BusinessMagazin

Tag: marketplace

  • ZF Ecosistemul Marketplace. O nişă mereu profitabilă, gadgeturile românilor: iCover, o afacere de familie lansată pe segmentul vânzărilor de accesorii pentru smartphone-uri, generează vânzări anuale de 2 mil. euro

    ♦ Afacerea iCover a fost începută în urma unei investiţii de 4.000 de euro, în 2015 ♦ Ulterior, businessul s-a dezvoltat şi în alte zone de vânzare, cum ar fi smartphone-urile, cât şi produsele şi accesoriile de gaming ♦ 70% din cifra de afaceri este generată de online.

    Carmen Moise a fondat alături de soţul său, în 2015, iCover, un business de comer­cializare de accesorii din categoriile medi­um şi pre­mi­um pentru telefoanele mobile. Antrepre­noa­rea povesteşte că ideea a ve­nit dintr-un hobby şi o oportunitate: o prie­tenă de familie era sales manager într-o com­panie în Anglia şi le-a pro­pus o colaborare.

    Au început cu o investiţie de 4.000 de euro şi cu 30 de produse şi, pentru că piaţa era şi atunci relativ saturată, au pre­ferat să opteze pentru produse din cate­goria me­die şi premi­um. Pro­dusele pe care le-au avut iniţial au fost un por­tofel care pu­tea deveni şi o geantă pentru smartphone, ca­re avea husă şi funcţie de încăr­care a te­le­fonului, brăţări care aveau încor­porate ca­bluri de în­cărcare. Importau, de ase­me­­nea, modele ca­re includeau combinaţii de ma­te­riale şi pie­tre preţioase sau inserţii de aur. 

    Au con­tinuat cu accesoriile pentru telefoane, iar ulterior, au început să vândă şi gadgeturi, accesorii pentru gaming, mo­bilier de ga­ming, articole de smarthome, cum ar fi pri­zele inteligente. 

    Produsele sunt aduse din Germania, Italia, Suedia, Statele Unite şi sunt comercializate în online, în retail, prin magazine proprii, cât şi prin intermediul unor parteneri. 

    „Cifra de afaceri s-a plasat în jurul a 2 milioane de euro în 2020, din care 70% reprezintă online-ul, iar restul retailul“, a spus Carmen Moise în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Markeptlace. Pe platforma Marketplace a eMAG sunt prezenţi din 2015, unde s-au dezvoltat treptat. În paralel, vând şi pe un site propriu. De asemenea, la scurt timp dupa lansare au deschis şi un punct fizic de lucru. 

    „Businessul este unul nişă, clienţii sunt cei care preferă produsele de calitate, nivel mediu spre high. Bucureştiul este o zonă care generează vânzări, dar sunt şi alte oraşe care generează vânzări semnificative, cum ar fi Aradul, Clujul. Există o predilecţie pe partea de mobilier şi accesorii de gaming, iar valoarea vânzării medii este de circa 800 de lei“, a spus Carmen Moise.

    În prezent, sunt în curs de negociere pentru închirierea unui spaţiu comercial într-un mall din Bucureşti şi au început deja şi expansiunea peste hotare – prin intermediul Marketplace-ului au ajuns în Ungaria şi vizează în continuare şi piaţa din Bulgaria. „Ne propunem să menţinem direcţiile actuale, care clar sunt de succes, dar vrem să adăugăm şi noi direcţii, prin introducerea de branduri şi accesorii noi – vizăm acum, de pildă, zona de mobilier pentru copii“, descrie antreprenoarea planurile de dezvoltare a afacerii în continuare.

     

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Călin Andrei, fondator Drool: „În primul lockdown, ni s-au triplat vânzările, iar acum am ajuns să vindem de nouă ori mai mult decât atunci“

    ♦ Călin Andrei dezvoltă împreună cu soţia sa Drool, un magazin online care comercializează articole precum jucării, haine, articole de puericultură.

    Cu 40.000 de produse listate pe site-ul propriu şi circa 3.000 pe platforma marketplace a eMAG, businessul Drool a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 600.000 de lei şi urmează depăşirea pragului de un milion de lei anul acesta.

    „În luna aprilie, când a fost primul lockdown, ni s-au triplat vânzările, iar de atunci am ţinut-o tot într-un ritm de creştere – acum am ajuns să vindem de nouă ori mai mult decât atunci“, a spus Călin Andrei în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Drool este un business de familie, pe care îl dezvoltă împreună cu soţia sa şi prin care comercializează articole pentru copii având printre obiectivele lor principale diversificarea businessului cât mai mult – „Vrem ca în viitor orice părinte sau viitor părinte să găsească la noi pe site aproape orice are nevoie pentru creşterea unui copil în primii ani de viaţă“.

    Preţurile produselor variază în prezent între aproximativ 10 lei şi câteva zeci de mii de lei, iar valoarea coşului mediu de cumpărături este de aproximativ 150 de lei. Clienţii lor sunt părinţi cu copii care au până în 3-4 ani, din toată ţara.

    Ce caută ei? „Românului îi place mult brandul, cel puţin pe segmentul cărucioarelor“. observă Călin Andrei. 

    S-au gândit la un business cu articole pentru copii ca urmare a nevoilor proprii, ei având deja doi copii: „Ne-a surâs ideea de a avea un magazin şi am decis să începem aventura. Am început pe eMAG iniţial, după ce am avut o tentativă şi pe Facebook“. Au început dezvoltarea businessului la finalul anului 2018, importând mai întâi câteva produse din China.

    Nu au luat în calcul deschiderea unui magazin fizic fiindcă, spune Călin Andrei, anterior au avut mai multe afaceri care implicau interacţiunea cu publicul – au avut un restaurant, afaceri în imobiliare şi, crede el, „Online-ul este viitorul“. Soţia sa este şi profesor doctor în domeniul de cercetare şi dezvoltare, lucrând şi ca angajat în paralel cu dezvoltarea businessului.

    Au pornit la început doar cu importul de produse din China şi au început cu 300 de euro direcţionaţi în cumpărarea primelor produse. Pandemia a blocat însă importurile de aici, iar Călin Andrei spune că au fost nevoiţi să se reorganizeze. Au lansat, de pildă, segmentul de personalizare, fiindcă trebuia să participe la un târg şi nu aveau cu ce să se prezinte acolo. Au cumpărat astfel o imprimantă de personalizare, precum şi o maşină de brodat. Ulterior au descoperit un brand de jucării din Franţa şi au devenit colaboratori cu reprezentanţa lor din România – prin intermediul lor au aflat de sistemul de dropshipping de care se folosesc şi în prezent.

    „Este deja destul de complicat, am început să facem importuri mai mari că să avem stocuri – să nu facem întreruperi prea mari de stoc pentru prea mult timp.“

    Dincolo de provocările generate de pandemie, spune că un antreprenor se confruntă cu provocări tot mai mari pe măsura creşterii businessului: „La început făceam totul singur – lucram din biroul nostru de 12 mp – aveam acolo trei cutii cu produse din China, iar treptat am crescut, ne-am mutat în mansardă, iar ulterior într-un depozit.“ Au angajat şi trei persoane, care lucrează alături de el şi soţia sa.

    Ce urmează? „Încercăm să aducem noi branduri în România, sperăm să vindem şi B2B.“

    Au început şi expansiunea în afara ţării prin intermediul eMAG – deocamdată ajungând în Ungaria. „Sperăm să ajungem acolo măcar la jumătatea afacerii pe care o dezvoltăm cu eMAG în România.“

    Sfatul pentru cineva care vrea să îşi înceapă un business în online? „Să nu aştepte prea mult, să acţioneze, să îşi aleagă un domeniu pentru care are o plăcere de a se implica şi, la început, să încerce marketplace-urile.“

     

  • Cum vrea o tânără să transforme lucrurile aruncate la gunoi într-o afacere profitabilă şi care ajută şi mediul înconjurător

    Hainele – nu doar cele de lux, ci chiar şi cele din gama „fast-fashion” (adică cele din marile lanţuri de modă pe care le găsim prin malluri) – pot şi ar trebui să aibă o viaţă mai lungă şi nu ar trebui „condamnate” la izolare prin vreun sertar sau dulap sau chiar la o dispariţie prematură în coşul de gunoi. Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie de aplicaţii, platforme care să ofere simplitate şi uşurinţă de utilizare unui proces ce poate părea complicat. Este pariul unei tinere antreprenoare, care s-a inspirat pentru businessul său din obiceiurile pe care le-a observat în Vest.

    Am locuit în Amsterdam o perioadă destul de lungă şi în timpul pandemiei am devenit aş spune chiar fanatică în legătură cu trendul de «fashion resell». M-am întors în România în februarie anul trecut într-o vizită şi am descoperit că din păcate aici nu am aceleaşi tooluri ca să pot să vând sau să cumpăr haine, ca să pot să dau mai departe lucrurile pe care nu le mai port.

    Mi-a lipsit acest lucru şi m-a întristat într-un fel că eu am avut oportunitatea de a experimenta toate beneficiile şi frumuseţea acestei industrii şi mă gândeam că la noi în ţară este păcat că această oportunitate nu există sau cel puţin după părerea mea nu în acelaşi mod confortabil pe care l-am experimentat eu. Şi atunci mi-am propus să creăm acest marketplace pentru pre-loved fashion şi să dăm şi în România această posibilitate de a recircula haine şi de a le tranzacţiona într-un mod confortabil”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Ioana Nicolau, fondator, Zestre Labs.

    Ea a pus bazele proiectului Zestre din februarie anul trecut, aplicaţia mobilă fiind lansată de curând şi având un succes peste aşteptări. În decurs de o săptămână de la lansare, aplicaţia Zestre a ajuns la 500 de utilizatori, misiunea sa fiind de a convinge cât mai mulţi oameni să dea o nouă viaţă hainelor pe care nu le mai poartă astfel încât impactul industriei de fashion asupra mediului să fie mai mic.

    „Ne-am lansat acum o săptămână jumătate şi deja în numai o săptămână avem aproape 500 de utilizatori – oameni care şi-au făcut un cont, nu doar au descărcat aplicaţia, ceea ce ne bucură pentru că a fost o creştere organică la care noi sincer nu ne-am aşteptat în prima săptămână. Pentru că am avut aşa un val de utilizatori, următoarea provocare cred că este să menţinem echilibrul între utilizatorii care îşi doresc să cumpere şi cei care încarcă produse şi doresc să vândă. Momentan s-au încărcat aproximativ 200-300 de produse, dar totuşi ţintim la un număr mult mai mare pentru a satisface cererea care se află pe partea cealaltă şi care noi ne aşteptăm să crească în următoarele săptămâni”, a precizat ea.

    În România, spre deosebire de ţările din vestul Europei, nu există un marketplace dedicat pentru vânzarea şi cumpărarea hainelor deja purtate. Pe plan local sunt foarte populare grupurile de Facebook dedicate articolelor fashion purtate deja, neexistând până de curând foarte multe alte soluţii pentru a-ţi vinde hainele pe care nu le mai porţi sau pentru a cumpăra piese vestimentare şi încălţăminte la preţuri mai mici.

    Aplicaţia Zestre le permite utilizatorilor să vândă sau să cumpere atât haine de la branduri de lux, cât şi branduri „fast-fashion”. Printre brandurile deja listate în aplicaţia Zestre se numără Chanel, Yves Saint Laurent, Louis Vuitton, dar şi Zara, Bershka, Reserved sau Mango.

    „Practic fiecare utilizator îşi poate însuşi două roluri simultan pe platforma – poate fi cumpărător sau poate fi vânzător. În cazul unui vânzător, acesta poate folosi funcţionalitatea de încărcare a unui produs, poate adăuga până la 10 fotografii cu produsul, îl poate descrie sumar şi trebuie să selecteze câteva detalii simple despre produs, cum ar fi categorie, mărime, culori şi preţ – detalii cheie le-am numit noi, iar apoi îl poate încărca şi poate primi mesaje şi rezervări în legătură cu produsul. Deci este un proces foarte simplu, în câţiva paşi totul este făcut de pe telefon. Practic, noi toată ziua suntem cu telefonul în mână, ne-am dorit foarte mult să fim o aplicaţie şi nu o platformă pentru a oferi oamenilor opţiunea cât mai simplă de a vinde”, a explicat Ioana Nicolau, adăugând că în cazul cumpărătorilor, există mai multe posibilităţi de a-şi căuta produsele dorite.

    „Cumpărătorii se pot folosi de funcţionalitatea de căutare prezentă în aplicaţie, pot căuta prin categorii, pot căuta prin branduri, pot căuta prin diferite moduri practic, şi aici pe viitor ne dorim să inovăm – este un subiect foarte interesant, iar apoi îşi pot adăuga produsele pe care şi le doresc într-o listă de favorite, iar când se decid să achiziţioneze un produs îl pot rezerva şi pot intra în contact cu vânzătorul pentru a stabili detaliile de plată şi livrare.”

    În prezent, partea care ţine de logistică – livrare prin curier, nu este încă disponibilă, însă start-up-ul lucrează la această funcţionalitate, obiectivul fiind de a o lansa în decursul acestui an. În ceea ce priveşte monetizarea, echipa Zestre nu a decis momentan care va fi sursa de venituri – comision din tranzacţii, tarife de promovare sau reclame în aplicaţie, scopul pentru primul an de funcţionare fiind atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori.

