business care vor oferi asistenţă concretă pe proiectul propriu al fiecărui participant”, declară Aliz Kosza.

    Business Mentoring House  este un proiect adresat antreprenorilor, proprietarilor de afaceri sau directorilor generali ori managerilor de top care au nevoie de soluţii reale pentru creşterea afacerii lor. Implică module de lucru pe studii de caz concrete, prezentare de instrumente de analiză şi decizie strategice şi lucru individual cu fiecare dintre participanţi. Cel puţin 50% din program este personalizat şi este stabilit cu fiecare participant, în urma unei discuţii preliminare.

    „Managementul este o profesie şi, ca în orice profesie, anumite lucruri se pot învăţa în teorie, însă altele nu se pot înţelege decât pe viu, prin exemple concrete şi cu susţinere personalizată. De aceea, le oferim participanţilor ore individualizate de mentorat de business”, mai spune Aliz Kosza.

    În fiecare program al Business Mentoring House se lucrează, pe teme ce se concentrează susţinut asupra managementului strategic şi leadershipului, cu grupe de maximum 10-15 oameni. Fiecare dintre aceştia va beneficia de sprijinul unui tutor personal, cu care va putea lucra şi în afara sesiunilor de lucru comune. De asemenea, fiecare dintre participanţi va beneficia de ore de mentorat de business individualizate cu Aliz Kosza. Programele au 30-60 de ore şi durează, în medie, 3 săptămâni, conform unui program flexibil, stabilit cu toţi participanţii.

    Cu o carieră de peste 37 de ani, Aliz Kosza  a condus timp de 25 de ani companii de top, precum MOL România, Orkla Foods România sau Fabryo Corporation.

     

  • Descoperire monumentală. Este posibil să existe cea de-a patra etapă a vieţii. Până acum se ştia doar de copilărie, maturitate şi bătrâneţe

    Până acum, se ştia că oamenii trec prin trei faze ale vieţii: copilăria, maturitatea şi bătrâneţea.

    Sunt, însă, oameni de ştiinţă care susţin că există o a patra etapă.

    După un studiu amănunţit, cercetătorii din cadrul Universităţii din California au descoperit o nouă fază a vieţii, care le-a permis să estimeze, cu o precizie de 80 de procente şi momentul morţii. Există, totuşi, alţi oameni de ştiinţă care pun la îndoială această informaţie.

    Vezi aici care este cea de-a patra etapă a vieţii!

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Secerişul este aproape…

    Generaţia X (35-50 ani) a înflorit pe terenul însămânţat de Generaţia Zoomers (50-70 ani). Generaţia Y (20-35 ani) ar fi trebuit să înflorească pe terenul însămânţat de Generaţia X. Generaţia Z (11-20 ani) devine roditoare în „grădina” Generaţiei Y.

    Aşa arată „structura” generaţiilor din grădina România. Ce tip de grădină ne propunem să cultivăm? Poate una japoneză (plină de armonie, alei filosofice, simplitate, calm…), poate una franţuzească (riguroasă, alei simetrice, atenţie la detalii, focus spre estetică…)? Cât de roditoare vor fi seminţele rămase pentru generaţiile X şi Z? Care sunt planurile mediului politic, dar şi de afaceri pentru a pregăti corespunzător „moştenirea” generaţiei următoare? Există un VIITOR pregătit?
    O nouă generaţie nu are implicaţii doar la nivel economic sau social. O nouă generaţie are în primul rând un impact nemijlocit în mentalitatea şi comportamentul unui popor, unei ţări. O nouă generaţie este o REVOLUŢIE! Şi iată că ea se produce, ACUM şi AICI: Generaţia Y vine cu principii, valori şi credinţe, vine cu abordări progresiste, inovaţie, idealuri umane. Pasionaţi de cauze sociale, inovează, mult mai educaţi, unii dedicaţi voluntariatului. Ei REVOLUŢIONEAZĂ.

