Tag: martor

  • Martor la transformarea în cenuşă a opt secole de istorie

    Eram într-o deplasare de presă la Paris, iar pe 15 aprilie, la ora locală 19, aveam programată o vizită la centrul Pompidou, pentru a vedea atelierul lui Constantin Brâncuşi. Ajunsesem cu vreo 15 minute mai devreme, însă, centrul fiind închis pentru public după ora 18, am aşteptat puţin după ora 19 pentru ca echipa de pază să îmi permită accesul. În timp ce aşteptam, am văzut un fum gros, portocaliu, care acoperea cerul deasupra pieţei. „Notre Dame!”, s-a auzit de undeva.

    Următorul lucru pe care l-am auzit era rugămintea coordonatorului nostru de grup să nu mă îndrept spre zona din care venea fumul gros. Imediat ce am trecut de clădirea centrului Pompidou, am văzut cum flăcările cuprinseseră deja turla principală a catedralei. Mii de oameni de pe bulevard se îndreptau către direcţia focului, unii filmând, alţii cu mâinile la gură şi privirea supefiată, alţii plângând. 

    Până am ajuns la piciorul podului d’Arcole de peste Sena, deja se adunaseră numai în raza mea vizuală zeci de mii de oameni care priveau flăcările. Pe o parte a râului Sena era mistuit de flăcări un simbol al Parisului şi al creştinătăţii, pe cealaltă parte miile de oameni priveau încremeniţi, se luau în braţe sau plângeau, filmau şi transmiteau live pe reţelele de socializare. Sirenele se auzeau din toate direcţiile, în timp ce un elicopter survola zona, însă autorităţile păreau neputincioase în faţa flăcărilor care, cu fiecare minut ce trecea, erau înteţite de vântul care bătea.

    M-am aşezat pe marginea unei construcţii ce părea a fi o fântână arteziană şi am început să scriu un text pentru cititorii noştri, însă nu îmi găseam cuvintele ca să descriu ce se întâmplă în jurul meu. Încercam să transmit reportajul în redacţie (fără succes, din cauză că nu mai aveam semnal pe telefon în mulţimea de oameni), când un vuiet a străbătut piaţa, dublat de un vaiet general al mulţimii. Turla principală cedase sub flăcări şi se prăbuşea sub privirile întregii lumi.

    Flăcările şi-au continuat avântul şi nu s-au oprit până nu au decimat tot acoperişul catedralei. Am încercat să mă apropii mai mult, însă autorităţile franceze extindeau perimetrul de siguranţă – în curând au evacuat ambele poduri din proximitatea locului în care mă aflam.

    Înconjurat de mii de oameni, primesc un telefon de la coordonatorul de grup: „Răzvan, te rog frumos să vii chiar acum înapoi, CNN transmite că s-a confirmat că este vorba de un atac terorist!”. În momentul acela m-am uitat la miile de persoane în jur şi mi-am imaginat cum ar primi vestea dacă pericolul exista într-adevăr. Căutările de pe Google mi-au arătat că a existat un tweet de la o anumită persoană care susţinea aşa ceva: „CNN can now confirm that Notre Dame fire was caused by an act of terrorism” („CNN poate să confirme acum că focul de la Notre Dame a fost cauzat de un act de terorism”), dar nicio altă informaţie. O ştire care s-a dovedit a fi falsă, dar m-am îngrozit numai la gândul panicii care s-ar fi putut crea acolo. La insistenţele colegilor din presă, m-am îndreptat către grupul nostru, care finalizase vizita la atelierul lui Constantin Brâncuşi de la Pompidou.

    Pe drum, în apropierea centrului, 10-15 persoane erau adunate şi se uitau la un show de stradă, în cadrul căruia cinci bărbaţi dansau pe muzica unui sistem audio portabil. Privitorii păreau încântaţi şi total deconectaţi de incendiul care, la 500 de metri de ei, mistuia catedrala Notre Dame din Paris, iar fumul umplea orizontul de deasupra artiştilor stradali.

    Flăcările au fost stinse complet abia după aproape 14 ore. Pagubele şi costurile reconstrucţiei încă nu au fost evaluate, însă încă din primele ore donaţiile pentru refacerea catedralei au curs, în mai puţin de 24 de ore strângându-se aproape un miliard de euro.

    Cele 16 statui din cupru care decorau turla, reprezentând cei 12 apostoli şi patru evanghelişti, fuseseră îndepărtate pentru restaurare cu doar câteva zile înainte de incendiul devastator. Relicvele preţioase aflate în vârful turlei au fost însă distruse după ce aceasta s-a prăbuşit. Pe lângă daunele provocate de căldura excesivă, pompierii afirmând că temperaturile au ajuns la 800 de grade Celsius, experţii va trebui să evalueze daunele cauzate de cantităţile mari de apă pe care pompierii le-au turnat în clădire.

    Francois-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, François Pinault, vor dona 100 de milioane de euro prin compania Artemis, potrivit unui anunţ lansat de familie.

    Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Louis Vuitton şi Moët.

    De asemenea, şi companiile româneşti au anunţat donaţii, prima fiind UiPath, prima companie românească din tech evaluată la un miliard de dolari, care a promis un milion de euro.

    Catedrala Notre Dame din Paris, un monument ridicat în cinstea Fecioarei Maria, a fost construită între secolele XII şi XIV, arhitectura de stil gotic fiind considerată una reprezentativă pentru arhitectura franceză. A avut o înălţime maximă de 69 de metri. Localizată în centrul capitalei Franţei, este şi sediul Arhiepiscopiei Parisului. A avut o capacitate de circa 10.000 de persoane, iar aici a avut loc ceremonia de încoronare a lui Napoleon.

    Catedrala a avut o istorie tumultuoasă, care a culminat cu incendiul de anul acesta. În 1790, în timpul Revoluţiei Franceze, catedrala a fost profanată. Este considerată cel mai vizitat loc din Europa, cu circa 13 milioane de turişti anual.

  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • Paraschiv, “omul în alb” de la mitingul din 10 august, după audiere: Nu am avut informaţii despre o presupusă tentativă de lovitură de stat

    “Nu am fost pus sub acuzare, am calitatea de martor, am declarat efectiv ce s-a întâmplat în acea seară şi atâta tot”, a declarat Cătălin Paraschiv, la ieşirea de la Parchetul Militar.

    Întrebat dacă avea informaţii despre o pretinsă tentativă de lovitură de stat din seara de 10 august, Paraschiv a răspuns: “Eu sunt comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie. Cred că nu vă adresaţi cui trebuie. Eu nu am avut informaţii de această natură. Nu pot să dau mai multe explicaţii, dar sunt militar. Asteptăm să vedem care e părerea procurorilor. Îmi asum toate faptele jandarmilor mei, nu se pune problema, dar ale BSIJ (Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei – n.r.), atâta tot. Brigada Specială a acţionat conform legii, în literii şi în spiritul legii”.

    Este a doua audiere a lui Cătălin Paraschiv în acest dosar, după cea din 23 august de la Parchetul General.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenomenul straniu din Groenlanda. Cum poate dispărea un lac uriaş aproape instantaneu

    Glaciologii au fost martori la un astfel de eveniment pentru prima oară în 2006, când un lac care se întindea pe 5,6 kilometri pătraţi a secat în mai puţin de două ore. Conform Live Science, în prezent specialiştii observă des fenomenul ce are loc în mod regulat în Groenlanda. În fiecare an,  apar sute de lacuri temporare pe suprafaţa Groenlandei, însă după câteva săptămâni sau luni acestea seacă, apa scurgându-se prin crăpăturile din calota de gheaţă.

    În cadrul unei expediţii recente, cercetătorii au putut observa un aspect alarmant al lacurilor ce dispar misterios. Lacurile ce seacă au început să apară tot mai des în zonele interioare ale ţărmului. Conform studiului, fenomenul se poate produce deoarece lacurile apărute pe timpul verii sunt secate printr-o reacţie în lanţ produsă de o reţea vastă, interconectată de crăpături aflate sub gheaţă. De asemenea, în ultima perioadă creşterea temperaturilor a dus la mărirea acestor crăpături.

    ”Lacurile care seacă într-o anumită regiune produc alte crăpături ale gheţii ce duc la secarea lacurilor din alte zone,” a declarat coautorul studiului Marion Bougamont, glaciolog din cadrul Universităţii din Cambridge. În cadrul studiului, Bougamont şi colegii săi au utilizat modele 3D ale reţelei de crăpături şi imagini din satelit ale calotei de gheaţă din Groenlanda pentru a studia reacţia în lanţ. Ei au descoperit că secarea unui singur lac poate destabiliza alte zone îngheţate din apropiere. Astfel se formează noi crăpături zilnic care seacă alte lacuri şi reacţia se intensifică zilnic. Într-un incident, cercetătorii au observat secarea a 124 de lacuri în doar cinci zile. Chiar şi lacurile formate cu mult în interiorul ţărmului au fost vulnerabile reacţiei de secare în lanţ.

    CITEŞTE CONTINUAREA ÎN DESCOPERĂ

  • Arşinel, audiat la DIICOT: Lucan rămâne un om pe care îl voi aprecia şi căruia îi voi purta recunoştinţă

    “A fost o întâlnire civilizată, cu întrebări de bun simţ. Am încercat, în măsura amintirilor, să dau nişte răspunsuri. Asta nu înseamnă că sentimentele mele faţă de profesorul Mihai Lucan s-au schimbat, rămâne un om pe care îl voi aprecia şi îi voi purta recunoştinţă”, a declarat Alexandru Arşinel după audiere.

    “Întrebările au fost strict la obiect, exclusiv la momentul in care au fost făcute intervenţiile, cred ca 2013, privind transplantul renal. Absolut nimic de reproşat ca mod de derulare si ca mod de anchetare”, a completat avocatul lui Arşinel.

    În 2013, artistul a suferit un transplant de rinichi, la Cluj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Arşinel este audiat la DIICOT ca martor în dosarul medicului Lucan

    „Nu există mulţi medici sau mulţi pacienţi ai domnului Lucan care să nu fi ştiut cum stau lucrurile. Ceea ce nu ştiu mulţi este că POLITICIENI şi de OAMENI CU INFLUENŢĂ ai ultimilor 27 de ani au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale domnului profesor, pentru ei înşişi sau pentru apropiaţi; Domnul Alexandru Arşinel (actor, membru UNPR) şi domnul Victor Socaciu (deputat PSD la acea dată) sunt doar două exemple. Sunt sute altele”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Vlad Voiculescu, după reţinerea medicului Lucan.

    În acelaşi dosar au fost audiaţi, printre alţii, Emil Boc şi Florian Bodog.

    Mihai Lucan a fost reţinut în 21 decembrie, iar în 22 decembrie, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis să respingă cererea de arestare preventivă a DIICOT, dispunând cercetarea sub control judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gafă colosală a unuia dintre principalii membri ai Casei Regale Britanice în ajunul Anului Nou: „Este acela un terorist?”

    Prinţul Philip, în vârstă de 96 de ani, participa la slujba de Anul Nou alături de familia regală a Marii Britanii şi era alături de fiica sa, Prinţesa Anna, atunci când a făcut afirmaţia cu pricina. 

    Acesta ar fi observat un bărbat înalt, cu barba lungă şi roşcată şi ar fi făcut comentariul răutăcios, potrivit unui martor care a povestit întâmplarea hilară pentru Daily Mail şi Sun. 

    „Bărbatul părea să fie alături de soţia şi copilul său. Philip le ura oamenilor un An Nou fericit atunci când l-a observat pe acest tip cu o barbă distinctivă. A arătat cu degetul spre el într-un mod amuzant şi apoi s-a întors către unul dintre bodyguarzii săi spunându-i: `Este acela un terorist?`”, a povestit respectivul martor. 

    Acesta din urmă spune că Prinţul Philip a vrut, probabil, să facă o glumă, având în vedere că şi-a dat seama că remarca sa va fi auzită de mulţi dintre oamenii prezenţi. 

    Până acum, Casa Regală Britanică nu a făcut niciun comentariu pe această temă, potrivit The Guardian. 

  • Martor, în procesul lui Dragnea: Tuturor le era frică de el. Preşedintele Consiliului Judeţean era Dumnezeu

    Mirela Chera este şef serviciu asistenţă socială în cadrul Direcţiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman, având aceasta funcţie şi la momentul comiterii presupuselor infracţiuni investigate în dosar.

    Martorul le-a spus judecătorilor că fostul director general al instituţiei, Floarea Alesu, a făcut presiuni asupra subordonaţilor pentru a nu face declaraţii la DNA care ar putea să o incrimineze, ameninţându-i că vor avea de suferit, lucru care i-ar fi neliniştit pe angajaţi, întrucât acestora le era teamă atât de ea, cât şi de Liviu Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman la acel moment.

    “Toată lumea vorbea în instituţie că cele două erau protejate de preşedintele CJ, Liviu Dragnea. (..) Doamna director Floarea Alesu chema angajaţii şi discuta cu ei ce să declare atunci când urmau să fie chemaţi la DNA. Le spunea că cei care declarau împotriva ei vor avea de suferit. Tuturor le era frică sa nu îşi piardă locul de muncă, aveau copii acasă. Le era frică şi de Alesu şi de domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea. Acolo, preşedintele era Dumnezeu. Şi acum! Toţi îl ascultau, nimeni nu făcea altfel să nu îl supere. Singura persoană care a încercat să mă influenţeze în ce declar la DNA a fost doar Floarea Alesu. Nici indirect, Liviu Dragnea şi nici altă persoană în numele lui, nu mi-a cerut să fac declaraţii care să nu îl implice pe Dragnea”, a spus Mirela Chera în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N. Bădălau, preşedinte executiv PSD, şi A. Ţuţuianu, preşedintele Comisiei SRI, audiaţi la DNA

    “Am fost citat să dau informaţii într-o anume speţă, în calitate de martor. Nu sunt eu principalul actor, este o cercetare in rem în care am calitatea de martor”, a declarat Bădălau. Şi fiul său a fost citat de procurori.

    La momentul trasmiterii ştirii, procurorii nu au furnizat informaţii despre ancheta în care a fost audiat Bădălău.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, audiat la Parchetul General în dosarul OUG 13

    Întrebat dacă a dat explicaţii în faţa procurorilor, fostul ministrul a spus: “nici nu confirm, nici nu infirm, nu comentez în niciun fel”.

    Parchetul General a anunţat în 13 martie, după motivarea Curţii Constituţionale, că ancheta privind OUG 13 continuă pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte.

    La finele lunii februarie, DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat atunci cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic. În acest dosar, la DNA au fost audiaţi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Graţiela Gavrilescu, la acea vreme ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, secretarul general al guvernului, Mihai Busuioc, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Oana Hăineală, procuror şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cu toţii având calitatea de martor.

    Judecătorii CCR arătau, în motivarea deciziei de existenţă a unui conflict juridic între DNA şi Guvern, că DNA şi-a arogat competenţe şi a excedat cadrul legal, acţiunea sa de verificare a OUG 13 fiind una abuzivă.