Creşterea puternică a cererii din China, principalul motor de creştere al lumii, riscă să genereze un deficit de minereu de fier, preţurile acestuia trecând astfel de 150 de dolari pe tonă. Drept urmare, minereul de fier a devenit cea mai performantă materie primă din acest an, notează Bloomberg. În centrul creşterii se află poziţia Chinei ca singura economie majoră care înregistrează o revenire susţinută şi robustă, cu investiţiile în infrastructură drept un pilon central al creşterii.
Tag: materie prima
-
Aproape jumătate din gunoiul României poate deveni materie primă prin reciclare
O persoană care locuieşte la oraş adună anual 346 de kilograme de deşeuri menajere, faţă de 95 kg la ţară. Din această cantitate, deşeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% în urban şi 52% în rural, din care aproximativ jumătate sunt ambalaje, potrivit unui studiu al Eco-Rom Ambalaje din perioada septembrie 2012 – august 2013. Datele arată că, în mediul urban, populaţia separă, în containerele dedicate, 6,3%, respectiv 8,4 kg din totalul deşeurilor reciclabile generate. Restul de aproximativ 94% se regăsesc în masa de deşeuri colectate în amestec şi trimise spre staţiile de sortare şi depozitele de deşeuri.
Cele mai multe deşeuri reciclabile identificate de cetăţeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic şi de cele de sticlă. Din masa totală de deşeuri reciclabile, deşeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar, raportat la totalul deşeurilor generate anual de o persoană în mediul urban, ambalajele reprezintă 18%. Un studiu similar din urmă cu zece ani arăta că toate deşeurile de ambalaje erau trimise la gropile de gunoi; în prezent, 7,5% din acestea sunt colectate în containere, respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deşeuri de ambalaje generate anual de o persoană, în mediul urban.
Criza s-a simţit în coşul de gunoi, dat fiind că, faţă de anii de glorie ai economiei locale, producătorii de ambalaje au pus pe piaţă cu 30% mai puţin ambalaj, potrivit celor mai recente date disponibile. Astfel, dacă în 2006 companiile şi importatorii produceau 1,3 milioane de tone de ambalaje, în 2009, 2010 şi 2011 cantitatea a coborât sub un milion de tone. Cu toate acestea, cantitatea de ambalaje reciclate s-a dublat în 2011 faţă de 2004, pe seama îndeplinirii obligaţiilor de reciclare ale producătorilor. Conform statisticilor Eurostat, cantitatea de deşeu generată de fiecare locuitor a scăzut cu 20%, în comparaţie cu nivelul de 382 de kilograme per capita în anul 2008.
Autorităţile locale din România sunt obligate să recicleze jumătate din deşeul municipal până în 2020, deşi procentajul actual la care se situează este de 1%, potrivit surselor oficiale, şi de 7-10% potrivit companiilor din industrie. În prezent, fiecare primărie are obligaţia de a devia 15% din deşeuri de la depozitarea lor în groapa de gunoi. Îndeplinirea obiectivului de 50% se poate face prin asumarea de obiective anuale care să crească gradual până la atingerea ţintei, crearea unui sistem de control transparent şi clar pentru toţi actorii implicaţi, dar şi prin raportări clare şi controlabile privind deşeurile colectate separat şi reciclate în România, realizate de toţi actorii implicaţi în sistem. Jucătorii din industrie cer ca acestea să fie coordonate şi integrate într-un sistem naţional creat, monitorizat şi comunicat către public de către instituţiile abilitate.
„Odată cu extinderea infrastructurii de reciclare, a crescut şi numărul românilor care separă corect deşeurile de ambalaje. Efectele noilor investiţii cu fonduri europene şi private în gestionarea deşeurilor nu s-au făcut simţite în măsura aşteptată, cauza fiind participarea unui număr încă redus de persoane la colectarea separată a deşeurilor menajere. Trebuie ca toţi actorii – industrie, autorităţi, operatori de salubritate – să se implice mai mult în informarea şi conştientizarea publicului, astfel încât separarea deşeurilor să devină o obligaţie şi un obicei”, spune Sorin Cristian Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje.
-
„Regele lemnului“: Nu există materie primă suficientă pentru a ajunge la 1 mld. euro
Omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, care deţine pe piaţa locală mai multe fabrici de prelucrare a lemnului şi panouri din lemn, spune că în 2012 a avut afaceri de jumătate de miliard de euro, iar pentru anul acesta aşteaptă un avans de 10%. „Regele lemnului“, care a realizat profituri cumulate de peste 160 mil. euro în intervalul 2009 – 2011 pe piaţa locală, spune însă că nu va putea ajunge niciodată la afaceri de 1 mld. euro.
„În România nu vom avea niciodată afaceri de un miliard de euro. Există limitări. Vom investi mai mult, însă nu putem merge decât până la un anumit nivel. Nu există suficientă materie primă pentru cinci fabrici aici. În industria lemnului în care activăm nu avem aşa multe posibilităţi să creştem“, a spus el.
Schweighofer şi-a început afacerile în România în urmă cu 12 ani şi a ajuns să deţină cel mai mare business din industria de prelucrare a lemnului.
El operează o fabrică la Rădăuţi (pentru producţia de cherestea, înfiinţată în 2008), Sebeş (tot pentru cherestea, înfiinţată în 2003), la Siret (unitate de producere a panourilor încleiate, preluată în 2008) şi la Comăneşti (pentru magazinele de tip do-it-yourself, preluată în 2009). El mai are şi păduri, dar şi terenuri agricole şi un hotel la Rădăuţi.