BusinessMagazin

Tag: MasterCard Europe

  • Cele mai puternice femei din România: Denisa Mateescu, Mastercard Europe

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Cariera sa a cunoscut mai multe momente de cotitură, în care a schimbat domeniul de activitate. A absolvit, în 1991, Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, după care a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, apoi a fost „atrasă de efervescenţa industriei de publicitate, care era atunci la început„. A lucrat la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy, iar în 2006 a schimbat din nou complet direcţia, optând pentru industria de plăţi.

    În opinia sa, tonusul bun rezultă din reuşite, dar poate şi să determine succesul unui proiect. Din fericire, punctează Denisa Mateescu, deşi contextul economic din ultimii ani nu a fost „cel mai bun cu putinţă, industria de carduri s-a menţinut în creştere, ceea ce ne-a permis să ne menţinem optimismul şi să ne concentrăm mereu atenţia pe noi proiecte„. Spune că a întâlnit momente complexe şi complicate în aproape 20 de ani de carieră, dar se fereşte de cuvântul „dificil„, pentru că ea crede cu tărie că optimismul este vital pentru reuşita oricărui proiect. „Asta înseamnă o carieră: să ai capacitatea de a depăşi problemele. Altfel, nu ai o carieră, ci doar un loc de muncă.”

    Business Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Empatia, entuziasmul, intuiţia, deschiderea faţă de ideile şi opiniile celorlalţi cred că sunt calităţi importante în business.

    Business Magazin:Branduri preferate: parfum, haine, accesorii.
    Parfumuri: Gucci by Gucci, Idylle – Guerlain, Ange ou demon – Givenchy.
    Accesorii: Longines.
    Haine: îmi plac hainele de calitate, dar nu urmăresc să aparţină unui anumit brand. În general, sunt adepta stilului clasic.

    Business Magazin:Destinaţii de vacanţă preferate.
    Pentru că un mare hobby de-al meu sunt călătoriile, cât de des pot, încerc să-mi încarc bateriile printr-o schimbare de peisaj, alături de familie. Vara, destinaţia preferată este Grecia. Ne place să ne retragem pe insule, în mijlocul naturii. Nu sunt adepta sistemului „all inclusive„.
    Iarna, însă, preferăm staţiunile pitoreşti, de munte – mai ales cele din Austria, Elveţia  sau Italia unde, practic, ne petrecem aproape toată ziua pe pârtia de schi.

    Business Magazin: Carte, muzică, film: ce preferaţi?
    Preferinţele mele au evoluat în timp. De exemplu, în perioade diferite am citit cu plăcere Paulo Coelho, Isabel Allende sau Milan Kundera. În ultima vreme am ales cărţi aflate mai aproape de literatura de specialitate decât de beletristică.

    Business Magazin: Vi se pare că discuţia despre discriminarea de gen mai este de actualitate în 2013?
    În prezent, nu cred că mai putem vorbi de discriminare în ţările dezvoltate. Există femei în funcţii de conducere, nu doar în companii naţionale sau internaţionale, ci şi la cârma unor ţări. Întotdeauna am zis că dacă vrei ceva cu adevărat şi eşti dispus să faci efortul necesar, iar toate acestea sunt dublate şi de calităţile potrivite, îl poţi obţine. Nu contează că eşti femeie sau bărbat, ceea ce contează cu adevărat este să fii competent în domeniul în care lucrezi. Şi acest lucru nu ţine de gen, ci de voinţă şi motivare.
     

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Denisa Mateescu, MasterCard Europe

    A absolvit, în 1991, Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi povesteşte că, doi ani mai târziu, “am fost atrasă de efervescenţa industriei de publicitate, care era atunci la început”. A învăţat mult din acest domeniu, iar şapte ani mai târziu a schimbat din nou complet direcţia, optând pentru industria de plăţi. Din 2001, când a început colaborarea cu MasterCard, Denisa Mateescu îşi aminteşte de mai multe reuşite. Una dintre ele s-a întâmplat în 2005, când, datorită creşterilor pe toate segmentele, “biroul nostru de la Bucureşti a devenit centru regional, de unde coordonăm activitatea altor şapte ţări: Albania, Bosnia & Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Serbia şi Muntenegru”. De atunci, fiecare proiect care a pus România “pe harta inovaţiilor MasterCard din Europa a însemnat o nouă reuşită şi ne-a adus satisfacţie”, mai spune ea.

    În opinia sa, tonusul bun rezultă din reuşite, dar poate şi să determine succesul unui proiect. Din fericire, punctează Denisa Mateescu, deşi contextul economic din ultimii doi ani nu a fost “cel mai bun cu putinţă, industria de carduri s-a menţinut în creştere, ceea ce ne-a permis să ne menţinem optimismul şi să ne concentrăm mereu atenţia pe noi proiecte”.

