BusinessMagazin

Tag: materiale constructii

  • Materialele de construcţii s-au scumpit cu 15% până la peste 100% în ultimul an

    Acestea sunt preţurile de achiziţie ale celor mai cumpărate materiale de construcţie, potrivit datelor transmise de Vasile Dobrea, manager de achiziţii la Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii.

    Cele mai mari scumpiri se văd la plăcile OSB (plus 103% din martie 2021 până în martie anul acesta), la ţeava rectangulară (plus 118%) şi la panourile sandwich (plus 121%). Totodată, o cărămidă a ajuns să coste peste 10 lei, faţă de 7,4 lei cu un an în urmă, un metru pătrat de pavaj costă 67,1 lei, de la 41,3 lei în primăvara lui 2021, iar un kilogram de fier-beton este acum 6,95 lei, cu 88% mai scump faţă de martie 2021, potrivit datelor de la Vindem-ieftin.ro.

    Pentru a înţelege aceste scumpiri, tre­buie urmărit procesul de fabricare a unui pro­dus, care formează un lanţ întreg, pentru că nicio componentă nu este inde­pendentă, toate verigile fiind în strânsă legătură unele cu altele.

    Oţelul în mod special, materie primă pentru foarte multe companii cu activitate în construcţii, a trecut prin majorări de preţ considerabile încă de la finalul anului 2020, îngreunând activitatea producătorilor de aco­perişuri, hale metalice sau panouri ter­mo­izolante. Acum, industria locală a con­strucţiilor se aşteaptă la noi scumpiri ale oţe­­lului pe fondul războiului din Ucraina, ţară care era un furnizor important pentru fir­mele din România. Totuşi, companiile cred că impactul nu va fi foarte puternic, exis­tând alternative în alte ţări, precum Turcia, Grecia, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Trans­por­tul ajunge să însemne 10% din preţul materialelor de construcţii, iar bitumul – material esenţial pentru infra­structură – a ajuns la o scumpire de 50% astăzi faţă de media anului trecut.

  • Managerii care au pe mâini cei mai mari producători de materiale de construcţii din România gestionează businessuri de peste 8 mld. lei

    Singurul CEO străin din primele trei companii este Guillaume Cavalier, care a preluat poziţia actuală chiar în 2020.

    Zece manageri – români, dar şi străini printre ei – care conduc cele mai mari businessuri din domeniul producţiei de materiale de construcţii din România au responsabilitatea unor companii care generează afaceri de peste 8 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de ZF aferente anului 2019.

    Cu fabrici de ciment, de vată minerală, de ferestre, de acoperişuri, de panouri sandwich sau de prefabricate din beton şi mii de angajaţi în subordine, ei au fost nevoiţi să facă faţă, în 2020, vâltorii pandemiei de Covid-19, continuându-şi, în cea mai mare parte, activitatea.

    Liderul pieţei de materiale de construcţii, după cifra de afaceri, este Holcim, subsidiara locală a grupului elveţian cu acelaşi nume. Cu venituri ce se apropie de 1,5 miliarde de lei, Holcim România are două fabrici de ciment, la Câmpulung şi la Aleşd, o staţie de măcinare, 18 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi trei terminale de ciment – în Bucureşti, Turda şi Roman.

    Următorii doi jucători de pe podium sunt tot două companii din producţia de ciment. De altfel, Holcim, CRH şi HeidelbergCement, prin subsidiarele din România, au ajuns toate la afaceri de peste 1 miliard de lei fiecare în 2019, pentru prima dată de când sunt prezente pe piaţa locală.

    Singurul CEO străin din cele trei companii este Guillaume Cavalier, care a preluat poziţia actuală chiar în 2020. La conducerea CRH România s-a aflat, până în primăvara acestui an, argentinianul Gustavo Navarro. După plecarea sa, operaţiunile din România ale CRH s-au separat în două divizii. Astfel, divizia de materiale de construcţii – care cuprinde prefabricate şi agregate, adică firmele Elpreco şi Ferrobeton – este condusă de Monica Tudor, în vreme ce divizia de ciment – cea care are şi cea mai mare pondere în grupul de pe piaţa locală – este coordonată de francezul Guillaume Cavalier. El s-a alăturat CRH în ianuarie 2019, anterior lucrând pentru competitorii de la LafargeHolcim.

    Un alt manager străin din top zece, care i se alătură lui Guillaume Cavalier de la CRH, este Toni Pera, directorul general al producătorului de panouri sandwich Isopan Est. A venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Născut în Sicilia, studiase industria mecanică, dar şi muzica clasică şi clarinetul; cu toate acestea, a ajuns să lucreze în industria jucăriilor, în nordul Italiei, pentru compania americană Mattel, din portofoliul căreia fac parte, printre altele, păpuşile Barbie, maşinuţele Hot Wheels şi diverse jocuri de societate.

    Când Mattel şi-a deschis un punct de lucru în România, Toni Pera a fost trimis de oficialii din Italia să coordoneze activitatea de aici. Iniţial, un coleg al său fusese desemnat pentru această funcţie, însă contextul a făcut ca Pera să ajungă în cele din urmă în România. Parcursul profesional l-a purtat prin diferite domenii, însă, de unsprezece ani, conduce, din funcţia de director general, businessul din România al producătorului italian de panouri termoizolante Isopan, parte a Manni Group, cu sediul la Verona.

    Ovidiu Păscuţiu (Saint-Gobain), Alexandru Stânean (TeraPlast), Horaţiu Ţepeş (Bilka Steel) sunt alţi manageri care conduc – sau chiar deţin, cum este cazul lui Horaţiu Ţepeş – companii cu afaceri de peste 500 de milioane de lei fiecare.