BusinessMagazin

Tag: masuri anticriza

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: “Elefănţelul” din pachetul de măsuri anticriză propus de Guvern

    Pachetul de masuri anti-criza este imperfect, dar este un pas pentru a mai repara din puterea de cumparare, care a scazut cu peste 10%, in ciuda cresterii salariului minim.

    Agricultura si constructiile sunt critice. Poate ca masurile anticriza vor genera si o efervescenta de constructii industriale.

    Cei care muncesc cu adevarat in Romania spera ca voucherele vor ajunge la persoanele defavorizate, nu la cele care “stiu” cum poate fi pescuiasca orice pomana de la stat.

    Trial and error. Daca ceva nu merge, poate fi schimbat. Bonus: daca la pachet au lucrat Ministrul Adrian Caciu & echipa si Cristian Socol, eu unul sunt mai linistit.

    Pachetul o sa coste. Politicienii romani sa aiba curaj si sa ceara mai mult sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeana, Romania va fi foarte afectata de conflictul de la est.  

    Exista insa o anomalie care tine de propunerea de adaugare la salariul minim a sumei neimpozabile de 200 lei.

    Exemplu de mai jos arata ca toti angajatorii care dau angajatilor in prezent un salariu brut intre minim 2550 lei si 2911 lei (si chiar mai sus), vor fi tentati sa desfaca contractele de munca si sa reangajeze pe minim + 200 neimpozabil. Vor economisi taxe de pana la 361 lei, platind acelasi net angajatului.

    Probabil, mai mult decat oricand, este necesara o gandire serioasa a taxarii muncii, genul acesta de propuneri genereaza anomalii si distorsiuni care devin surse inepuizabile de idei pentru munca la negru si evaziunea fiscala dar si de efecte negative asupra angajatorilor onesti si, evident, asupra veniturilor bugetare.

     

  • Patronii, despre concedieri: se poate si mai rau

    In noua luni de criza, jumatate din companiile mari, cu peste 50 de angajati, au recurs la disponibilizări pentru a reduce cheltuielile si a putea face fată, cat de cat crizei economice.

    Oamenii de afaceri susţin că desi măsurile luate au fost foarte drastice, mai ales pentru angajati, dacă statul nu va lua masuri anticriza concrete, vor fi nevoiti sa continue sa dea oameni afara, sa mentina salariile înghetate sau chiar sa le scada si in urmatoarele luni.

    „Dupa parerea noastra, va fi mai rau. Noi am spus de la inceputul anului ca discutiile cu cine, cati bani ia de la bugetari ne deranjeaza. Firmele, economia reala, a trebuit sa opreasca productia, sa scada salariile să trimita oameni acasa.

    Dacă nu se iau masuri concrete situatia va fi mult mai grea. Imaginati-va ca fiecare dintre cele 700.000 de firme da afara un singur angajat. Asta înseamna 700.000 de someri”, a declarat pentru Gandul Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Nici Europa n-o duce bine

    • 17,9 mil. someri s-au inregistrat, la sfarsitul lunii decembrie 2008, in cele 27 de state ale Uniunii Europene
    • 1,67 mil. persoane si-au pierdut locul de munca in ultimul an
    • 8% a fost rata somajului, inregistrata la sfarsitul lui 2008, in zona euro
    • 7,2%rata somajului in randul barbatilor, in decembrie 2008
    • 8,5% rata somajului in randul femeilor, in crestere cu 0,4% fata de luna decembrie a anului 2007
    • 18% cea mai ridicata rata a somajului din Europa, inregistrata in Spania. Letonia se situeaza pe locul secund, cu 16,1%
       

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.