BusinessMagazin

Tag: Masini de lux

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    A fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental, care a însemnat totul pentru el.

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”, semn al legăturii indestructibile care se crease în timp. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată.

    Regretatul Cornel Urcan, căci despre el este vorba, a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner de lux, apoi a ajuns director, penru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.
     
    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.
     
    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.
     
    Era un lucru normal chiar şi pentru vremea respectivă, în condiţiile în care, acum, opulenţa copiilor de bani-gata depăşeşte orice limită. Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.
     
    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel. Dar, când stai lângă butoiul cu miere nu poţi să nu te şi lingi un pic pe degete.
     
    Aşa e şi cu Urcan-junior, care conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său (aşa-zisele „pitzipoance” din ziua de azi), iar dimensiunile acestora erau criterii obligatorii, ca şi acum. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.
     
    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.
     
    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat. De atunci, a început calvarul.
     
    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.
     
    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni, scrie renasterea.ro

  • Studentul de 18 ani care conduce maşini de lux de jumătate de milion de euro. „Menajera mănâncă ce rămâne de la masă”

    Potrivit Daily Mail, programul presupune ca adolescenţii privilegiaţi să petreacă un timp cu unele dintre cele mai sărace familii din Marea Britanie. În program s-a înscris şi Daryl, ai cărui părinţi sunt milionari şi care are tot ce îşi doreşte fără niciun efort. Tânărul a obţinut permisul de conducere anul trecut, iar de atunci a colecţionat şapte maşini de lux care costă, cumulat, jumătate de million de euro.

    El a plecat din apartamentul de lux în care trăieşte pentru a petrece câteva zile cu într-o locuinţă socială a unei familii foarte sărace. „Înarmat” cu un set de croquet şi caviar de lux drept cadouri, Daryl a plecat spre casa lui Daniel şi a Letitia, care locuiesc în nordul Londrei cu cei doi copii, Romeo şi Casanova. Aici a aflat, şocat, că familia este nevoită să supravieţuiască cu un ajutor de numai 970 de euro pe lună.

    Diferenţele dintre condiţiile de care dispun cele două familii sunt enorme. În timp ce tapetul din camera lui Daryl costă 570 de euro, cealaltă familie are pereţii acoperiţi de role de tapet luate din magazinele de caritate, cu puţin peste 2 euro. Lui Daryl nu-i lipseşte nimic. „De fiecare dată când am nevoie de bani, tatăl meu îmi trimite 10.000 de lire, care uneori îmi ajung o lună, iar alteori chiar şi mai puţin: două – trei săptămâni”, povesteşte el.

    În medie, Daryl cheltuieşte peste 6.800 de euro pe mesele luate în oraş, în timp ce menajera sa mănâncă ceea ce rămâne uneori de la masă. „Iubesc mâncarea mai mult decât orice altceva. Recunosc că am gusturi costisitoare”, spune el. În schimb, Daniel şi Letitia au un buget alocat meselor de 50-80 de lire pe săptămână pentru toţi cei patru membri ai familiei. Milionarul spune că acest lucru este „o nebunie”: „Îmi pare rău pentru întreaga situaţie, pentru felul în care se luptă cu facturile, cheltuielile pentru medicamente şi toate celelalte”. Nevoit, prin prisma programului, să se descurce cu o sumă modică penru cheltuieli de masă, Daryl nu a rezistat şi a „plusat” cu câţiva eruo din surse proprii.

    Pentru Daryl, acest „experiment” a fost o lecţie de viaţă. „Cu siguranţă, această experienţă mă va face să mă gândesc la deciziile pe care le iau în viaţă şi la modul în care ar trebui să strâng banii, în loc să îi irosesc”, a spus tânărul.

