Tag: mario monti

  • ALEGERI ITALIA. Favoritul în sondaje, un fost comunist: “Să ne gândim la cei ce n-au ce mânca”

    Fost membru al Partidului Comunist Italian, politician de carieră şi fost ministru cu portofolii economice în cabinetele de centru-stânga din anii ’90, Bersani s-a prezentat constant cu un discurs moderat, nici populist, nici eurosceptic, ci doar favorabil unei preocupări mai mari a guvernanţilor pentru pauperizarea provocată de măsurile de austeritate.

    Un factor neaşteptat în campania electorală a fost anunţul retragerii Papei Benedict, care l-a afectat în special pe Silvio Berlusconi şi a sa Forza Italia, situată cu cca 4-5% în urma lui Bersani în varii sondaje. Planul fostului premier de a reveni în atenţia publicului graţie imperiului său audiovizual a fost evident sabotat de expunerea mediatică a evenimentelor de la Vatican, deşi e greu de măsurat impactul exact al acestei conjuncturi în rândurile electoratului.

    Premierul demisionar Mario Monti, care a reuşit să amelioreze competitivitatea economiei printr-un program de tăieri de cheltuieli şi majorări de taxe care în schimb au afectat cererea internă, nu s-a impus cu noua sa platformă Opţiunea Civică, fiind văzut în continuare de italieni drept un exponent al marii finanţe internaţionale, lipsit şi de populismul triumfalist al lui Berlusconi, şi de atitudinea de stângă tradiţională promovată de Bersani, care a declarat la un miting electoral că dacă va fi ales, “la prima şedinţă de guvern va trebui să ne gândim la cei ce n-au ce mânca”.

    Sondajele arată că un număr neobişnuit de mare de alegători (27,7%) erau indecişi cu o săptămână înainte de alegeri. Comentatorii afirmă însă că o victorie la un scor strâns a democraţilor lui Bersani îi va împinge pe aceştia spre o coaliţie cu formaţiunea lui Monti, preferabilă de către ambele păţi unor imposibile coabitări cu Berlusconi sau cu Movimento 5 Stelle, partidul populist şi eurosceptic fondat de comedianul Beppe Grillo în semn de protest faţă de bătrânicioasa scenă politică italiană.

    Ipoteza unei coaliţii care să-l excludă pe Berlusconi este singura agreată de pieţele financiare, care se tem mult mai puţin de declaraţiile stângiste ale lui Bersani (mai ales că acesta nu s-a arătat ostil faţă de Monti, ci dimpotrivă, a afirmat că este nevoie de un om echilibrat ca el pe scena politică) decât de nechibzuinţa economică a lui Berlusconi. Dintr-o perspectivă a pieţelor, o alianţă Bersani – Monti “ar fi cel mai favorabil rezultat al alegerilor. Dacă Berlusconi, în schimb, reuşeşte să se poziţioneze ca arbitru în schema puterii, percepţia de risc în privinţa Italiei va creşte cu siguranţă, cu impact negativ asupra întregii periferii a zonei euro”, notează analiştii Lloyd’s.

  • Când scoate capul hidoasa fiară. Politică şi falimente bancare în Italia

    Explicaţia atitudinii lui Monti stă însă în sondajele de opinie, care creditează Opţiunea Civică, noua platformă politică de centru-dreapta condusă de el, cu numai 15% din intenţiile de vot. Analiştii de la Citigroup notează că, indiferent de propunerile de acum, noul guvern rezultat din alegeri va fi nevoit să adopte totuşi un nou pachet de măsuri de austeritate, spre a încadra Italia în ţintele europene de deficit structural.

    Formaţiunea cu cele mai multe intenţii de vot (34%) rămâne Partidul Democrat, de centru-stânga, condus de Pier Luigi Bersani, iar toate previziunile spuneau că se va alia frumos cu Opţiunea lui Monti pentru un nou program plăcut marii finanţe, însă armonia a fost ruptă de criza celei mai vechi bănci din lume (1472), Monte dei Paschi di Siena, care s-a trezit în bilanţ cu pierderi de peste 700 mil. euro din cauza unor tranzacţii proaste cu derivate, ţinute ascunse până acum şi care au silit banca să apeleze la ajutorul statului.

    Cum printre proprietarii băncii sunt fruntaşi ai partidului lui Bersani, Monti şi ai lui au profitat ca să acuze “hidoasa fiară” a amestecului politic în treburile băncilor, fiara fiind democraţii. În aceste condiţii, cel ce câştigă teren este fostul premier Silvio Berlusconi, al cărui partid Forza Italia are 27% din intenţiile de vot, probabil graţie italienilor care cred că dacă revine el la putere, Italia va scăpa ca prin minune de orice măsură de austeritate.

  • Italia şi FMI acuză că interesele egoiste ale băncilor au dus la apariţia şi persistenţa crizei, iar băncile se plâng că „sunt atacate“

    Pentru a-şi spăla imaginea în faţa publicului, o bancă bri­ta­nică, Barclays, recu­noaş­te: “Am fost prea agresivi şi prea egoişti. Industria a gre­şit, câteodată”. Altele se plâng că sunt “atacate”. “Câteodată rezistenţa intereselor com­paniilor este camuflată în spatele ide­i­lor obişnuite. Interese corporatiste ego­iste pot fi găsite peste tot în UE”, a de­clarat Monti, acuzând că pentru a-şi pro­mova interesele, companiile blo­chea­ză reformele într-o Europă mă­cinată de criză. Tehnocrat şi fost comisar UE, Monti a preluat conducerea guvernului italian în 2011 pentru a scoate Italia din turbulenţele în care a intrat pe pieţele financiare din cauza politicilor ezitante şi ambigue ale fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru fraudă, scrie EUobserver. Reformele dureroase de peste tot în Europa pot fi acceptate de populaţie dacă aceasta vede justiţie şi corectitu­di­ne în locul indulgenţei arătate faţă de cei bogaţi şi cei privilegiaţi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Italia şi FMI acuză că interesele egoiste ale băncilor au dus la apariţia şi persistenţa crizei, iar băncile se plâng că „sunt atacate“

    Pentru a-şi spăla imaginea în faţa publicului, o bancă bri­ta­nică, Barclays, recu­noaş­te: “Am fost prea agresivi şi prea egoişti. Industria a gre­şit, câteodată”. Altele se plâng că sunt “atacate”. “Câteodată rezistenţa intereselor com­paniilor este camuflată în spatele ide­i­lor obişnuite. Interese corporatiste ego­iste pot fi găsite peste tot în UE”, a de­clarat Monti, acuzând că pentru a-şi pro­mova interesele, companiile blo­chea­ză reformele într-o Europă mă­cinată de criză. Tehnocrat şi fost comisar UE, Monti a preluat conducerea guvernului italian în 2011 pentru a scoate Italia din turbulenţele în care a intrat pe pieţele financiare din cauza politicilor ezitante şi ambigue ale fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru fraudă, scrie EUobserver. Reformele dureroase de peste tot în Europa pot fi acceptate de populaţie dacă aceasta vede justiţie şi corectitu­di­ne în locul indulgenţei arătate faţă de cei bogaţi şi cei privilegiaţi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vă era dor de Silvio Berlusconi?

    Acţiunile italiene au căzut, iar randamentele la datoria Italiei au urcat după ştirea demisiei, având în vedere că ea a fost declanşată de faptul că fostul premier Silvio Berlusconi a decis să retragă sprijinul partidului său pentru guvernul Monti, care a pierdut astfel majoritatea parlamentară. Berlusconi l-a acuzat pe Monti că a promovat politici “germano-centrice pe care Europa a încercat să le impună altor state, creând o situaţie de criză mult mai rea decât pe vremea când aveam noi guvernarea”.

    Reacţia pieţelor a fost firească, având în vedere că ultimul lucru de care ar avea nevoie din nou Italia ar fi perspectiva unei reintrări a lui Berlusconi în cărţi pentru un nou guvern, ţinând cont cât de vii sunt amintirile pe care le-au lăsat incompetenţa şi corupţia prin care s-a remarcat regimul lui, în contrast cu prudenţa bugetară şi campania anticorupţie promovate de Monti în anul în care a condus guvernul. În plus, spre totală deosebire de Berlusconi, Mario Monti, fost comisar european, are un cuvânt greu de spus la vârful politicii din zona euro, alături de Angela Merkel şi François Hollande.

    Pentru moment, pieţele s-au mai liniştit, întrucât nu numai Berlusconi, ci şi ceilalţi lideri ai partidelor de dreapta din PPE, i-au cerut lui Mario Monti să candideze pentru un nou mandat, ba chiar şi să intre în politică, spre a conduce o coaliţie largă de centru-dreapta care să combată stânga la alegerile de la anul. Analiştii financiari cred însă că e improbabil ca Monti, un tehnocrat lipsit de ambiţii politice, să accepte cererea popularilor.

  • Copleşit de criza politică şi economică, premierul Italiei Mario Monti vrea să demisioneze

    Monti va încerca să-şi mobilizeze coaliţia, din care face parte şi Partidul Oamenilor Libertăţii al lui Berlus­coni, pentru a asigura adoptarea bugetului pentru anul viitor înainte de a demisiona, scrie Bloomberg. Dacă aliaţii săi nu-i respectă dorinţa, Monti, în vârstă de 69 de ani, va demisiona imediat. Pieţele au penalizat turnura de situaţie din Italia, iar costurile de finanţare ale acestei ţări, una dintre cele mai mari economii din UE, dar necompetitivă şi subminată de frecventele crize politice, au crescut.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum arată reţeta falimentului pentru zona euro

    În schimb, acţiunea Moody’s a lovit euro, care în aceeaşi zi a scăzut la 1,2194 dolari, faţă de 1,23 la începutul săptămânii.

    Explicaţia unor asemenea evoluţii divergente e simplă: pieţele au reţinut din motivaţia Moody’s lauda adusă guvernului Monti pentru eforturile sale de a tăia cheltuielile publice, ceea ce e pozitiv pentru Italia din punctul de vedere al disciplinei fiscale pe care investitorii o cer statelor, dar au reţinut şi avertismentul agenţiei că ratingul va fi din nou redus dacă Monti va apela, după cum a spus, la fondurile de salvare pentru zona euro pentru a reduce presiunea dobânzilor pentru statul italian.

    Dacă agenţia şi-ar pune în practică ameninţarea, ar însemna, practic, penalizarea unei ţări tocmai pentru că apelează la banii zonei euro, deşi constituirea unor fonduri de rezervă pentru susţinerea ţărilor cu probleme (Fondul European pentru Stabilitate Financiară şi viitorul său succesor, Mecanismul European de Stabilitate) a fost la vremea ei salutată de pieţe, ca element de stabilitate pentru zona euro.

    Mario Monti afirmase recent că Fondul European pentru Stabilitate Financiară ar putea cumpăra obligaţiuni ale unor state ca Italia sau Spania atunci când acestea se confruntă cu creşterea costurilor de îndatorare pe piaţă. Aceasta ar înlătura perspectiva temută ca Italia şi Spania să calce pe urmele Greciei, ale Irlandei şi ale Portugaliei, care atunci când nu s-au mai putut împrumuta la costuri rezonabile de pe piaţă au fost silite să apeleze la FMI, cu tot cu setul de condiţii aferente impuse de FMI. Pe de altă parte, folosirea fondurilor de salvare pentru zona euro în folosul statelor ar dezavantaja băncile europene cu probleme, primele interesate să obţină bani din aceste surse.

    Comisia Europeană a dezavuat decizia Moody’s de a retrograda Italia, afirmând, prin vocea purtătorului de cuvânt Simon O’Connor, că “se poate pune întrebarea legitimă asupra momentului când a fost luată această decizie” (respectiv cu doar câteva ore înainte ca Italia să iasă pe piaţă cu vânzarea de obligaţiuni de vineri).

  • Mario Monti neagă că ar avea divergenţe cu Angela Merkel pe tema disciplinei bugetare

    Potrivit unor extrase din interviul disponibil pe site-ul FAZ, care urmează să fie publicat cu câteva ore înainte de o întâlnire cu cancelarul german la Roma, Monti apreciază că după summitul de la Bruxelles de joi, presa ar fi trebuit să scrie “Angela + Monti = un pas înainte pentru politica economică europeană”. După summitul de la Bruxelles, majoritatea economiştilor subliniază că dacă Angela Merkel s-a opus oricărei mutualizări a datoriei, omologul său italian Mario Monti a câştigat cu 2 la 0.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Mario Monti: Germania va fi convinsă, în final, să accepte obligaţiuni comune la nivelul zonei euro

    “Cred că avem suficiente argumente pentru a-i convinge pe germani”, a afirmat duminică Monti, într-un interviu pentru Euronews. Oficialul a adăugat că Germania ar trebui să înţeleagă că “este mai bine să emitem obligaţiuni comune ca acţiune intenţionată şi raţională, decât ca măsură de urgenţă, într-un fel forţată, prin achiziţia de către Banca Centrală Europeană a obligaţiunilor ţărilor aflate în dificultate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro