BusinessMagazin

Tag: MASTER PLAN

  • Creţu: Aşteptăm ca România să depună Master Planul pe Transport. Nu are sens să facem supoziţii

    ”În legătură cu master planul pentru Transport, aşteptăm ca România, aşa cum am spus, să depună oficial acest master plan, în ultima variantă. Deci am văzut toate supoziţiile care se fac în presă, dar până nu avem ultima variantă, oficială, depusă la Comisie, nu cred că are niciun sens să facem supoziţii. Aşteptăm planul, inclusiv măsuri corective legate de întreruperi”, a spus Corina Creţu.

    Ea a precizat observaţiile în ceea ce priveşte programul de infrastructură mare au fost ”minore”.

    ”În legătură cu programul de infrastructură mare, ştiu că negocierile sunt la nivel de DG şi Guvernul României, Directoratului General. Ştiu că observaţiile au fost minore şi aşteptăm să fie depuse, să vedem exact programul atunci când va fi depus la Comisia Europeană, în mod oficial”, a adăugat Corina Creţu.

    Ea a mai precizat că este vorba despre programe operaţionale foarte complexe. ”Nu există ţară cu care să nu avem observaţii, să nu avem schimburi de păreri între DG şi ţările respective, mai ales că acum avem o legislaţie nouă, adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. Încercăm să convingem statele membre, mai ales în ce priveşte Programele Operaţionale Regionale, să găsească proiecte importante”, a mai spus Corina Creţu.

    Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.

    Ministrul Transporturilor Ioan Rus a avut marţea trecută, o întâlnire de câteva ore, la sediul Ministerului Transporturilor, cu reprezentanţii comisiilor parlamentare de specialitate, pentru discuţii privind Master Planul de Transport şi situaţia companiilor din subordinea Transporturilor.

    “Am prezentat în faţa celor două comisii Master Planul în forma semifinală, variantă la care dânşii au avut unele observaţii şi corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva”, a spus ministrul, la finalul întâlnirii.

    El a adăugat că Master Planul va fi aprobat săptămâna aceasta în guvern, urmând să fie prezentat, înainte de implementare, şi Comisiei Europene.

    După dezbaterea publică a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

    Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

    “După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor.

    Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

    Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

  • Federaţia Operatorilor de Transport cere construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, cu beneficii pentru turism şi exporturi

    “Guvernul României, în ansamblul său şi Ministerul Transporturilor trebuie să conştientizeze că, fără autostradă, regiunea Moldova rămâne condamnată la sărăcie, fiind imperios necesară deschiderea reală spre vestul ţării. Facem un ultim apel la domnul prim-ministru Victor Ponta şi la domnul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, de a prioritiza realizarea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, aceasta însemnând liantul care ar facilita apropierea regiunii Moldovei cât şi a Republicii Moldova de restul ţării, atât în ceea ce priveşte transportul rutier cât şi nivelul de trai”, se arată într-un comunicat al FORT.

    Transportatorii amintesc că autostrada este finanţabilă cu fonduri europene, având un traseu de importanţă europeană, prin traversarea munţilor Carpaţi, conectarea României şi Ungariei cu Republica Moldova şi Ucraina şi scurtarea rutei europene Est-Vest, la nivel de autostradă, cu peste 300 kilometri.

    “Beneficiile construcţiei acestei autostrăzi care ar lega regiunea de est a Uniunii Europene de regiunea de vest, cu tranzitul prin România, ar implica o creştere cu circa 30% a turismului şi a locurilor de muncă şi o majorare cu aproximativ 30% a exporturilor. Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni ar însemna o îmbunătăţire exponenţială de 50-60% a reţelei de transporturi a României”, mai arată asociaţia.

    Fostul ministru al Transporturilor Dan Şova a declarat că această autostradă ar putea fi finanţată cu bani din acciza la combustibil şi fonduri europene şi că lucrările de construcţie pot începe în 2015.

    Actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a revizuit însă drastic targetul avansat de Şova cu privire la construcţia de autostrăzi. Astfel, România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, potrivit Master Planului de Transport, în condiţiile în care Şova promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

    Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni şi Sibiu – Piteşti, altă autostradă cerută insistent de transportatori, figurează în actualul Master Plan ca drumuri expres.

    Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.

  • Rus revizuieşte targetul lui Şova: doar 650 km noi de autostradă până în 2030, plus drumuri expres

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

    În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu – Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

    Şova afirma în aprilie că România va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri de autostradă, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri şi contractate lucrări pentru 247 kilometri.

    România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

    Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

    În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde euro.

    Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti – Dunăre şi modernizarea porturilor.

    Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 milioane euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 milioane euro, până în 2030.

    Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii de 48,79 miliarde euro în intervalul 2014 – 2030, însă sursele de finanţare însumează 34,98 miliarde euro, echivalentul a 71,7% din necesar. Din cei aproape 35 miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021 – 2030.

    Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

    Reprezentanţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 (AM POST) s-au întâlnit în perioada 16-18 septembrie 2014 cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a analiza varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul General de Transport pe termen scurt, mediu şi lung.

    În cadrul acestei întâlniri, Comisia Europeană a acceptat ca Master Planul să fie supus dezbaterii publice, a anunţat Ministerul Transporturilor la începutul săptămânii trecute.

    Până la organizarea şedinţelor, reprezentanţii Comisiei au recomandat AM POST adoptarea unor măsuri precum îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core şi criterii de mediu, precum şi revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte.

    În plus, CE a recomandat asumarea reformei feroviare, care presupune o reţea feroviară redusă, introducerea de servicii competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă şi a unui program de creştere a eficienţei.

    O altă cerinţă a fost acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare.

    Master Planul General de Transport va fi făcut public miercuri, 1 octombrie, când va fi prezentat în cadrul şedinţei comisiilor reunite de transport ale Parlamentului.

    Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.

  • Rus: În draft-ul Master Planului sunt prevăzuţi, în 2014-2020, 600 de kilometri de autostradă

    „În acest draft se spune că, în intervalul 2014-2020, ne vom apropia de încă 600 de km de autostradă, ne-ar trebui 2.500 de km de drumuri expres şi în jur de 3000 de drumuri transregionale modernizate şi 140 km de şosele de ocolire şi o parte de drumuri europene de ieşire în punctele de frontieră. Vom vedea, după ce avem acest document, se supune dezbaterii publice, s-ar putea să se modifice dacă se justifică, va fi aprobat în Guvern ca document operaţional şi se va trasnforma în Programul operaţional al Guvernului României vizând dezvoltarea sistemului rutier, naval, feroviar, aerian“, a spus Rus întrebat de Master Planul pe transporturi.

    Ioan Rus a făcut aceste precizări după audierea sa de către membrii Comisiei de transporturi a Camerei Deputaţilor.

    Întrebat dacă a schimbat Master Planul pe transporturi elaborat în timpul ministeriatulului lui Dan Şova, Ioan Rus a răspuns că decizia privind construirea unei autostrăzi sau a altui drum se ia pe criterii ştiinţifice şi în niciun caz pe criterii politice.

    „Master Planul este un document pe care nu-l face Ministerul Transporturilor, este contractat de mai mulţi ani către o firmă specializată care se ocupă de aşa ceva şi el este fundamentat pe chestiuni legate de traficul zilnic într-o anumită zonă, de nevoia de conectivitate între două zone de dezvoltare, de timpii de întârziere, adică în cât timp poţi să ajungi din punctul A în punctul B faţă de aceaşi distanţă în UE. Pe acest lucru s-a fundamentat un Master Plan care este avizat de principiu de către UE şi urmează în zilele următoare să avem acordul final al Comisiei pe acest document, după care el va fi supus dezbaterii publice. Între ceea ce s-a gândit Ministerul Transporturilor de-a lungul anilor, în ultimii 10 ani, cum să arate sistemul rutier, feroviar, aerian, naval românesc şi ceea ce este în Master Plan diferenţele sunt mici, chiar nesemnificative”, a spus Rus.

    „Sistemul rutier face parte din infrastructura unei ţări, în consecinţă acolo unde se justifică pe criterii ştiinţifice existenţa unei autostrăzi va fi autostradă, unde se justifică că va fi drum expres, va fi drum expres şi unde este drum regional, va fi drum regional. Asta ţine de nevoia de interconectivitate între zone de dezvoltare, de optimizare a timpilor în care te poţi deplasa dintr-o parte în alta, de optimizarea confortului cu care te deplasezi dintr-o parte în alta. La baza acestor decizii stau exclusiv criterii ştiinţifice şi în niciun caz politice sau de altă natură”, a adăugat Rus.