Tag: Mărţişoare

  • Tot felul de simboluri. Antreprenorii români care rescriu povestea mărţişorului

    Din lemn, din ceramică, din sticlă, din lut, din textile, mărţişoarele au trecut de mult graniţa imaginaţiei, aşa că versiunile puse pe piaţă de noile afaceri antreprenoriale depăşesc chiar şi cele mai creative minţi. Luna martie e după colţ, tradiţia merge mai departe, la fel şi mâinile neobosite ale artiştilor antreprenori care lucrează de zor la colecţii întregi de mărţişoare care mai de care mai speciale. Găsiţi mai jos doar câteva poveşti care stau temelie pentru atelierele din care ies cele mai cool mărţişoare din 2022.

     

    Andreea Tölgyi este artist plastic, a studiat la Universitatea de Arte Vizuale şi Design „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia Ceramică, iar Iza Kiss este istoric de artă şi a absolvit Facultatea de Istorie a Artei la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Împreună au creat, în 2010, Atelierul de Murano, unde prelucrează sticla de Murano la lampă, schiţează şi asamblează bijuterii şi mărţişoare. Produsele Atelierului de Murano se găsesc atât în atelierul fizic din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cât şi online. Partea de online, spun fondatoarele, a ajutat ca bijuteriile lor să ajungă aproape peste tot în ţară. În atelier, cele două tinere produc bijuterii şi mărţişoare unicat şi tocmai din acest motiv ele şi-au propus ca businessul lor să rămână unul de dimensiuni mici.

    Laura Ungureanu este mintea creativă din spatele Ceramiceanu, un atelier din Timişoara care, când nu produce tot felul de accesorii din ceramică, îşi dedică spaţiul mărţişoarelor. Laura a urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele. De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei. Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Andra Tudor a lăsat în 2015 munca de economistă pentru a se dedica propriului business – Didi Craft, un atelier în care poate produce zilnic circa 30 de cărţi educative, adaptate vârstelor de la şapte luni, la şapte ani. În plus, din atelierul Didi Craft din Târgovişte, ies şi jucării din lemn şi mărţişoare. Antreprenoarea a început să cocheteze cu domeniul producţiei când încă avea statutul de angajat, lucrând ca economist pentru un producător. Ulterior, s-a dedicat businessului, atrăgând fonduri prin programe pentru start-up-uri pentru a dezvolta businessul. La realizarea mărţişoarelor, ea începe să lucreze încă din timpul verii, pentru ca stocurile să fie suficiente în februarie.

    Doi Atomi este numele pe care Sandra Grădinaru l-a dat accesoriilor minuţioase pe care le creează, fie ele brelocuri, semne de carte sau, în această perioadă, mărţişoare. Absolventă de Construcţii, Sandra a lucrat un an în domeniu, apoi şi-a dat seama că, mai mult decât să proiecteze, îi place să creeze, aşa că a schimbat macazul şi a pornit propriul business. Şi-a amenajat un mic atelier, unde prelucrează marochinărie, de la semne de carte, suporturi de căşti şi broşe, până la portcarduri, portofele, rucsacuri şi genţi, o gamă largă de accesorii, iar în această perioadă lucrează de regulă sute de mărţişoare.

    Acum şase ani, Nicoleta Nicşan era proaspătă mamă, locuia într-un apartament cu două camere din zona Tineretului din Bucureşti şi îşi transformase balconul în atelier pentru meşterit mărţişoare din lut. Când cererile au tot crescut, iar volumul de muncă a devenit şi el mai mare, s-a mutat în Mogoşoaia, în judeţul Ilfov, şi şi-a amenajat şi un atelier propriu, unde lucrează astăzi la decoraţiunile şi accesoriile sub brandul Fuioru’ Fermecat. „Am început cu mărţişoarele lucrate din lut, mi-a picat o bucată de lut în mână şi am vrut să văd ce pot face cu el. A fost o joacă, apoi am fost selectată de o companie pentru care a trebuit să realizez 700 de mărţişoare. Am continuat cu accesorii pentru diverse ocazii, seturi pentru botez. Încerc să mă extind pe partea de cadouri lucrate manual”, povesteşte Nicoleta Nicşan. După încheierea concediului de maternitate, Nicoleta şi-a dat demisia de la compania la care lucra şi a început să se concentreze exclusiv pe businessul propriu. Colecţia de mărţişoare din acest an include diverse modele cu flori de primăvară pictate pe lemn. Un mărţişor făcut în atelierul Fuioru’ Fermecat costă 15 lei. „Este cea mai aglomerată perioadă, am primit deja comenzi pentru peste 300 de mărţişoare. Lucrez singură în atelier, ajutoare am doar pentru livrări. Vând pe site, pe Facebook, pe Instagram, iar planul este ca după pandemie să deschid un magazin de cadouri în Mogoşoaia, să facem ateliere pentru copii, să creez o comunitate.” În perioada sărbătorilor de iarnă şi a mărţişorului, o parte importantă din clienţi o reprezintă companiile care oferă cadouri angajaţilor. Dincolo de mărţişoare, Nicoleta Nicşan creează şi lumânări de botez pictate manual, cutii de trusouri, căni, puşculiţe, cutii de amintiri sau decoraţiuni.

