Tag: masina de serviciu

  • Sunt salarii mici în România? Noi vrem să angajăm un inginer agronom, cu 5.000 euro net pe lună, cu Toyota Hilux maşină de serviciu, laptop, mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea

    După mai bine de 10 ani de lucru în IT, un cuplu, prieteni de familie, el, ea şi copilul au decis să părăsească Bucureştiul pentru a se muta într-un oraş, în declin, la 150 de km de Bucureşti, ca să se implice de la faţa locului în afacerea familiei, agrobusiness cu câteva milioane de euro pe an şi mii de hectare de lucrat, semănat, recoltat, depozitat, urmărit producţia şi tractoarele, etc. Au trecut de la programare la grâu, porumb, floarea soarelui, etc.

    – Sunt salarii mici în România? Nu este de lucru? Noi căutăm un inginer agronom, îi dăm 5.000 de euro net pe lună, cu Toyota Hilux (pick-up) maşină de serviciu, laptop, telefon mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi nu găsim.(Salariul mediu pe economie este de 2.300 de lei net, adică aproape 500 de euro. În IT, salariul mediu este de 5.700 de lei net, adică aproape 1.300 de euro)

    – Nu găsim nici tehnicieni agricoli, nici tractorişti, nici silozari, nici magazionieri, nici zilieri, este un dezastru. Avem nevoie de un agronom pedologic, să ştie când să însămânţeze, să se uite după cultură, după umiditate, să ştie când trebuie să recoltăm, şi nu găsim.

    – Am cumpărat tractoare de ultimă generaţie, de sute de mii de euro, zici că este o navă spaţială în cabină, nici nu simţi căldura de afară, poţi să stai în costum fără probleme, dar nu avem tractorişti. Le plătim şi 4.000 de lei net pe lună în campanie, ne rugăm să nu strice tractorul.

    – Avem nevoie de un tehnician agricol, îi dăm 2.000 de euro net pe lună, îi dăm casă, dar vrem să ştie să scrie un jurnal de recoltare, să urmărească producţia, să nu fure şi să nu fie beţiv.

    – Cei de la Bucureşti au desfiinţat şcolile profesionale, iar acum plătim cu toţii, pentru că nu avem de unde să luăm oameni specializaţi (în 2009, în mandatul Ecaterinei Andronescu de la PSD s-au desfiinţat şcolile profesionale-n.r.).

    – Cei de la Agronomie, fie pleacă din ţară, fie se duc într-un alt sector, fie se duc reprezentanţi de vânzări la companiile de inputuri. Nimeni nu vrea să lucreze în producţie, să vină pe câmp. Şi le dăm bani.

    – Unde sunt Camerele Agricole şi pe cine reprezintă?

    – Agricultura nu mai este ca pe vremuri, acum se face cu tableta în mână, iar şcoala nu ţine pasul cu realitatea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este el cel mai tare bugetar din România? A renunţat să folosească maşina de serviciu şi va merge la birou cu metroul sau bicicleta

    Valentin Mircea, şeful Corpului de control al premierului Dacian Cioloş, candidează pentru postul de cel mai bun bugetar din România. De astăzi el a renunţat să folosească maşina de serviciu şi va merge la birou cu Uber, metrou sau bicicleta.

    Valentin Mircea  a scris:„De astăzi renunţ la autoturismul de serviciu şi voi merge la birou şi de la birou cu Uber, metrou sau bicicleta.
    Veţi vedea în curând, în urma raportului de control la Sucursala transporturi auto a RAAPPS, cea care pune la dispoziţie autoturisme pentru guvern, la preturi foarte mari şi fără licitaţie, ce m-a determinat sa fac asta.

    Moda 1 demnitar = 1 masina de serviciu, cu tot cu şofer, dreneaza sume imense din banii de la buget în fiecare luna.
    Sunt instituţii care nu au hârtie pentru imprimanta dar au o mulţime de şefi şi şefuleti care nu renunta la auto de serviciu, care este considerata un adevărat drept iar renunţarea la aceasta este un tabu.

    Măcar în mediul privat, punerea la dispoziţie a unui autoturism poate fi supusa impozitării, dacă persoana îl foloseşte pentru transportul spre birou şi spre casa”.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Ce zici, e cel mai tare bugetar din România? A renunţat să folosească maşina de serviciu şi va merge la birou cu metroul sau bicicleta

    Valentin Mircea, şeful Corpului de control al premierului Dacian Cioloş, candidează pentru postul de cel mai bun bugetar din România. De astăzi el a renunţat să folosească maşina de serviciu şi va merge la birou cu Uber, metrou sau bicicleta.

    Valentin Mircea  a scris:„De astăzi renunţ la autoturismul de serviciu şi voi merge la birou şi de la birou cu Uber, metrou sau bicicleta.
    Veţi vedea în curând, în urma raportului de control la Sucursala transporturi auto a RAAPPS, cea care pune la dispoziţie autoturisme pentru guvern, la preturi foarte mari şi fără licitaţie, ce m-a determinat sa fac asta.

    Moda 1 demnitar = 1 masina de serviciu, cu tot cu şofer, dreneaza sume imense din banii de la buget în fiecare luna.
    Sunt instituţii care nu au hârtie pentru imprimanta dar au o mulţime de şefi şi şefuleti care nu renunta la auto de serviciu, care este considerata un adevărat drept iar renunţarea la aceasta este un tabu.

    Măcar în mediul privat, punerea la dispoziţie a unui autoturism poate fi supusa impozitării, dacă persoana îl foloseşte pentru transportul spre birou şi spre casa”.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Pensiile private facultative, maşina de serviciu sau decontarea carburantului, doar un vis pentru majoritatea angajaţilor din România

    „În acest an am observat o sedimentare în ceea ce priveşte ponderea beneficiilor extra salariale oferite de angajatori. Printre preferinţe rămân tichetele de masă sau cele cadou şi asigurările medicale, în timp ce pensiile private facultative sau acordarea de maşini de serviciu şi decontarea carburantului pentru transport sunt în prezent printre cele mai rar oferite”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace.

    Printre alte beneficii extra salariale acordate angajaţilor din companiile locale se numără şi asigurarea costurilor abonamentelor de telefonie mobilă, dar şi acordarea de cadouri cu ocazia sărbătorilor legale, precum Crăciunul, Paştele sau 8 Martie.

    „Toate beneficiile extra-salariale acordate în natură angajaţilor, cu o valoare mai mare de 150 de lei, sunt considerate venituri asimilate salariilor şi reprezintă, din punct de vedere fiscal, venit impozabil. Astfel, acestea se cuantifică şi se includ pe ştatul de salarii pentru impozitarea cu 16%”, a mai precizat Maria Cojocariu.

    Pe plan local, printre cele mai des acordate beneficii salariale se numără bonusurile de performanţă, acordate frecvent managerilor companiilor din producţie şi servicii, dar şi comisioanele oferite fie la finalizarea proiectelor, fie sub formă procentuală lunar, această practică fiind cel mai des întâlnită în companiile de IT. De asemenea, o practică întâlnită frecvent este şi acordarea primelor de Crăciun sau Paşte, îndeosebi în cadrul companiilor axate pe vânzări sau producţie.

    „Din prisma beneficiilor salariale am observat o uşoară creştere ca şi volum a acestora, mai degrabă decât ca valoare. Astfel, comisioanele din vânzări sau bonusurile la finalizarea proiectelor sunt din ce în ce mai des prezente, fiind folosite ca un puternic instrument de motivare şi fidelizare a angajaţilor”, a mai declarat Maria Cojocariu.

    În ceea ce priveşte valoarea beneficiilor salariale estimate pentru 2014, acestea vor rămâne cel mai probabil la  acelaşi nivel cu cel din acest an, însă, având în vedere contextul economic prevăzut pentru anul următor, acestea vor înregistra o creştere în special în domeniul IT, acesta fiind unul dintre sectoarele care vor continua în expansiune.