    După dezvoltarea pe plan local, start-up-ul vrea să atace şi alte pieţe din regiune şi inclusiv ţările din vestul Europei, unde deşi astfel de marketplace-uri sunt deja foarte cunoscute şi foarte folosite, Zestre ar putea avea un diferenţiator pe partea de funcţionalităţi. „Odată ce ne-am consolidat acasă, am putea să ne gândim la planuri de extindere. Ce vrem să facem pe termen mai lung este să ne axăm foarte mult pe hiper- personalizare, să folosim tehnologii mai noi şi interesante pentru a construi funcţionalităţi unice, aş spune eu, şi cred că genul acesta de concept ar putea fi competitiv chiar şi cu aplicaţiile de la nivel internaţional şi asta cumva ne dă o direcţie pentru viitor”, a punctat fondatoarea Zestre.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Sebastian Piu, fondator al 123Credit.ro

    Ce face? Platformă care facilitează accesarea unui credit de nevoi personale, de consum sau credit ipotecar. A fost lansată la începutul anului 2022 în urma unei investiţii în valoare 50.000 de euro, iar în prezent, platforma înregistrează peste 300 de clienţi care au accesat serviciile de creditare, iar peste 150 de persoane au reuşit să finalizeze o cerere de credit la 123Credit.ro.

    „Am reuşit să ajutăm la obţinerea a 30 de credite, atât ipotecare cât şi nevoi personale, iar totalul sumelor finanţate se ridică la aproximativ 1,3 mil. euro, finanţaţi în aceste două luni prin platformă.  Ne dorim să atragem un nou investitor şi suma de un milion de euro. Avem discuţii destul de avansate cu mai mulţi potenţiali parteneri interesaţi de businessul nostru şi de a susţine dezvoltarea platformei.”

    2. Invitaţi: Mihai Voiculescu – CEO, Cryptoverse Academy, Răzvan Păhuţă – COO al Cryptoverse Academy şi Alexandru Hobincu – trading advisor

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă de e-learning dedicată educaţiei crypto care îmbină învăţământul tradiţional cu tehnologia blockchain.

    Mihai Voiculescu: „Cryptoverse Academy este prima platformă de e-learning ce conectează şi integrează experienţa tradiţională de învăţare cu potenţialul vast şi nelimitat al blockchainului. Practic ce am creat? Am reuşit să adunăm cei mai buni specialişti pe anumite domenii şi am reuşit să comasăm informaţia într-o singură platformă care să ofere instrumentele necesare pentru a învăţa şi a folosi tot ce se poate în acest acest domeniu, pentru a avea succes.”

    Răzvan Păhuţă: „Văd Cryptoverse Academy ca fiind un bulgăre de zăpadă care speră să se transforme într-o avalanşă şi să ajute cât mai mulţi oameni să realizeze că se poate şi altfel.”

    Alexandru Hobincu: „Deja aveam o comunitate foarte bine închegată, eu sunt şi YouTuber şi am venit cu zona de tranzacţionare şi spot şi cu zona de blocuri instituţionale. Lui Mihai i-a plăcut foarte mult ceea ce am creat eu până acum, m-a sunat, mi-a zis uite am propunerea asta pentru tine, mie propunerea mi s-a părut foarte tare – să se creeze un ecosistem complet – şi am zis ok mă alătur cu drag, hai să mergem mai departe.”

    3. Invitat: Ioana Nicolau, fondator Zestre Labs

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie de tip marketplace pentru moda „pre-owned”.

    Start-up Update

    Invitat: Cătălin Micu, project manager în cadrul Qoobiss – soluţii complete pentru verificarea identităţii în mediul digital şi automatizarea procesului de KYC (know your customer)

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ajungă anul acesta la un portofoliu de zece clienţi, în condiţiile în care acum se află în plin proces de a intra pe piaţa din Republica Moldova şi urmează să încheie totodată un parteneriat şi în Franţa. În prezent, Qoobiss are cinci clienţi în portofoliu, printre care se numără instituţia financiară nebancară Credius şi firma de pariuri sportive Get’s Bet.

    „Noi nu ne-am limitat doar la piaţa din România. În momentul de faţă ne adresăm şi pieţei din Republica Moldova. Deja am adaptat soluţia noastră tuturor tipurilor de cărţi de identitate din Republica Moldova – sunt patru tipuri de cărţi de identitate şi încercăm să facem conexiunea şi cu Registrul Evidenţei Populaţiei din Republica Moldova. Asta ne-ar asigura o acurateţe mai mare în identificarea la distanţă a clienţilor. Suntem pe cale să şi semnăm cu câteva bănci importante din Republica Moldova şi cred că această soluţie va fi adoptată la unison de către toate băncile din Republica Moldova. Aplicabilitatea soluţiilor noastre este una destul de largă în industrii precum fintech – de aici sunt majoritatea clienţilor noştri, e-commerce, medical şi chiar şi industria jocurilor de noroc.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Strategul antreprenorilor digitali

    Oana Antohe şi-a dorit, încă din perioada studiilor, să înţeleagă mai bine oportunităţile aduse de coordonarea unei afaceri. În aproximativ 10 ani de carieră, a ajuns să Îndrume nu doar un business, ci câteva mii – 42.000 mai exact – prin intermediul ecosistemului digital Marketplace, lansat de eMAG într-o perioadă în care conceptul era necunoscut pieţei locale. Cu un buget de investiţii de 251 de milioane de lei pentru următorii ani şi 100 de colegi alături, pare că pentru Oana Antohe visul din facultate a fost de departe atins. Ce urmează?

     

    Sunt multe proiecte în care m-am implicat în eMAG Marketplace şi de rezultatele cărora sunt extrem de mulţumită, dar dacă ar fi să aleg doar un exemplu, m-aş lega de faptul că am reuşit să creştem de la an la an peste nivelul pieţei online. Dezvoltarea ecosistemului eMAG Marketplace înseamnă noi locuri de muncă, atât intern, cât şi în afacerile partenerilor noştri”, descrie Oana Antohe, Seller Growth Director Marketplace eMAG pentru România, Ungaria şi Bulgaria, principala sa reuşită de carieră. Ecosistemul pe care îl coordonează a evoluat în cinci ani, de la 5 persoane, la peste 100, iar numărul afacerilor înscrise pe platformă, de la 2.000 la peste 42.000. 

    A coordonat astfel construcţia, bucată cu bucată, a acestui ecosistem pentru antreprenorii digitali, acoperind servicii logistice, soluţii de curierat, instrumente tehnice, marketing, loializare şi programe de dezvoltare, inclusiv în mediul internaţional. „Rolul meu este acela de a mă asigura că ecosistemul eMAG Marketplace produce valoare tuturor stakeholderilor (clienţi, colegi, selleri, management), atât astăzi, cât şi în viitor, că utilizăm eficient toate resursele şi că avem predictibilitate şi o viteză foarte bună de reacţie”, îşi descrie ea responsabilităţile. Parcursul Oanei Anthohe până aici nu este deloc întâmplător şi a început chiar cu alegerea domeniului de studiu: a urmat Facultatea de Administrare a Afacerilor, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti pentru că i se părea că aceasta oferă cele mai multe oportunităţi legate de coordonarea unui business: „Facultatea se diferenţia prin perspectiva de ansamblu oferită – sunt plăcut surprinsă că am de-a face până şi astăzi cu elemente pe care le-am deprins în anii de facultate”.