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • BMW vândut de ANAF la licitaţie pentru 500 de lei. Cu cât a fost dat un Lamborghini

    Cel mai scump a fost adjudecat un Lamborghini din 2006, care i-a aparţinut lui Harry Mironescu, patronul clinicii Sabyc, acuzat şi condamnat la închisoare pentru trafic de ovule. Maşina, care a zăcut timp de doi ani într-o parcare a Fiscului, a fost dată cu 57.000 de euro.

     
    În urmă cu 4 ani, instanţa punea sechestru pe limuzinele doctorului Harry Mironescu, acuzat de trafic de ovule în dosarul Clinicii Sabyc. Era vorba despre două maşini Mercedes şi un Lamborghini Gallardo. Acum doi ani, Fiscul susţinea că bolidul galben a fost ridicat din faţa casei inculpatului, dar în 2009, maşina era parcată în curtea DIICOT Bucureşti.
     
    Ioan Traian Cuc, şef birou presă DGFMB: “Autoturismul a fost confiscat prin sentinţă judecătorească definitivă în anul 2014, proprietarul a refuzat să-l predea, ANAF l-a identificat în 2016, l-a luat din faţa casei şi urmează a fi evaluat şi valorificat.”
     
    Bolidul a fost evaluat la 70 de mii de euro anul trecut, dar la prima licitaţie nu s-a încumetat nimeni să-l cumpere. Aşa că preţul cerut a scăzut aproape la jumătate. S-au înscris 13 persoane, iar maşina a fost adjudecată cu 57 de mii de euro. Detaliile despre cumpărător sunt secrete, scrie stirileprotv.ro
     
    Şi-a luat o maşină sport, cu două locuri, veche de 12 ani, cu un motor V5 de 5 litri pe benzină. A stat nefolosită în ultimii ani în parcarea ANAF. Pe site-urile de profil, maşina apare că ar fi avut înregistrată şi o avarie. O super-sportivă din aceeaşi generaţie se vinde pe internet cu preţuri între 90 şi 100 de mii de dolari.

    Surse din ANAF susţin că alte 6 maşini, fabricate între 1997 şi 2005, care zăceau în aceasi parcare, au fost vândute la licitaţie. Preţul pentru toate: doar 3.000 de lei. De exemplu, un BMW 318i a fost dat pentru 500 de lei.

     

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail

  • Tânăra de 34 de ani care conduce unul dintre cei mai mari dealeri de maşini de lux

    Ea a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, începând să lucreze la Porsche Inter Auto încă din anul III de facultate, iniţial ca traducător de documentaţie tehnică, apoi ca asistent director service.

    Ulterior, a preluat coordonarea personalului front-office din Service Porsche Bucureşti Nord, iar în perioada 2009-2013 a coordonat, alături de încă un coleg, întreaga activitate a unităţii, unul dintre cele mai mari service-uri ale Porsche Inter Auto. „Din 2013 am avut responsabilitatea de a pune pe roate primul service din România dedicat exclusiv mărcilor premium şi de lux ale concernului Volkswagen, respectiv Porsche Pipera. Am condus activitatea acestui service până la finele anului 2015, când am preluat funcţia actuală în zona de vest a Bucureştiului”, spune Laura Bucur.

    Cea mai mare provocare a fost perioada de criză, pe care a trebuit să o gestioneze la Porsche Bucureşti Nord. „Am schimbat focusul de la gestionarea unui volum foarte mare de lucru şi de clienţi la a găsi soluţii pentru a asigura un volum constant de încărcare în service. Ne-am reinventat, am crescut paleta de servicii oferite şi am pus accentul pe creşterea calităţii serviciilor oferite şi pe dezvoltarea profesională a colegilor. Cred că toată echipa a înţeles mesajul şi am reuşit să traversăm cu bine acea perioadă mai dificilă.”

    „La ambii dealeri Porsche Inter Auto din zona de vest – Porsche Bucureşti Vest 1 şi Porsche Bucureşti Vest 2 – unde reprezentăm mărcile Volkswagen, Audi, Skoda, Seat şi Das Weltauto, anul 2016 s-a caracterizat printr-o revigorare a vânzărilor de maşini noi şi second-hand şi o stabilizare a businessului de service. În 2017 ne aşteptăm să se menţină acest trend şi să creştem atât vânzările, cât şi calitatea serviciilor”, spune Laura Bucur.

  • Este unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria auto, iar totul a început din pasiunea pentru perfecţiunea pe patru roţi

    Era anul 1994 când omul de afaceri a mizat pe BMW, o marcă auto care fascina şi atunci şi continuă să fascineze şi astăzi. Povestea sa şi relaţia cu maşinile a pornit însă mult mai devreme, încă din anii studenţiei, când se afla în Ger­mania, patria-mamă pentru multe dintre cele mai cunoscute branduri din industria auto.

    „Încă din studenţie am luat contact cu lumea automobilistică, fiind la facultate în München, oraşul în care era fabricat BMW. Pot spune ca de acolo a pornit“, povesteşte Michael Schmidt.

    Totuşi, nu toată povestea sa se leagă de cea mai puternică economie europeană şi de brandurile auto „made in Germany“. Primul automobil condus de către cel care este astăzi preşedintele Auto­mobile Bavaria a fost o Dacia 1300L (L-ul provenea de la „lux“), poate cea mai cunoscută maşină produsă vreodată în România. Totuşi, primul automobil achi­ziţionat a fost un VW Käfer (Beetle), cumpărat în studenţie cu 800 de mărci germane. Michael Schmidt a emigrat în Germania în 1981 şi a revenit în ţară după Revoluţie, unde a pus bazele unuia dintre cei mai mari jucători din industria auto locală.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • Maşini de lux furate din state UE şi aduse în România.Gruparea, sprijinită de funcţionari RAR Timiş

    Şapte persoane sunt suspectate în acest caz de furt tăinuire, folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, înşelăciune, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, luare de mită, dare de mită, spălare de bani.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în ultimii ani s-a constituit şi a acţionat, la nivel transnaţional, un grup infracţional organizat, având drept scop furtul unor autovehicule de lux din Uniunea Europeană, în special din Italia, autovehicule care ulterior erau introduse în România prin punctele de trecere a frontierei din zona de vest, în acest scop fiind folosite la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale falsificate”, transmite DIICOT printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii s-au îndăgostit de maşinile de lux

    „Suntem foarte mulţumiţi de vânzările de anul trecut, a fost un an foarte bun. A fost oarecum planificat, dar rezultatele au fost puţin peste aşteptări”, spune Adrian Pascu. În ceea ce priveşte brandul Porsche, vânzările de Macan şi Cayenne au mers în acelaşi ritm, fiind cel mai bine vândute modele; în cazul Bentley a fost Bentayga. Anul trecut, compania a vândut peste 250 de unităţi Porsche, 5 Lamborghini şi 15 Bentley. „Planurile noastre sunt foarte îndrăzneţe pentru 2017, vrem să depăşim rezultatele record de anul trecut. Am început foarte bine, suntem în parametri pe primul trimestru; prin urmare, ne aşteptăm să atingem targetul propus.”

    Segmentul de lux din România a depăşit în 2016 pragul de 10% din totalul vânzărilor, dar managerul de la Porsche explică faptul că în ţările dezvoltate din Europa de Vest cota de piaţă a segmentului premium din piaţa totală este în continuare mult mai mare decât la noi. Practic, segmentul premium începe să se apropie de ceea ce se întâmplă afară, fiind astfel normal să crească mai mult decât celelalte segmente de piaţă. „Gândiţi-vă că afară segmentul premium depăşeşte cu mult 10%; acolo, o parte semnificativă a populaţiei îşi permite maşini premium şi de lux. Eu zic că şi România se apropie destul de mult. Citeam recent o statistică despre avuţia din România, şi era evidenţiat faptul că în România sunt peste 30.000 de milionari în euro. Vorbim totuşi de maşini cu un preţ de 100.000 de euro în cazul Porsche şi 150.000 – 200.000 de euro în cazul Bentley. După cum ştim, în România a doua investiţie după casă este maşina.”

    Până acum ceva timp, leasingul era predominant în rândul clienţilor Porsche Inter Auto România; în ultima vreme, a crescut foarte mult partea de achiziţii cash. Adrian Pascu spune că nu este ceva surprinzător, „ci oarecum normal pentru astfel de mărci şi astfel de investiţii. Clienţii nu mai încarcă firmele cu maşini personale”.

    Clienţii Porsche nu formează un grup omogen, explică el, marea majoritate fiind într-adevăr bărbaţi, dar segmentul de clientelă feminină îşi adjudecă 25-30% din total. „Cei mai mulţi clienţi sunt în intervalul de vârstă 35-60 de ani, dar avem şi clienţi de 18 ani şi clienţi de 85 de ani. De asemenea, majoritatea sunt antreprenori, au business propriu”, mai spune Adrian Pascu. „În general, aceste maşini nu sunt cumpărate pentru flota firmei, sunt luate pentru plăcerea condusului, iar decizia e luată de cei care le vor conduce, nu de managerii de flotă.”

    În general, pretenţiile clienţilor cresc: încep cu un model entry level şi vor apoi din ce în ce mai mult. Automat, când la nivelul mărcii nu mai găsesc ceea ce îşi doresc, trec la următoarea marcă, poziţionată mai sus. „Sunt câţiva clienţi care trec de la Porsche la Bentley, mai ales cu înaintarea în vârstă, dar destul de puţini aleg parcursul invers, sau schimbă Porsche cu Lamborghini, de pildă. Sunt două maşini care au segmente de piaţă diferite, se adresează altor clienţi”, remarcă Adrian Pascu. „Porsche e o maşină mult mai clasică, pe când Lamborghini e una extrovertită. Sunt dispuşi la schimbare, dar marea majoritate sunt loiali, rămân pe brand sau pe model. Dacă nevoile se diversifică sau se schimbă, atunci automat se reorientează: spre exemplu, dacă un client care a cumpărat Cayenne şi doreşte o maşină sport, foarte probabil o să cumpere un 911. Cineva care a început cu un 911 sau un Boxster Cayman 718, în momentul în care întemeiază o familie va cumpăra probabil un Cayenne. Avem clienţi care au cam toată gama de modele în «portofoliu», ca să spun aşa.”

    Pentru anul acesta, managerul de la Porsche Inter Auto România estimează că se va păstra tendinţa în ceea ce priveşte modelele mai populare. Cele două SUV-uri (Macan şi Cayenne) vor avea 75% din portofoliu, poate chiar mai mult, crede el, în vreme ce la Bentley, Bentayga va avea probabil cele mai mari vânzări.

    Un subiect fierbinte în zona auto este trecerea la motoare electrice, care să polueze cât mai puţin şi care să scadă, pe termen lung, costul transportului. Într-adevăr, industria trebuie să dezvolte o zonă mult mai verde, crede Adrian Pascu. „Nu ştiu dacă maşinile electrice reprezintă răspunsul în acest moment, chiar am participat la unele discuţii şi pe lângă problema de tehnologie sau de autonomie a maşinilor, care se pot rezolva într-un timp scurt, mai este o problemă majoră de capacitate a infrastructurii. Sunt foarte puţine ţări în Europa – şi nu discut despre Europa de Est – care ar suporta o dezvoltare puternică a maşinilor electrice. În momentul de faţă, fără o investiţie puternică în infrastructură, nu se poate dezvolta. Ca să vă faceţi idee: s-a discutat despre faptul că într-un cartier din Germania, dacă puneai peste noapte 100 de maşini la încărcat, cădea curentul în tot oraşul. Şi vorbim de Germania. În România nu se pune problema de maşini electrice în acest moment.”