    Denisa Mateescu spune că a întâlnit momente complexe şi complicate în aproape 20 de ani de carieră, dar se fereşte de cuvântul “dificil”, pentru că ea crede cu tărie că optimismul este vital pentru reuşita oricărui proiect. “Asta înseamnă o carieră: să ai capacitatea de a depăşi problemele. Altfel, nu ai o carieră, ci doar un loc de muncă.”

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Denisa Mateescu, MasterCard Europe: Nu mi-am privit niciodată meseria ca pe o cale de a accede ierarhic sau ca pe un punct de intrare în lumea de business. Evoluţia profesională este o parte importantă în măsura în care munca mea mă reprezintă, mă ţine în priză, îmi permite să învăţ tot timpul ceva nou şi să obţin rezultate bune; aşa se face că pentru mine a fost foarte important să aleg domeniul care să se plieze pe aşteptările mele şi să-l schimb atunci când am constatat că nu se mai potrivea cu ceea ce îmi doream eu să construiesc. După şapte ani în lumea publicităţii, am simţit că mă pot dezvolta într-un alt domeniu, iar cea mai potrivită alegere a fost industria de plăţi. Mi-am dorit ca activitatea mea profesională să îmi ofere ocazia să călătoresc, să am deschidere către alte culturi şi am simţit că pot fi un deschizător de drumuri.

    BUSINESS Magazin: E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider, fiind femeie?
    Denisa Mateescu, MasterCard Europe: Nu e nici mai greu, nici mai uşor. Trebuie să fii integru, să ştii să comunici clar, să fii flexibil, entuziast, să ai încredere în tine şi să fii capabil să motivezi oamenii. Nu în ultimul rând, trebuie să înţelegi contextul în care îţi desfăşori activitatea şi să ai viziune.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Denisa Mateescu, MasterCard Europe: Echilibrarea vieţii familiale şi a celei profesionale nu a fost întotdeauna uşor de realizat, mai ales atunci când erau copiii mici. Totuşi, de-a lungul anilor, mi-am propus şi am reuşit să îmi creez un obicei – acela de a lăsa deoparte treburile de serviciu în weekend şi în vacanţe. Încerc să fiu alături de soţul şi copiii mei de câte ori au nevoie de mine, să vadă în mine un prieten şi un suport. Normal că au mai apărut şi momente de suprapunere între situaţiile urgente de la birou şi dorinţa de a fi alături de familie. Sunt norocoasă însă pentru că am avut mereu sprijinul lor şi cred, sincer, că o viaţă personală echilibrată te ajută mult şi să fii un bun manager.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Gabriel Ghiţă, Mastercard Europe

    Întreaga sa experienţă profesională are legătură cu cardurile. “Am început la un procesator local, unde am lucrat până în 2007, aşa că trecerea a fost foarte firească atunci când am intrat în echipa MasterCard”, spune Gabriel Ghiţă.

    Segmentul de care este responsabil acum este cel al noilor tehnologii – de la comerţ electronic la plăţi contactless, plăţi mobile sau transferuri de bani person-to-person. Modelul de lucru la MasterCard se bazează pe proiecte şi transfer de experienţă cu oameni din toată lumea. “Astfel că eu pot conduce echipe cu persoane din ţări diferite, cu care să comunic, de multe ori, prin e-mail sau teleconferinţe, după cum este posibil ca eu să fac parte din alte echipe coordonate de alt coleg din organizaţie”, explică Gabriel Ghiţă.

    În cazul industriei de carduri, “succesul se măsoară în noutăţile pe care reuşim să le aducem pe piaţă, în parteneriat cu instituţiile financiare”, spune reprezentantul MarterCard. De când face parte din echipa MasterCard, “am reuşit să implementăm câteva proiecte în premieră pentru România şi chiar pentru Europa”. Un exemplu, chiar din 2011, este lansarea unei astfel de soluţii, împreună cu BRD-GSG, pentru transportul în comun, subteran şi de suprafaţă, care a primit şi recunoaştere internaţională. “La începutul acestui an, BRD a fost invitată, alături de noi, din partea Societăţii Mondiale a Transportatorilor să prezinte soluţia la Londra, în faţa operatorilor din toată lumea.” De asemenea, prin implementarea soluţiei de ticketing a BRD în 2011, Sibiul a devenit primul oraş european care beneficiază de această soluţie în mijloacele de transport la suprafaţă, deşi nu este capitală.

    “Clienţii băncii au reacţionat pozitiv la aceste produse inovatoare, astfel că numărul de carduri şi dispozitive contactless a depăşit 65.000 şi suntem optimişti că în curând vom putea să plătim şi cu telefonul în reţeaua de terminale PayPass.” Pe termen lung se vede, “foarte probabil tot în domeniul plăţilor electronice; sunt atât de multe de făcut”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Tentaţia inovaţiei: telefoanele care îţi plătesc cumpărăturile

    Cea mai mare parte dintre produsele inovative au intrat până acum în rutină, dar, la momentul apariţiei lor, distanţa faţă de ce exista anterior era frapantă. În ceea ce priveşte cardurile, nu este greu să ne amintim momentul iniţial. Am trăit pe propria piele apariţia lor în România acum mai bine de 15 ani. Pe de altă parte însă, în America, această premieră a avut loc acum aproximativ 50 de ani. Demn de remarcat, cu tot decalajul semnificativ de start, că la capitolul inovaţii ne putem compara fără complexe şi fără falsă modestie cu ţări cu tradiţie: carduri cu cip, carduri personalizate cu fotografii sau parfum, carduri contactless – toate acestea există la noi în ţară. Următoarea treaptă firească de dezvoltare în materie de inovaţie sunt plăţile mobile.

    Plăţile mobile includ, de regulă, trei domenii distincte: m-commerce – permite utilizatorilor să facă achiziţii cu telefoanele smart -, plăţile contactless NFC – plata este realizată doar prin apropierea telefonului de terminal – şi plăţile “remote” – consumatorii pot face numeroase plăţi de pe telefonul mobil, cum ar fi facturi de utilităţi, reîncărcări de servicii prepaid, transferuri de bani P2P. Plăţile contactless cu telefonul mobil nu ar fi o premieră absolută în România. Acum aproape 4 ani a existat un proiect-test, noutatea din prezent ar fi includerea unui astfel de produs în oferta curentă a instituţiilor financiare. În acest moment, în cazul plăţilor mobile, din punctul nostru de vedere sunt îndeplinite toate condiţiile esenţiale pentru succesul oricărui produs/serviciu: siguranţa, confortul în utilizare şi avantaje clare pentru utilizatori.

    Desigur, piaţa se află la început, dar astăzi ciclul de dezvoltare a unui serviciu este mult mai scurt şi mă aştept ca în scurt timp să avem în România mai multe proiecte de plăţi mobile, atât m-commerce, remote, cât şi NFC. Optimismul meu este susţinut şi de creşterea foarte rapidă a pieţei de smart phones din România. Este nevoie ca emitenţii de carduri şi operatorii de telefonie mobilă să agreeze modelele de business, dar s-au făcut progrese semnificative în această direcţie atât la nivel mondial, cât şi european. E o chestiune de timp, foarte probabil nu prea îndelungat.

    Potenţialul foarte mare al plăţilor mobile la nivel global a fost confirmat de mai multe studii. O cercetare făcută de Yankee Group în iunie 2011 estima că, până la finalul anului 2011, valoarea tranzacţiilor mobile globale va ajunge la 241 mil. dolari, iar în 2015 va depăşi un trilion. Aceeaşi sursă indică EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) drept cea mai activă regiune pe acest segment, ea reprezentând 41% din valoarea tranzacţiilor mobile, comparativ cu 35% – America de Nord, 22% – Asia Pacific şi doar 1% – America Latină. Un alt studiu din 2010 al Portio Research arată că în 2009 erau 81,3 milioane de oameni în toată lumea care îşi foloseau telefonul mobil pentru plăţi. Până la sfârşitul lui 2014, această cifră este preconizată să crească la aproape 490 de milioane, adică 8% din abonaţii de telefonie mobilă. Conform unei alte estimări din 2011, aparţinând celor de la Frost & Sullivan, valoarea totală a plăţilor prin tehnologia NFC va depăşi 110 miliarde de euro în 2015. Mai mult, Orange a anunţat recent că aproximativ 550 de milioane de telefoane smart vor avea facilitatea NFC (Near Field Communication) până în 2016. Dincolo de teorie şi pentru că, în final, experienţa utilizatorului este cea care contează cel mai mult, eu sunt un mare fan al acestui mod de a plăti. Ştiu că nu mă aflu în postura să am cea mai obiectivă părere cu putinţă, dar sunt gata să îmi susţin punctul de vedere cu argumente.

    Îmi plac gadgeturile în general şi vreau să le folosesc cât mai mult posibil – dacă este posibil şi la cumpărături, cu atât mai bine. La Istanbul şi Varşovia am avut ocazia să le testez şi totul a mers extrem de repede şi de simplu, dar sunt foarte multe oraşe unde pot fi folosite, inclusiv în Bucureşti. Nu în ultimul rând, sunt un adept al acestor plăţi pentru că ştiu că sunt sigure. Cipurile contactless înglobează ultimele tehnologii în materie de securizare a tranzacţiilor, acestea având la bază standarde adoptate pe scară largă de toţi jucătorii mari de pe piaţă. În plus, se ştie că absenţa telefonului nu trece neobservată prea mult timp: îţi ia mai puţin de 4 minute să observi că nu mai ai telefonul, în timp ce durata până când remarci absenţa portofelului poate să ajungă, în medie, la 8 ore (conform First Data). Şi, pentru că vorbeam de tentaţia inovaţiei, măr-tu-ri-sesc că mă bucur că România a cedat acestei tentaţii şi, cum spuneam, sunt convins că ne vom lăsa subjugaţi şi de alte pro-duse sau servicii care îşi merită pe deplin calificativul “inovator”.

    Gabriel Ghiţă este business development manager CEE în cadrul MasterCard Europe.