    Cu ce îi aşteptăm, ce le-am pregătit?

    Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată. Conform datelor disponibile de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al patrulea din 2014 şomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, faţă de 5,4% în cazul adulţilor. Ceea ce indică un raport de 4,46 şomeri tineri la un şomer adult.

    Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se afă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri.

    26% din absolvenţii de gimnaziu părăsesc şcoala când trebuie să meargă la liceu (atenţie! Învăţământul obligatoriu este până în clasa a X-a inclusiv).

    Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2015-2016, la nivel naţional se aflau în clasa a VIII-a 187.000 de elevi. În schimb, la evaluarea naţională au fost înscrişi 153.672 de candidaţi. Doar 118.661 elevi au reuşit să ocupe un loc, adică cu aproape 70.000 mai puţin!

    Ce se întâmplă cu grădina noastră? Parcă nu are valenţe japoneze şi nici franţuzeşti… Cum am putea să-i redăm frumuseţea şi culorile, belşugul, abundenţa? Cum am putea să plivim neghina, fără să smulgem odată cu ea şi rodul bun?

    Eu zic că, dacă am hrăni-o cu puţină educaţie antreprenorială, de exemplu, şi-ar reveni imediat. Mai ales că se şi potriveşte tipului generaţiilor următoare. Sigur că educaţia antreprenorială este în foarte strânsă legătură cu sistemul general de educaţie. Avem cursuri de business şi practică a liceenilor în companii? Avem metode de predare şi evaluare în şcoli adaptate educaţiei antreprenoriale? Cursuri de educaţie financiară? Poate un program naţional de încurajare a înfiinţării de şcoli de meserii? Avem o legătură concretă a mediului universitar din toate oraşele ţării cu mediul privat?

    Educaţia antreprenorială trebuie să înceapă din grădiniţă. Sunt în prezent sisteme pedagogice la nivelul 3-6 ani care stimulează curiozitatea, independenţa, libertatea de decizie etc.

    Generaţiile Y şi Z = mentalitate nouă = educaţia antreprenorială = antreprenoriat = inovaţie = locuri de muncă = identitate. Rezultă o soluţie practică de a „sădi” în ţarina românească „seminţele” unei viitoare naţiuni (naţie are şi sensul de seminţie…) solide, statornice şi rezistente!

    Doar două exemple de situaţii unde putem avea un rezultat imediat:

    Antreprenoriatul în agricultură: nu are sens să mai amintesc despre potenţialul enorm al României când vine vorba despre agricultură. De ce nu am elabora un program de educaţie antreprenorială şi facilităţi pentru viitori antreprenori din agricultura românească? Iată şi o soluţie pentru persoanele mai în vârstă, în general cu şanse mai puţine de a deveni antreprenori. Contextul este favorabil: legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti a fost adoptată.

    Antreprenoriat pentru diaspora: avem foarte mulţi români care doresc să se întoarcă în ţară, au un capital şi, datorită specializării în meserii, ar putea foarte uşor să înceapă o afacere nouă aici. De ce să nu le facilităm un sistem unde să îşi vândă produsele / serviciile? De ce să nu facem şi invers: să le oferim educaţie antreprenorială românilor plecaţi din ţară care au deschis un business propriu sau îşi doresc asta. Rezolvăm şi un aspect social dramatic: reîntregirea familiilor. Conform guvernului, datele centralizate la nivel naţional arată că, la data de 30 septembrie 2014, în evidenţele autorităţilor locale se aflau în jur de 83.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate şi aproximativ jumătate cu ambii părinţi plecaţi!!! Tragic…

    Educaţia antreprenorială şi, implicit, antreprenoriatul nu au legătură cu istoria capitalistă a unei ţări sau cu factori genetici sau de rasă. Dezvoltarea unui mediu antreprenorial de succes este doar o chestiune de VOINŢĂ!