    La finalul studiilor, a ales un rol de management trainee pentru că îşi dorea mai mult acces şi vizibilitate către cât mai multe departamente dintr-o companie complexă, cu procese de producţie, astfel încât să identifice ce i se potriveşte cel mai bine. „Încă din timpul masterului, m-a cucerit Excelul, cu care am lucrat mult în primii ani de la angajare, atât în rolul de business analyst, cât şi în rolurile următoare. Am coordonat proiecte variate şi am coordonat alţi project manageri, iar atunci când s-a ivit o oportunitate, am fost susţinută şi am preluat oficial coordonarea unui departament, cel de trade marketing, care m-a ajutat să îmi consolidez cunoştinţele de vânzări şi marketing, oferindu-mi şi oportunitatea unei activităţi cu o componentă creativă”, descrie ea felul în care şi-a conturat cariera.

    Echipei eMAG s-a alăturat în urmă cu 6 ani, fiind atrasă chiar de ideea proiectului de care devenea responsabilă, crearea unui Marketplace pentru alţi antreprenori: „Era ceva unic în România în acel moment şi am avut şansa să pun bazele unui model sustenabil. Am testat, am învăţat şi am mers mai departe cu gândul că în fiecare zi am mai făcut un pas să ne susţinem sellerii în demersul lor de dezvoltare şi am câştigat încrederea altor clienţi mulţumiţi de experienţa cu sellerii eMAG Marketplace”.

    „În fiecare zi avem o nouă provocare: de la ideile noi de programe pentru selleri, până la iniţiativele rezultate din feedbackul de la clienţi şi la răspunsurile la noile nevoi ale sellerilor, precum şi la contribuţia la dezvoltarea colegilor noştri. Dacă noutatea m-a atras, complexitatea modelului de business şi cea tehnică, posibilităţile nelimitate de a analiza comportamente şi acţiuni şi de a inova, toate aceste elemente care fac din eMAG Marketplace un organism viu mă conving în fiecare zi să îmi aduc contribuţia în echipă”, îşi descrie Oana Antohe rolul curent. Adaugă că eMAG i-a oferit deopotrivă încrederea şi resursele să se dezvolte, în acelaşi ritm cu dezvoltarea businessului pe care îl coordonează. Iar când vine vorba despre resursele propriu-zise care ţin de dezvoltarea acestei platforme în continuare, Oana Antohe spune că au planificate investiţii de peste 251 de milioane de lei pînă în 2024.

    „Direcţiile noastre principale rămân neschimbate: clienţi, selleri şi membri ai echipei. În egală măsură, nu neapărat în această ordine”, descrie ea pilonii pe care platforma Marketplace se dezvoltă. Iar când vine vorba de planurile de business, în contextul actual de piaţă, prioritatea o reprezintă expansiunea internaţională. „Dezvoltarea economiei digitale atrage multe oportunităţi pe plan local, iar comerţul online este unul dintre segmentele care traversează un proces de creştere accelerată, mai ales în contextul în care utilizatorii înţeleg beneficiile pe care le au, precum acces la o gamă mai variată de produse care pot fi livrate oriunde, dar şi la servicii flexibile de plată sau livrare. În această etapă, dezvoltarea pe plan internaţional este o prioritate”.

     

    Expansiune fără bariere, în online

    „Unul dintre avantajele online-ului este că diminuează barierele de spaţiu, dar pentru a valorifica această oportunitate este nevoie, în primul rând, de infrastructură digitală”, descrie Oana Antohe principalul avantaj al platformei eMAG Marketplace. În peste 10 ani de activitate, aceasta s-a dezvoltat constant, oferindu-le un sprijin antreprenorilor care îşi doresc să dezvolte un business în online, fără investiţii adiţionale. În momentul în care Oana Antohe s-a alăturat echipei, pe această platformă erau înscrişi aproximativ 2.000 de comercianţi, iar în prezent, numărul acestora a ajuns la  42.000, în toate ţările în care activează.  În prezent, li se alătură trei parteneri noi în fiecare oră.

    „În ultimii ani, antreprenorii din zona de retail au învăţat că, pentru a asigura sustenabilitatea businessului, este util să abordeze piaţa printr-o structură omnichannel. Astfel, numărul celor care au ales să se listeze pe eMAG Marketplace a crescut constant, datorită faptului că acest canal de vânzare oferă deschidere către un număr mare de clienţi, care au încredere să comande de pe eMAG. De asemenea, un aspect important este că aceştia nu au niciun cost de listare, ci plătesc doar un comision din vânzări”, punctează ea. 

    De asemenea, este convinsă că numărul lor va continua să crească pe măsură ce vom continua planul de investiţii şi vom dezvolta servicii noi, care le oferă un plus de valoare şi care le permit să facă tranziţia către economia digitală. „Două dintre instrumentele care au stimulat vânzările sunt asistentul virtual de business – implementarea recomandărilor privind optimizarea stocurilor, care a generat o creştere cu peste 50% a vânzărilor, iar indicatorul seller rating a contribuit la creşterea cu peste 150% a ratei de conversie în cazul celor care au primit mai mult de 4 stele. Aceste instrumente, pe care sellerii le pot folosi gratuit, şi-au dovedit valoarea, iar pe termen lung vor avea, cu siguranţă, un rol important în dezvoltarea comunităţii de antreprenori eMAG Marketplace”, explică Oana Antohe.

    Platforma eMAG Marketplace a reprezentat, pentru cei mai mulţi dintre ei, principala punte de trecere în afara graniţelor: „Mulţi dintre selleri au făcut primul pas către vânzarea internaţională prin eMAG, listând produsele din oferta lor în Ungaria şi Bulgaria de exemplu şi au fost încurajaţi de feedbackul bun pe care l-au primit de la clienţi”. Pentru a le oferi o deschidere şi mai mare, au dezvoltat împreună cu partenerii lor din Germania, Franţa şi Italia reţeaua Internaţională Marketplace Network, care le oferă antreprenorilor români infrastructura necesară pentru a ajunge şi la clienţi din aceste ţări. „Încurajaţi de rezultatele de până acum, dar şi de impactul în economie al activităţii partenerilor noştri, ne dorim să extindem eMAG Marketplace şi în alte pieţe, mai ales că unul dintre obiectivele noastre pe termen lung este să ne consolidăm prezenţa şi în alte ţări din regiune. Marketplace are un rol important în susţinerea antreprenorilor locali, iar peste 60% dintre cei care s-au listat au obţinut o creştere a cifrei de afaceri de 50% de la an la an, ceea ce ne motivează să facem în continuare investiţii prin care să le punem la dispoziţie know-how-ul şi infrastructura  de care au nevoie pentru a se dezvolta”, punctează ea. În egală măsură, vor continua să dezvolte şi alte instrumente care să îi ajute să valorifice oportunităţile pe care aceştia le au, două exemple în acest an fiind extinderea serviciului eMAG Genius easybox şi dezvoltarea librăriei online eMAG Academy.

    Din planurile lor nu lipseşte dezvoltarea instrumentelor şi serviciilor pentru antreprenori în continuare. Spre exemplu, în a doua jumătate a acestui an, va deveni complet operaţional noul depozit al companiei din comuna Joiţa. Rezultatul unei investiţii de 90 de milioane de euro, şi-au propus ca acesta să integreze 1.000 de comercianţi în sistem de fulfillment (ceea ce înseamnă că îi vor degreva de procesele logistice cum ar fi inventarul, recepţia, coletarea, client service-ul etc), iar ei vor avea mai mult timp să se concentreze asupra strategiei de dezvoltare. Tot în rândul planurilor pe termen scurt se numără extinderea serviciului eMAG Genius, dar şi baza de clienţi loiali care comandă frecvent; serviciul de promovare eMAG Ads, care contribuie la creşterea vizibilităţii produselor promovate de partenerii lor  şi să lanseze noi funcţionalităţi ale aplicaţiei eMAG Marketplace, pe care comercianţii o pot folosi pentru a-şi gestiona activitatea de pe platformă direct de pe mobil.

    Ce a învăţat Oana Antohe în urma experienţei cu miile de antreprenori români din online? „Lecţia pe care am învăţat-o ţine de curaj şi creativitate. Antreprenorii români sunt conectaţi şi testează diverse soluţii pentru afacerea lor. Sunt implicaţi în toate aspectele businessului şi ne determină de fiecare dată să fim mai buni. Pasiunea lor este cea care ne determină să facem acei paşi suplimentari, iar feedbackul lor de-a lungul anilor a contribuit la dezvoltarea ecosistemului eMAG Marketplace.”  Iar când vine vorba de sfaturile pe care ea le-ar transmite antreprenorilor care se alătură platformei, acestea sunt mai degrabă o încurajare pentru folosirea platformei Marketplace şi a tuturor funcţionalităţilor acesteia: „Ce le recomand celor care gestionează afaceri noi lansate pe eMAG Marketplace este să fie deschişi şi să utilizeze cât mai mult susţinerea personalizată pe care noi o oferim la lansare, cum ar fi, de exemplu, un account manager gratuit în primele 3 luni de la listare.  De asemenea, îi încurajez să urmărească trendurile din industrie şi să fie atenţi la nevoile şi feedbackul clienţilor, fiindcă orice business care pune clientul pe primul loc are o şansă în plus să se dezvolte sustenabil”.

     

     

    5 întrebări pentru managementul eMAG

    1.Œ Cum aţi descrie eMAG din perspectiva potenţialului de dezvoltare şi învăţare?

    eMAG este o şcoală, iar materialul de studiu se schimbă constant. Este un loc în care îţi poţi vedea ideile cum devin realitate şi ai întotdeauna colegi pregătiţi în fiecare domeniu, care să te ajute să identifici şi să implementezi cea mai bună soluţie. Nu este o şcoală uşoară, dar îţi oferă constant şansa de a te implica, de a coordona proiecte, de a-ţi extinde aria de expertiză, contribuind la o perspectivă mai largă asupra businessului şi la dezvoltarea unui set nou de abilităţi. Mai mult, accesul la date îţi permite să înţelegi impactul acţiunilor tale şi să îmbunătăţeşti continuu, acolo unde este nevoie. Şi poate cel mai important, eMAG îţi permite să experimentezi şi să înveţi din greşeli.

    2. Care este, din punctul dvs. de vedere, motorul reuşitei în carieră?

    Pentru mine, nu doar în carieră, ci şi în viaţă, curiozitatea este ceea ce ne menţine relevanţi şi motivaţi. Este ceea ce ne pune în mişcare dimineaţa şi în acelaşi timp nu ne lasă să dormim nopţile. Curiozitatea ne ajută să descoperim oportunităţi noi, să vedem cum putem face lucrurile mai bine şi ne scoate din inerţie. Se spune că oamenii pasionaţi nu simt că muncesc, dar pasiunea vine din dorinţa noastră continuă de a aprofunda un subiect, în armonie cu valorile noastre. În orice job, curiozitatea te va ghida spre ceea ce vrei să ajungi. 

    3. Cât de importantă este, din punctul dvs. de vedere, evoluţia profesională continuă?

    Mai ales în mediul digital, trebuie să fii conectat în permanenţă. Ritmul schimbărilor este mai alert ca niciodată, iar adaptarea este unul dintre cele mai importante elemente. În mediul de business este nevoie de persoane specializate, care sunt la curent cu tot ce se întâmplă în aria lor de expertiză, este nevoie şi de oameni cu seturi de abilităţi multiple, care să facă uşor conexiunile, dar întotdeauna este nevoie de persoane cu ochii deschişi şi pregătite să asimileze noi informaţii despre lumea în care trăim şi despre noi oportunităţi.

      Cum aţi descrie atmosfera de lucru şi colegii de la eMAG?
    Mi-ar fi plăcut mai mult să vorbesc despre experienţa de lucru în birou, dar în ultimii 2 ani am făcut tot posibilul ca şi în mediul online să se transmită atmosfera faină de lucru pe care o avem. Ne mai bem cafeaua împreună dimineaţă, povestim ce am făcut în weekend, dezbatem ştirile momentului şi ne bucurăm să ne cunoaştem, mai ales că mare parte dintre cei cu care lucrez direct ni s-au alăturat în perioada pandemiei. Ne place viteza, ne place să vedem rapid o idee pusă în practică, aşa că ne provocăm constant cum să livrăm o calitate mai bună, într-un termen mai scurt decât înainte. Colegii sunt buni specialişti, întotdeauna se dezbat în mod constructiv ideile, nimic nu trece uşor, dar ştii că atunci când ajungi în implementare, ai pe masă cea mai bună variantă de concept.

    4. Care este calitatea principală pe care o apreciaţi la un coleg? Dar defectele pe care nu le toleraţi?

    Implicarea. Întotdeauna mi-au plăcut oamenii cărora le pasă, care vor să fie mai buni şi să fie mândri de ce iese din mâinile lor. Mă gândesc la acele persoane care îşi iau energie din respectul colegilor şi al partenerilor, rezultat din faptul să sunt mereu pregătiţi şi cu un pas înainte, formulând răspunsuri şi soluţii complete şi care anticipează  posibilele întrebări care pot apărea. Mai pe scurt, apreciez o persoană care mă ajută ca la o problema complexă să răspund cu „ok, go for it.”  Aceste persoane sunt motorul unui business sănătos. Cât despre defecte, aş spune neasumarea responsabilităţii.

  • Copacul eco digital. Cum pot fi automatizate operaţiunile specifice managementului deşeurilor

    Despre reciclare, sustenabilitate şi proiecte „green”, vorbim tot mai mult. Datele referitoare la modul în care se face, concret, reciclarea, la noi în ţară, nu sunt însă la fel de prezente precum discuţiile. De la această ipoteză au pornit cei patru antreprenori care au lansat EcoTree, prima platformă digitală ce conectează companiile din diverse domenii de cele care oferă servicii de reciclare, colectând în acelaşi timp şi informaţii despre cum se reciclează în România.

    EcoTree este un marketplace ce are rolul să automatizeze cât mai mult din operaţiunile specifice managementului deşeurilor. Practic, platforma digitală pune în legătură companiile cu nevoi de reciclare, cu furnizorii acestor servicii. În plus, stochează datele clienţilor şi emite documentele necesare procesului de reciclare. „În mod tradiţional, procesul se desfăşura astfel: companiile căutau furnizorii serviciilor prin intermediul motoarelor de căutare, alegeau oferta de colectare selectivă şi trebuia să întocmească documentele scriind de mână”, explică Bogdan Andronache, cofondator şi CEO al EcoTree. Un demers destul de anevoios dacă ne gândim la exemplul unui retailer care se numără printre clienţii platformei: „Unul dintre marii retaileri din România, care are 47 de puncte de prezenţă în mai multe judeţe şi lucrează cu aproximativ 60 de companii, trebuie să completeze aproximativ şase documente pentru fiecare comandă – dacă vorbim despre 400 de comenzi, va avea 2.400 de documente completate în relaţia cu 60 de furnizori”.

    Scopul şi viziunea fondatorilor este ca prin intermediul platformei, prin colectarea datelor referitoare la reciclare, oamenii nu doar că vor recicla mai mult, ci vor putea, prin analiza istoricului acestor date, să îmbunătăţească fluxul deşeurilor, astfel încât să scadă cantitatea acestora, precum şi costurile ce ţin de reciclare.

    În acest moment, platforma se adresează doar clienţilor companii: „Este mult mai uşor să ne adresăm companiilor, atât datorită cadrului legislativ existent în materie de reciclare, cât şi pentru că vorbim despre o platformă aflată la început de drum – vrem să punem la punct un flux digital pentru colectarea selectivă”.

    Fondatorii proiectului, Bogdan Andronache şi asociatul său, Alexandru Petrescu (director de operaţiuni), alături de alţi doi cofondatori, Dan Simotea şi Marius Cîrstea, toţi cu experienţe profesionale diferite (Bogdan Andronache a lucrat pentru unul dintre cei mai mari integratori IT de pe piaţa locală), se află la prima experienţă antreprenorială cu EcoTree: „Suntem complementari, unii mai tehnici, ceilalţi orientaţi pe zonele de business şi marketing”.

    Ei şi-au propus din start să construiască un business în zona „verde”, după ce au sesizat potenţialul acestei nişe.  Şi, pentru că orice plan bun de afaceri începe cu documentarea, în 2017 au prospectat domeniul deşeurilor reciclabile şi au observat că lipsesc tocmai datele de care aveau nevoie pentru a-şi începe proiectul antreprenorial. „Aveam nevoie de informaţii legate de deşeuri – tipurile acestora, unde se generează, unde există nevoia ş. a. m. d. Şi acum lipsesc datele – este foarte complicat pentru oricine îşi doreşte să întocmească un plan de afaceri în domeniul acesta.”

    Şi-au propus să înceapă astfel tocmai de la adresarea acestei probleme, pentru ca în viitor să existe un loc de unde clienţii să pornească şi să îşi verifice ipotezele de lucru.

    Până acum, pentru a-şi finanţa proiectul au avut două runde de investiţii, conduse de Sparking Capital, cu ajutorul Seedblink şi de alţi angel investors, iar totalul investiţiilor a ajuns la 650.000 de euro. Monetizarea e de tipul utilizator/lună, iar costul folosirii platformei de către clienţi ajunge la câteva zeci de euro, variind în funcţie de funcţionalităţile folosite de aceştia. „Ne-am propus ca anul acesta să ajungem la venituri recurente lunare de 40.000 de euro şi la 100 de clienţi companii, descrie Andronache obiectivele financiare pentru anul acesta.

    În ceea ce priveşte profilul celor care accesează serviciile lor, ei sunt reprezentaţi mai ales de multinaţionale, care sunt, după cum observă Bogdan Andronache, foarte riguroase în ceea ce priveşte procedurile de mediu, atât prin prisma legislaţiei existente în domeniu, dar şi pentru că de la grupul internaţional primesc obiective destul de mari de reciclare ca ţintă, chiar mai mari decât cele impuse la nivel european. „Avem însă şi clienţi mai mici, start-up-uri care sunt responsabile şi vor să pornească pe o cale solidă, să vadă ce deşeuri generează, pe măsură ce cresc de la an la an şi vor să le fie uşor, nu vor să completeze hârtii, şi-au pornit businessul digital 100%.” De asemenea, toţi sunt din Bucureşti (cu excepţia retailerului menţionat, care are unităţi răspândite în toată ţara) şi sunt din domenii diverse: producţie, retail, FMCG, auto. „Credem că abordarea noastră permite, pe termen mediu, să se observe că există o problemă referitoare la felul în care se face colectarea selectivă – şi pornind de la datele noastre, ar putea să fie găsită o rezolvare”, descrie Bogdan Andronache perspectiva sa asupra felului în care se face reciclare la nivelul întregii ţări.

    El spune că suntem undeva la 16% când vine vorba de gradul de reciclare la nivel naţional, însă nu crede că acesta este într-adevăr procentul real: „Cred că este mai mare de atât, cel puţin când vine vorba de companii, de B2B, procentul în care se face reciclare este mai mare. Problema o avem la persoane fizice, unde depindem de foarte mulţi actori: autorităţile locale, legi centrale, consilii judeţene, companiile de salubritate, persoanele fizice şi întâmpinăm şi o serie de alte provocări, dar sperăm să găsim o soluţie şi aici lucrând cu autorităţile şi cu toţi cei implicaţi în acest domeniu.”

    Adaugă că principalele obstacole care ţin de activitatea lor se leagă de faptul că trebuie să îi facă pe clienţi să înţeleagă responsabilitatea vizavi de deşeurile pe care le generează, dar şi importanţa de a le urmări şi de a înţelege valoarea acestora: „Am întâlnit companii care plătesc în neştire servicii de colectare şi le spunem ca în loc să plătească pentru acest tip de servicii, pentru ca acele deşeuri să ajungă la groapă, să primească bani – şi nu puţini – pentru ca deşeurile să fie duse la fabrici de reciclare. Schimbarea aceasta de mentalitate este cea mai mare provocare pe care o avem”.

    În continuare, vor să atragă şi o nouă rundă de investiţii, iar cu ajutorul acesteia, să dezvolte modelul şi în alte părţi din Europa. „Credem cu tărie că pe pieţele vestice va fi adoptat serviciul mult mai uşor, acolo modelul de colectare selectivă este mult mai apreciat şi se află într-o altă etapă, astfel că valoarea acestui serviciu este mai uşor de înţeles.” Există platforme similare în Vest, dar Andronache spune că e vorba despre o nişă la început de drum, a platformelor digitale care rezolvă ceva fie în zona de waste management, fie pentru a-i pune pe clienţi în legătură cu furnizorul, digitalizarea documentelor etc. „Există platforme disponibile, însă sunt insuficiente pentru a dinamiza piaţa. Ne dorim să aducem din România o soluţie complexă.” Estimează că pentru a face acest pas au nevoie de o investiţie de în jur de 2 milioane de euro. Ţintesc o nouă rundă de finanţare spore finalul anului – în conformitate cu rezultatele pe care le vor obţine şi după stabilirea exactă a planurilor de expansiune.

    Care este viitorul businessurilor verzi în România? „Din punctul meu de vedere – şi sunt într-un grup de astfel de businessuri greentech în toată lumea –, nu doar în România, ci peste tot în lume aceste afaceri au un potenţial extraordinar. În primul rând, faţă de orice alt segment, faptul că reuşeşti să rezolvi o problemă socială sau de mediu îţi aduce un plus în a obţine finanţare. Uniunea Europeană are axe strategice pe zona aceasta; aşadar e un mare avantaj să rezolvi o problemă de mediu şi socială, este şi o direcţie profitabilă. Domeniul este la început acum, dar eu cred cu tărie că businessurile green şi cele care rezolvă probleme sociale vor fi mult mai profitabile decât celelalte.”

    Iar ca sfat pentru cineva care îşi doreşte să înceapă o astfel de afacere, Bogdan Andronache spune că ar trebui să pornească de la problemele cu care se confruntă comunitatea în care antreprenorul se află şi cu o echipă care crede în vizunea sa. „De asemenea, e important şi să aibă curaj. Piedici, aş zice descurajări, vei întâlni şi nu doar în România, important este să crezi în tine şi să mergi mai departe.”

    Bogdan Andronache, cofondator şi CEO, EcoTree: „Din punctul meu de vedere, nu doar în România, ci peste tot în lume aceste afaceri au un potenţial extraordinar. În primul rând, faţă de orice alt segment, faptul că reuşeşti să rezolvi o problemă socială sau de mediu îţi aduce un plus în a obţine finanţare. Uniunea Europeană are axe strategice pe zona aceasta; aşadar e un mare avantaj să rezolvi astfel de probleme, reprezintă şi direcţii profitabile. Domeniul este la început acum, dar eu cred cu tărie că businessurile green şi cele care rezolvă probleme sociale vor fi mult mai profitabile decât celelalte.”

     

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • Cum poţi să-ţi faci reclamă stradală în New York cu bani puţini. Soluţia găsită de o echipă de români

    Pentru multe businessuri, să îşi facă reclamă pe unul dintre panourile stradale din Times Square, New York, era un vis pentru când vor ajunge la venituri de milioane şi milioane, mai ales dacă nu erau afaceri americane. O echipă de români a gândit o soluţie care să îi permită oricărui business, indiferent de dimensiune şi de resursele financiare, să îşi afişeze reclama pe orice panou stradal din lume, la costuri foarte accesibile. Acum, soluţia, numită TPS Engage, valorează peste 12 milioane de euro şi este prezentă în peste 35 de ţări din întreaga lume. Ba chiar a făcut valuri în toată povestea cu GameStop din SUA.

    „Ce ne dorim să facem prin marketplace-ul TPS Engage este să democratizăm accesul oricărui tip de business, mic sau mare, la canalul out-of-home digital, fie că vorbim despre ecrane outdoor sau indoor. Una dintre noutăţile pe care le aduce platforma noastră este că le oferim posibilitatea publicitarilor să cumpere acest spaţiu media standardizat la nivel de oră pe oricare dintre ecranele care sunt conectate în platforma noastră în momentul respectiv. În cadrul unei ore, fiecare îşi poate alege un număr fix de spoturi care să ruleze în acea periodă şi practic modelul contribuie la eliminarea bufetelor minime care erau cerute în trecut de oricare reţea pentru a facilita accesul publicitarilor în acest spaţiu de comunicare”, a explicat Sergiu Gruiţă, director comercial TPS Engage, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Mai exact, înainte un brand avea nevoie de câteva mii sau zeci de mii de dolari pentru a-şi afişa reclama pe un ecran din Times Square într-o campanie de digital out-of-home, iar acum, prin intermediul TPS Engage, acestea îşi pot cumpăra expunere la nivel de oră la preţuri de 280 de dolari pentru spaţiu pe unul dintre cele mai mari ecrane din Times Square. „Acesta este un buget pe care şi-l poate permite orice tip de advertiser şi de aici vine şi noutatea – democratizarea acestui serviciu către orice business care acum îşi face reclamă online pe Facebook sau Google şi care era limitat din punctul de vedere al bugetelor să intre în acest spaţiu de comunicare”, a completat el.

    Povestea start-up-ului TPS Engage a început în 2012, însă de la idee până la o soluţie comercială lansată oficial pe piaţă au mai trecut circa 5-6 ani. Investiţia iniţială pentru demarea proiectului s-a situat la circa 200.000 dolari – fonduri proprii ale fondatorilor.

    „Proiectul a început ca şi idee prin 2012 şi a plecat de la o necesitate – aveam nevoie să promovăm o companie şi era extrem de dificil să ajungem pe panouri publicitare stradale. Ne-am uitat un pic mai mult la piaţă şi am zis să încercăm să democratizăm cumva accesul la panourile acestea pentru că este una dintre ultimele industrii de publicitate în care contează cât de mare eşti şi cât de mulţi bani ai ca să poţi să ajungi acolo”, a punctat Bogdan Savonea, cofondator şi CEO TPS Engage.

    După o perioadă de proiecte pilot şi teste, TPS Engage a lansat în 2017 prima iteraţie a softului, iar în 2018 platforma a fost lansată commercial, start-up-ul atrăgând atunci şi o finanţare pre-seed de la Techstars în valoare de 120.000 dolari.

    „Platforma este pe piaţă la nivel comercial de circa trei ani – timp de un an înainte a fost o versiune în care aveau acces doar anumiţi clienţi, nu era publică. Industria de publicitate stradală încă este o industrie depăşită la nivel tehnologic la nivel global, nu doar în România. Noi stăm totuşi destul de bine. Pentru a dezvolta o platformă deschisă pentru toată lumea, care să poată fi folosită de oricine şi de oriunde de pe planetă, este nevoie de mai multă muncă decât pentru a face o platformă de cumpărat reclamă online”, a precizat el.

    Platforma TPS Engage se adresează businessurilor mici, mijlocii, independente sau agenţiilor de digital care în mod tradiţional nu folosesc publicitatea stradală din cauza costurilor ridicate.

    „Prin prisma utilizării, este un process self-service, adică se creează un cont şi de acolo mai departe se caută ecranele pe care le vrea fiecare, se creează campania, se urcă media, se setează dacă să fie media contextuală sau nu, se plăteşte şi acesta este finalul procesului”, a menţionat Bogdan Savonea, adăugând că folosirea platformei este gratuită pentru toată lumea. „Se plăteşte doar când se cumpără media, iar în spate există înţelegerile pe care noi le avem cu proprietarii sau operatorii panourilor.”

    Acum, start-up-ul lucrează cu aproximativ 250.000 de ecrane prezente în circa 35 de pieţe din lume, ecranele fiind deţinute de aproximativ 200 de reţele diferite. „Dacă vorbim de parteneri, în plus faţă de cei care deţin aceste ecrane, avem parteneriate extinse şi în zona de date care sunt folosite atât pentru îmbunătăţirea targetării campaniilor respective pe panotajul stradal, cât şi pentru măsurarea eficienţei acestora”, a completat Sergiu Gruiţă.

    Extinderea internaţională a TPS Engage a venit cu o creştere importantă a veniturilor care anul trecut au depăşit pragul de un milion de dolari.

    „Avem pieţe prioritare ca SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia. Din punctul de vedere al cotei de piaţă, în România am ajuns la 30% din totalul pieţei de outdoor şi indoor digitale, pondere care este în creştere an de an. Veniturile, dacă ne raportăm la 2020 faţă de 2019, au avut o evoluţie pozitivă”, a spus directorul comercial al TPS Engage.

    În a doua jumătate a acestui an, start-up-ul vrea să aloce mai multe resurse pentru extinderea pe piaţa din SUA.

    Sergiu Gruiţă, director comercial TPS Engage: „Produsul nostru este disponibil în varianta comercială de circa trei ani. În 2018 ne-am concentrat foarte mult pe o etapă de testare şi învăţare în care am încercat să îmbunătăţim constant produsul şi să rafinăm aceste instrumente pe piaţa locală, urmând ca în următorii doi ani să intrăm într-o fază de dezvoltare accelerată care ne-a permis să ajungem la etapa în care suntem acum.”

    „Obiectivul nostru, de fiecare dată când ne extindem pe o piaţă nouă, este ca gradual să ajungem să acoperim circa 80-90% din inventarul de ecrane disponibile în piaţa respectivă”, a subliniat el. Anul acesta, start-up-ul mizează pe venituri de peste 5 mil. dolari.

    Clienţii TPS Engage provin din verticale multiple – de la restaurante, firme de software până la firme de e-commerce ş.a.m.d. „Vorbim de orice tip de client care îşi face reclamă în online, fie că vorbim de clienţi de mici dimensiuni care investesc în medie 500 dolari în zona de panotaj digital stradal, fie că vorbim de clienţi mari pentru care valoarea medie a unei comenzi începe de la 50.000-60.000 dolari”, a punctat Sergiu Gruiţă. Printre brandurile mari cu care lucrează TPS Engage se numără P&G, Uber Eats, Samsung sau Coca-Cola.

    Una dintre funcţionalităţile inovative ale platformei TPS Engage este cea care permite adaptarea conţinutului publicitar în funcţie de diferite surse de date sau realităţi din faţa oricărui ecran selectat. „Ce înseamnă acest lucru? Dacă vrei să ai un conţinut care rulează când plouă afară şi unul care rulează când e soare şi unul care rulează când trece un anumit model de maşină, poţi seta toate aceste vizualuri în platformă şi se pot adăuga surse de date care vor declanşa schimbarea conţinutului automat”, a explicat Bogdan Savonea.

    Costurile reduse pentru afişarea conţinutului publicitar pe ecrane stradale şi funcţionalităţile multiple au permis ca TPS Engage să se remarce în povestea GameStop din SUA în care investitorii de pe bursă au pariat pe scăderea acţiunilor lanţului american de magazine, iar investitorii privaţi s-au aliat pe platforma Reddit pentru a răspunde practicii considerate imorale. Matei Psatta, cofondator al TPS Engage a decis să cumpere spaţiul publicitar de pe un panou din Times Square şi să afişeze un vizual cu GameStop care a devenit viral în scurt timp. Totul cu doar cu 18 dolari.

    1. TPS Engage

    Proiect: TPS Engage

    Ce face? Platformă pentru publicitate indoor şi outdoor prin intermediul căreia orice business, indiferent de tipul şi mărimea acestuia, îşi poate permite să îşi afişeze reclamele pe panourile stradale sau din centrele comerciale

    Investiţie iniţială: 200.000 dolari

    Finanţare atrasă: 1 mil. dolari

    Venituri 2020: peste 1 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: peste 5 mil. dolari

    Evaluare proiect: 12 mil. euro

    Invitaţi: Bogdan Savonea, cofondator şi CEO TPS Engage şi Sergiu Gruiţă, director comercial TPS Engage

    „De circa 6-7 luni am tot testat diverse metode de promovare neconvenţională. Matei era foarte pasional în legătură cu întreaga situţie şi era implicat în grupul acela de pe Reddit, aşa că a zis să vadă cum merge o oră pe acel ecran din Times Square anunţul referitor la GameStop. Şi a mers bine”, a precizat cofondatorul şi CEO-ul TPS Engage.

    În prezent, echipa TPS Engage este formată din 14 persoane împărţite între birourile din New York, Bucureşti, Dubai şi Seul.

    „Vom mai creşte echipa şi sperăm ca la final de an să ajungem la o echipă de peste 50-60 de persoane la nivel global, din care circa jumătate va fi în România. Tot businessul european va fi gestionat din România.”

    Pentru a se putea extinde în continuare la nivel global, start-up-ul mai are nevoie de investiţii, iar în prezent se află în curs de a obţine o finanţare de tip serie A care va creşte substanţial evaluarea firmei. În urmă cu un an, TPS Engage a reuşit să obţină o investiţie de tip seed de un milion de dolari de la fondul american Cadron Capital Partners, start-up-ul fiind evaluat atunci  la circa 12 milioane dolari. „În următoarele trei luni vom închide o nouă rundă de finanţare de tip serie A. În primul rând este o rundă de achiziţie de piaţă, va fi folosită cu precădere în SUA – 70%, Europa de Vest – 20% şi Asia – 10%. Au început să fie foarte multe cereri din zona Asia şi Australia. O parte bună din finanţare va fi folosită în dezvoltarea birourilor de programare din România”, a menţionat Bogdan Savonea. În următorii 2-3 ani, start-up-ul şi-a propus să ajungă într-o poziţie dominantă pe ceea ce înseamnă programmatic şi micro buying, strict pe zona de outdoor.  „Principalul nostru scop în următorii 2-3 ani este să creştem cota de piaţă pe care o avem pe programmatic outdoor la nivel global. Dacă în 2019, piaţa de programmatic era cam 1% din outdoor, se preconizeze o creştere masivă în 2020, dar a venit virusul. Anul acesta cu siguranţă va fi o creştere pentru că există cerere pentru ecrane digitale mult mai personalizat”, a conchis el.

    2. 3minutesjob.com

    Proiect: 3minutesjob.com

    Ce face? Platformă care conectează angajatorii cu utilizatorii de 18-25 de ani care îşi caută un job cu ajutorul a 3 clipuri video de câte un minut

    Necesar de finanţare: 180.000 euro

    Invitat: Andrea Adamo, fondator 3minutesjob.com

    3. BOOKR

    Proiect: BOOKR

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru realizarea şi gestionarea programărilor dedicată clienţilor şi businesurilor din industria de servicii

    Ţintă venituri 2021: 100.000 euro

    Invitat: Andrei Covaciu, fondator şi CEO BOOKR

    4. FintechOS

    Proiect: FintechOS

    Ce face? Dezvoltă soluţii de transformare digitală pentru industria financiară

    Finanţare totală atrasă: 16 mil. euro

    Venituri 2020: 7,5 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: peste 15 mil. dolari

    Invitaţi: Sergiu Neguţ, cofondator FintechOS

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation