Dupa ce in SUA au disparut milioane de locuri de munca,
cugetarile filozofice ale lui Crawford despre revalorizarea
lucrului manual au atins un punct sensibil in constiinta
americanilor, devenind rapid un best-seller la nivel national si
generand o multime de comentarii.
N-a fost doar un semn ca americanii pierduti in recesiune incep
sa empatizeze cu muncitorii de rand, ci s-a pus sub semnul
intrebarii insasi utilitatea muncii celor cu gulere albe.
Pe langa aceasta carte, al carei subtitlu este “O cercetare
asupra valorii muncii”, Richard Sennett, sociolog din New York, a
adus anul trecut un omagiu celor ce presteaza activitati fizice in
cartea sa “Mesterul”. Reality show-uri ca “Prada mortala”
(“Deadliest Catch”), despre pescuitorii comerciali de crabi, sau
“Camionagiii de la Pol” (“Ice Road Truckers”), care urmareste
transportatorii de marfuri grele pe traseele din apele inghetate
ale nordului Canadei si al Alaskai, au atras audiente record.
Miscarea care promoveaza hrana produsa pe plan local a inspirat
nenumarati oameni sa-si planteze zarzavaturi in gradina, in timp ce
in California, asa-numita Maker Movement (Miscarea Mesterilor) ii
atrage pe cei cu aplecare spre mecanica si pe cei interesati de
mestesuguri la festivaluri unde schimba ponturi despre construirea
si repararea a mii de lucruri, de la iPod-uri la biciclete. De la
zilele miscarii “inapoi la pamant” din anii ’60 si ’70, munca
facuta cu propriile maini nu a mai fost privita in culori atat de
roz.
Inteleg interesul in revigorarea mestesugurilor, care este
partial o chestiune de nostalgie si partial o problema reala si
acuta in vietile oamenilor”, spune Russ Rymer, scriitor si profesor
la Institutul Radcliffe pentru Studii Avansate de la Harvard, care
lucreaza la o carte despre creatorii de arcusuri pentru vioara.
“Aspectul nostalgic este evident – ne simtim efemeri si tanjim dupa
vremurile cand confectionam noi lucrurile. Iar sectoarele noastre
mai putin tangibile – cum sunt finantele si activitatea bancilor de
investitii – s-au degradat in ochii nostri, asa ca ne intoarcem la
un stil de munca presupus mai onorabil.”
Daca aceasta nostalgie se traduce intr-o schimbare reala in
carierele oamenilor ramane de vazut. Datele oficiale nu urmaresc
daca exista vreo migratie a angajatilor de la sectorul gulerelor
albe spre cel al “gulerelor albastre”. Scepticii se indoiesc ca
romantarea muncii manuale va duce la o realiniere permanenta a
fortei de munca din SUA.