BusinessMagazin

Tag: Matthias Kollatz-Ahnen

  • Bani scurtcircuitati sau cum a fost Romania anului 2010 pentru Banca Europeana de Investitii

    Dupa recordul de 1,5 miliarde de euro din 2009, Banca Europeana
    de Investitii a redus substantial activitatile de creditare din
    Romania. Motivul: economia a facut obiectul unor masuri de
    austeritate. Mai bine de jumatate dintre cele 7,8 miliarde de euro
    imprumutate de la BEI in ultimii 20 de ani au fost atrase in
    ultimii cinci. Si totusi valoarea creditelor de anul trecut a fost
    sub orice asteptari. La finele anului trecut vicepresedintele
    Mathias Kollatz-Ahnen anticipa, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin, imprumuturi a caror valoare “tinde inspre un miliard de
    euro”, bazandu-se pe marile proiecte energetice, dar si pe
    parteneriatele semnate cu institutii publice. Datele puse la
    dispozitia presei la conferinta de presa de la ince-putul lunii
    aprilie indica, surprinzator, doar 410 milioane de euro. Banii s-au
    indreptat catre patru proiecte: ferma eoliana a CEZ din Dobrogea,
    reabilitarea blocurilor din sectorul 6 al Capitalei, modernizarea
    retelei de energie electrica si constructia unui depozit
    logistic.

    Drept comparatie, in anul de dinainte, doar cel mai mare
    contract de finantare semnat de BEI cu fabrica Ford de la Craiova
    pentru investitii in utilaje si tehnologii “verzi” avea aceeasi
    valoare cat cea a imprumuturilor din 2010 la un loc. “Volumul
    noilor imprumuturi semnate anul trecut a fost mai mic, dar ceea ce
    trebuie luat in considerare este ca un nivel adecvat pentru o tara
    precum Romania este de 800-1.000 de milioane de euro”, explica acum
    Ahnen. Momentul de cadere vine, ce-i drept, dupa doi ani in care
    pragul amintit de vicepresedinte a fost depasit, insa spune multe
    despre redresarea economica a Romaniei.

    “Daca vom putea dezvolta un numar suficient de proiecte,
    obiectivul iesirii din recesiune nu este unul indraznet.” Potrivit
    oficialilor BEI, institutia negociaza pentru anul in curs contracte
    in zona transportului public, a reabilitarii centralelor
    energetice, proiecte de eficientizare a energiei cladirilor, dar si
    cofinantari ale bancilor pentru segmentul de institutii mici si
    mijlocii. In plan secundar, bani europeni pot atrage si proiectele
    industriale.

    Daca ne uitam la Romania in comparatie cu alte state ale
    Uniunii, e clar ca Romania se gaseste in jumatatea de jos in
    ierarhia creditarii, insa pe viitor cei de la BEI spun ca situatia
    se va ameliora.

    Mai exact, pentru 2011, bancherii europeni tintesc revenirea la
    pragul de 800 de milioane de euro, iar optimismul lor are unele
    fundamente. Mai intai, contractul de 75 de milioane de euro semnat
    de curand cu Banca Comerciala Romana destinat finantarii
    proiectelor dezvoltate de IMM-uri, a doua transa a imprumutului
    pentru IMM-uri in valoare totala de 150 milioane euro, incheiat
    intre BEI si BCR in 2009. Apoi platile efectuate de BEI in contul
    imprumuturilor acordate au crescut in 2010 la 870 de milioane de
    euro, in comparatie cu cele 469 de milioane de euro din 2009.

    Pe plan european, tendintele indica o crestere a creditarii
    pentru actiuni pentru protectia mediului, BEI finantand proiecte de
    19 miliarde de euro, circa o treime din valoarea totala a
    imprumuturilor acordate pe plan european. Iar cresterea
    finantarilor din Romania va depinde de masura in care tara noastra
    se va inscrie sau nu pe acest trend.

  • Pe ce mizeaza bancherii europeni in 2011? BEI pariaza pe energie

    Bancherii europeni au aterizat la Bucuresti in ultimii doi ani
    de mai multe ori decat intr-un intreg deceniu. Similar cu anul
    2009, in care Romania a imprumutat suma de un miliard si jumatate
    de euro de la BEI, creditele angajate anul trecut tind inspre un
    miliard. Fata de anii precedenti in care banii luati de la
    institutia financiara erau de ordinul sutelor de milioane de euro,
    2009 a fost anul recordurilor. Si nici in 2010 afacerile
    bancherilor europeni in tara noastra n-au mers mai rau.

    Acordul semnat intre BEI si Romania acum patru ani stabilea ca
    finantarea, bazata pe propuneri concrete de proiecte, va fi de
    ordinul unui miliard de euro anual, cu ajustarile impuse de
    cerintele care pot aparea. Iar ajustari s-au facut pentru ca cerere
    a existat. Matthias Kollatz-Ahnen (foto), vicepresedintele Bancii
    Europene de Investitii, vorbeste pentru BUSINESS Magazin de 800 de
    milioane – un miliard de euro. Cat priveste destinatia banilor, una
    dintre tinte este cofinantarea proiectelor structurale, apoi a
    celor din industrie, fie ca vorbim de productia de automobile sau
    de energie regenerabila, iar in al treilea rand de credite pentru
    IMM-uri.

    Recordul de imprumuturi – de 1,48 miliarde de euro din 2009 – nu
    a fost atins in 2010, insa specificul pentru anul trecut a fost
    aparitia proiectelor de reabilitare termica a cladirilor,
    administrate de autoritatile publice locale cu bani europeni. De
    acolo vin si sperantele vicepresedintelui Kollatz-Ahnen pentru
    2011: “Ne asteptam sa gestionam mai multe proiecte de eficientizare
    energetica, iar in acest sens am discutat cu primari din intreaga
    tara”. Oficialul BEI vorbeste si despre o alta nisa pe care va
    miza: alinierea Romaniei la standardele energetice impuse de
    Uniunea Europeana. Adica noi investitii care mai trebuie facute,
    deci si finantate. Numai in decembrie 2010, 270 de milioane de euro
    s-au indreptat catre proiectele energetice, dintre care 200 pentru
    proiectul eolian CEZ din Dobrogea, iar 70 catre Primaria sectorului
    6 din Capitala, unde se vor reabilita circa 300 de blocuri pana in
    2013. Alte 65 de milioane au fost cheltuite pe reabilitarea a sapte
    uzine electrice. Si de vreme ce programul “Europa 2020” ne obliga
    sa scapam cat mai rapid de gaurile negre din energie, iar BEI sta
    dupa colt cu sacul cu bani, e usor de anticipat ca finantarea va
    continua aceeasi tendinta de crestere si in viitor.