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc, dar şi mărţişoare, creând sute de astfel de modele.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu căutau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoştinţele lor în domeniul artei, iar rezultatul acestei dorinţe a căpătat numele Push Design, un atelier de creaţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează accesorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Printre ele, evident şi mărţişoare. Toate produsele au la bază trei materiale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hârtia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor.

    După mai mulţi ani în care a lucrat ca arhitect în cadrul unei companii, Roxana Nicolae s-a reorientat către o afacere proprie în producţia de genţi din piele. Din prima bucată de piele a croit câteva poşete pe care le-a vândut rapid printre prieteni şi pe internet, apoi s-a gândit să transforme pasiunea într-un business. A investit apoi câteva sute de euro pentru materiale, echipamente, vopsea şi accesorii şi a început să lucreze manual, în serii mai mari, poşete tip plic. Pentru a-şi vinde produsele, Roxana Nicolae a deschis un magazin virtual, o pagină de socializare şi a continuat să-şi dezvolte afacerea. Genţile şi mărţişoarele Spicul de grâu sunt făcute într-un apartament din zona Dorobanţi, unde a fost deschis şi un showroom, pentru clientele care vor să le vadă înainte de a le comanda. Pielea este adusă din Italia, vopseaua vine din Statele Unite ale Americii, iar o parte din celelalte materiale – precum accesorii, pânza cu care sunt căptuşite genţile, dantelele şi unele aplicaţii – vin din România.

  • Afaceri de la zero. Familia Puşcaşu transformă lemnul, pielea şi hârtia în accesorii într-un atelier din Iaşi, iar în această perioadă lucrează la obiecte care pot fi oferite ca mărţişoare

    Denisa şi Marcel Puşcaşu cău­tau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoş­tin­ţele lor în domeniul artei, iar re­zultatul acestei dorinţe a că­pă­tat numele Push Design, un atelier de cre­aţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează ac­ce­sorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici

    Anul 2020 le-a adus Denisei şi lui Marcel Puşcaşu un profit de 11.000 de euro, dublu faţă de anul anterior, iar premisele sunt ca această tendinţă de dublare să continue şi în 2021.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu cău­tau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoş­tin­ţele lor în domeniul artei, iar re­zultatul acestei dorinţe a că­pă­tat numele Push Design, un atelier de cre­aţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează ac­ce­sorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Toate produsele au la bază trei ma­te­riale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hâr­tia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor. „Suntem în pregătire pentru un târg de măr­ţişor la care vom participa în Iaşi, în Palas Mall. Avem semne de carte, broşe care pot fi ofe­rite cu această ocazie“, a spus Denisa Puşcaşu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Familia Puşcaşu a început busi­nes­sul Push Design în 2011, de­clicul fiind naşterea fetiţei lor, un mo­ment în care Denisa şi Marcel au ales să devină antre­pre­nori. Au creat primele pro­duse, au început să le vândă şi au constatat că există interes pentru astfel de obiecte mici, creative, aşa că au continuat şi au dat viaţă unor modele noi.

    La început, nu au investit nimic, pentru că primele produse au fost realizate cu ma­te­ria­le pe care le aveau deja la îndemână. Abia pri­mii bani obţinuţi din vânzări au fost in­ves­tiţi mai departe pentru echi­pa­rea atelie­rului cu materiale, us­tensile şi echipamente noi.

    „Eu sunt partea creativă din busi­ness, iar Denisa se ocu­pă de restul – promovare, con­ta­bilita­te, consultanţă. Am absolvit Uni­ver­si­ta­tea de Arte „George Enes­cu“ din Iaşi şi me­reu am avut un­deva la­tura artistică, iar o pe­rioadă, înainte de Push Design, am lucrat în­tr-un atelier de vitralii şi mozaic“, povesteşte Marcel Puşcaşu.

    Şi-au stabilit atelierul propriu de design, în­tr-un spaţiu care însă a devenit prea mic de-a lungul anilor, aşa că acum cei doi antre­pre­nori lucrează la un plan pentru a se muta într-unul mai mare. Rezultatele financiare pe care le-au obţinut anul trecut îi încurajează şi mai mult să facă acest pas, anul 2020 adu­cându-le un profit de 11.000 de euro, dublu faţă de anul anterior.

    Premisele sunt ca această tendinţă de dublare să continue şi în 2021.

    Cel mai ieftin produs sub numele Push Design este semnul carte, al cărui preţ nu depăşeşte 10 lei, iar un tablou pictat manual, de dimensiuni generoase, ajunge la câteva mii de lei.

    „Comenzile se pot plasa pe Facebook şi în magazinul nostru online, la care încă mai lucrăm. În afară de online, avem, de şase ani, o colaborare cu Castelul Sturdza de la Miclăuşeni (obiectiv turistic din judeţul Iaşi – n. red.), pentru care furnizăm o parte din suveniruri, iar clienţii pot face cunoştinţă cu produ­se­le noastre şi la fes­tivalurile din zona Mol­do­vei“, mai spune Denisa Puşcaşu.

    Cel mai ieftin produs sub nu­mele Push Design este sem­nul carte, al cărui preţ nu de­păşeşte 10 lei, iar un tablou pictat ma­nual, de dimen­siuni generoase, ajun­ge la câteva mii de lei.

    Magneţii, su­porturile de pahare, cerceii, pandantivele, brelocurile, jurnalele, albumele foto, cravatele, papioanele sau curelele sunt alte produse care completează portofoliul.

    La opt de ani de la punerea primelor cărămizi la fundaţia Push Design, familia Puşcaşu spune că nu are niciun regret.

    „Am ales să facem ceea ce iubim, să învăţăm din mers, să creştem şi să experimentăm lucruri noi.“

    Denisa şi Marcel sunt atât antreprenorii, cât şi singurii angajaţi ai Push Design, o afacere creativă, unde găsirea unor oameni talentaţi este dificilă. Ei continuă să lucreze în această formulă de opt ani şi iau în calcul să-şi alăture noi colegi doar odată ce activitatea va creşte şi mai mult.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Sorin Cîmpeanu, a declarat ca nu vrea şi nici nu poate să se implice în valoarea de simbol al unui mărţişor sau a unei flori

    Ministerul Educaţiei nu se poate implica în valoarea de simbol al unui mărţişor şi nici în includerea acesteia la categoria obiectelor personale, spune ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că Ministerul Educaţiei nu vrea şi nici nu poate să se implice în valoarea de simbol al unui mărţişor sau a unei flori şi nici în includerea acestora la categoria obiectelor personale.

    „Ministerul Educaţiei nici nu a interzis, nici nu a recomandat includerea mărţişoarelor sau a florilor la obiecte personale”, a spus Cîmpeanu.

    Anterior, inspectorul şcolar general al judeţului Brăila, Cătălin Canciu, declara, la întrebarea MEDIAFAX, că elevii şi părinţii nu vor putea oferi mărţişoare şi flori profesorilor de 1 şi 8 martie. Cătălin Canciu spunea că a studiat ordinul care, printre altele, interzice schimbul de obiecte personale, iar regula urma să fie comunicată tuturor profesorilor din Brăila.

  • Antreprenor în devenire

    Motown nu are o poveste complicată. Cel puţin aşa spune Andreea Miron, creatoarea din spatele proiectului, fost asistent universitar, fost consultant în fonduri europene şi actual antreprenor în devenire. A fost nevoie de un moment de cumpănă, la care s-au adăugat un vis, o oportunitate şi un puseu de curaj…

     

    “… şi uite-aşa s-a născut un mic atelier de creaţie unde dăm frâu liber imaginaţiei şi facem din placaj de lemn (aproape) tot ce ne trece prin cap – cutiuţe, mărţişoare, rame foto, panouri decorative şi tot aşa. Ultima noastră năzdrăvănie sunt tocurile de ochelari! Sunt atât de drăgălaşe; e musai să le vedeţi!”

    Din atelierul ei din Târgu Mureş, de pe strada Predeal, numărul 57, Andreea spune povestea Motown cu entuziasmul antreprenorului care îşi vede visul cu ochii. A pornit la drum fără un dram de experienţă în domeniu, doar cu multe idei şi cu speranţa că va reuşi să înveţe rapid, din mers, tot ce este necesar pentru a le pune în practică. Încet-încet, planul ei prinde contur.

    „Recunosc, mi-au fost de folos cunoştinţele de economie dobândite în şcoală şi experienţa ca asociat într-o altă firmă. Şi mai recunosc şi că pasiunea, dragul pentru ceea ce fac au crescut în timp, pe măsură ce am realizat cât de multe lucruri minunate pot face. Faptul că am alături un designer de produs extrem de talentat şi proactiv contează, de asemenea, enorm.”

    A contat însă şi finanţarea pe care a accesat-o prin fonduri europene, prin programul POCU Start-Up Centru, o sumă de peste 169.000 de lei pe care a folosit-o pentru a-şi amenaja atelierul. A mai adus de acasă încă aproximativ 10.000 de lei pentru a acoperi diverse alte cheltuieli neeligibile sau neprevăzute şi a început să meşterească. Obiecte de decor, tocuri de ochelari, cutii de bijuterii sau de cadouri, decoraţiuni de Crăciun sau obiecte personalizate prind viaţă în mâinile Andreei Miron şi ale celor doi angajaţi ai ei. Vânzările se fac în principal pe site-ul Motown.

    „Clienţii noştri se împart în două categorii: persoane fizice, care aduc aproximativ 20% din cifra de afaceri şi care achiziţionează prin intermediul site-ului din gama noastră de produse deja existente, şi persoane juridice pentru care lucrăm pe comandă diverse produse personalizate – cutii, panouri decorative. Îi preţuim pe toţi în egală măsură.”

    Produsele variază ca preţ în funcţie de tip, Andreea lucrând foarte mult pe comandă. A vândut produse cu preţuri de la 5 lei, categorie în care intră mărţişoarele de pildă, la 350 lei – pentru panourile decorative. Motown are mai puţin de un an de existenţă, activitatea începând efectiv în noiembrie 2019, deşi firma fusese înfiinţată cu câteva luni mai devreme. A fost însă nevoie de timp pentru aprovizionarea cu materiale. Şi tocmai când totul prinsese avânt, a venit pandemia, care a pus o frână destul de bruscă.

    „Businessul merge destul de greu. Ritmul de revenire este foarte lent. Dar suntem încrezători că produsele pe care le vom lansa în toamna aceasta vor avea mult succes! În plus, avem câţiva clienţi care continuă să ne fie alături, deşi nici lor nu le este foarte uşor.”

    Aşa că planul pentru restul anului 2020 este, mai în glumă, mai în serios, supravieţuirea. Inevitabil, apar zile în care Andreea Miron se întreabă dacă va reuşi să o scoată la capăt, dar până acum a găsit mereu o cale. „Principalul nostru obiectiv pentru ce a mai rămas din 2020 este să lansăm şi să promovăm intensiv o gamă nouă de produse destinate copiilor, respectiv o colecţie de materiale educative”, spune fondatoarea atelierului de creaţie Motown.

    Produsele variază ca preţ în funcţie de tip, Andreea lucrând foarte mult pe comandă. A vândut produse cu preţuri de la 5 lei, categorie în care intră mărţişoarele de pildă, la 350 lei – pentru panourile decorative.


     

  • Mărţişoare în fel şi chip în tot Bucureştiul. Acelaşi spectacol cu tradiţie la Muzeul Ţăranului – GALERIE FOTO

    Pentru cei care au de luat multe mărţişoare sau doar câteva, însă trebuie să fie cu totul deosebite, soluţii se găsesc, de la micile târguri din mall-uri la cele de cartier sau parcurgând rapid târgurile concentrate în centrul Capitalei.

    Cei care doresc să facă şi cadouri în această perioadă, pe lângă micile obiecte cu tradiţionalul şnur alb-roşu, pot merge în mall-uri sau la Sala Dalles, unde, până pe 8 martie, are loc Festivalul Primăverii. Aici se regăseşte acelaşi ansamblu eclectic prezent şi la târgurile din preajma sărbătorilor de iarnă: haine, accesorii, bijuterii din argint sau cu pietre semipreţioase, lucrate manual din diverse materiale, cărţi, muzică, obiecte de uz casnic şi decorative, produse cosmetice, dulciuri de casă şi tot felul de sortimente de ceai şi cafea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro