BusinessMagazin

Tag: Mario Draghi

  • Economia Europei: călduţ, cam rece, rece de-a binelea

    Economia Franţei a scăzut cu 0,3% faţă de trimestrul precedent, cea a Olandei cu 0,2%, a Spaniei cu 0,7%, a Germaniei cu 0,6% (deşi faţă de T4 2011 a crescut cu 0,1%), iar cea a zonei euro cu 0,6%, a treia scădere trimestrială consecutiv.

    Vicepreşedintele UE, Olli Rehn, a afirmat într-o scrisoare adresată miniştrilor de finanţe din UE că Europa se va întoarce la creştere “doar treptat, în al doilea semestru din 2013, cu un inevitabil decalaj între întărirea activităţii economice şi impactul ei în crearea de locuri de muncă” şi a admis că “dacă situaţia se deteriorează neaşteptat, o ţară poate primi o marjă suplimentară de timp pentru a-şi corecta deficitul fiscal excesiv, dacă dovedeşte că a făcut deja efortul asumat pentru reducerea deficitului structural” (idee interpretată de analiştii Citigroup drept o aluzie la viitoare astfel de concesii pentru Franţa, Olanda şi Spania).

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a atras atenţia, la rândul său, că soluţia problemelor nu stă în intervenţii asupra cursului de schimb al euro, aşa cum ar vrea Franţa, şi că BCE poate recurge la programul excepţional de cumpărare de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme numai dacă ţara a apelat deja la Mecanismul de Stabilitate şi dacă a dovedit că aplică strict criteriile de disciplină fiscală. Draghi s-a aflat în Spania, unde a recomandat, bătând şaua ca să priceapă guvernul, “mai multe eforturi” de consolidare fiscală.

  • Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi

    Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.
     

  • Sub supravegherea lui Mario Draghi, cea mai veche bancă din lume a plantat seminţele noului scandal bancar

    Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, s-a implicat direct în scandalul în care se scufundă banca italiană Monte dei Peschi di Siena, cea mai veche din lume, făcând o vizită neanunţată în Italia pentru a discuta cu ministrul de finanţe înainte ca acesta să răspundă la întrebările parlamentarilor legate de această problemă. Ca guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, Draghi a fost responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele băncii Monte dei Peschi, care şi-a slăbit capitalul prin achiziţia costisitoare şi dubioasă a rivalei mai mici Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de izbucnirea crizei financiare globale, dar când apăruseră deja semne rău prevestitoare, scrie agenţia Thomson Reuters. Antonveneta a fost achiziţionată de la banca spaniolă Santander cu preţul “nebunesc” de nouă miliarde de euro, cu 60% mai mare decât cel plătit de grupul spaniol cu doar două luni înainte când a ajutat la tranşarea ABN Amro împreună cu RBS şi banca belgiană Fortis. Corriere della Sera scrie că banca italiană a semnat un acord neoficial cu Santander pentru a “umfla” preţul plătit şi pentru a împărţi câştigul adus de achiziţia controversată. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mario Draghi l-a avertizat la Budapesta pe premierul Viktor Orban să nu atace independenţa băncii centrale pentru că altfel riscă să fie izolat de Occident

    “Fiecare bancă din UE ar trebui să aibă independenţă instituţională, personală, funcţională şi financiară. Independenţa instituţională şi personală protejează banca centrală şi pe membrii structurilor de decizie de influenţa pe care ar avea-o terţii asupra performanţelor activităţilor lor”, a spus Monti la o conferinţă organizată de banca centrală ungară. Discursul preşedintelui BCE nu a men­ţionat expres Ungaria, dar ţinta remarcilor este foarte clară, scrie The Wall Street Journal. Orban, care vrea ca banca centrală să sprijine guvernul în politicile de stimulare economică prin dobânzi mai mici, este de doi ani în conflict cu această instituţie, care ţine cu dinţii de dobânzile mari, cele mai mari din UE, pentru a ţine sub control cursul forintului în speranţa că atenuează astfel impactul datoriilor prea mari în valută. Familiile ungare sunt puternic îndatorate în monedă străină, în special în franci elveţieni.

    Mai multe pe zf.ro

  • Reuşeşte de data asta Mario Draghi să salveze zona euro?

    BCE prevede o scădere a PIB în zona euro de 0,2-0,6% în 2012 şi o evoluţie între -0,4% şi +1,4% la anul. BCE a majorat însă estimările de inflaţie, la 2,4-2,6% în acest an şi 1,3-2,5% în 2013.

    Achiziţiile de obligaţiuni vor fi făcute, ca şi în 2011, de pe piaţa secundară şi cu sterilizare aferentă, pentru a nu alimenta inflaţia, vor viza obligaţiuni cu scadenţa între 1 şi 3 ani sau care mai au până la scadenţă între 1 şi 3 ani, dar acum vor fi condiţionate strict de respectarea unor programe de austeritate cerute statelor emitente. Loc de dezamăgire pentru pieţele financiare rămâne însă, întrucât BCE nu a anunţat şi o nouă scădere a dobânzii de politică monetară de la 0,75% la 0,50% sau alte “măsuri non-standard”, adică alte operaţiuni prin care creditorilor privaţi să le fie garantată, dacă se poate integral, plata împrumuturilor către state.

    Criticile din partea pieţelor financiare, reflectate îndeosebi în presa americană, au în vedere, în principal, trei teme. Pe de o parte, e vorba de faptul că BCE, la presiunile Bundesbank, insistă că ţările îndatorate trebuie să respecte anumite condiţii de austeritate fiscală, cedare a suveranităţii economice şi înăsprire a supravegherii bancare înainte de a primi banii. Aceasta creează posibilitatea ca acele ţări care refuză ori îşi încalcă angajamentele luate vor fi în continuare fără acces la fondurile de urgenţă ale zonei euro (ceea ce înseamnă că băncile sau fondurile de investiţii care au împrumutat acele ţări ar fi frustrate iarăşi în dorinţa lor de a-şi primi rapid şi integral banii înapoi).

    Pe de altă parte, e vorba de faptul că BCE va limita cumpărările la obligaţiunile cu scadenţa de până la ani, ceea ce ar descuraja statele să emită obligaţiuni cu scadenţă mai mare, înrăutăţind astfel profilul lor de risc (se ştie că datoriile unei ţări trebuie să fie pe cât posibil echilibrate pe categorii de scadenţe, evitând concentrarea pe datorii pe termen scurt).

    În fine, o altă critică vizează faptul că BCE, grijulie cu soarta unei inflaţii deja aşteptate să crească în zona euro, a insistat ca şi programul cel nou de achiziţii să aibă parte de sterilizare (operaţiunile prin care banca retrage de pe piaţă integral sau parţial echivalentul banilor nou-intraţi în circulaţie), refuzând deci să devină o simpă tiparniţă, aşa cum este Rezerva Federală a SUA.

    Banca americană îşi poate permite să acţioneze însă ca o simplă tiparniţă, graţie statutului privilegiat al dolarului, care a făcut ca operaţiunile de relaxare monetară făcute din 2009 până acum în folosul economiei americane să fie plătite de restul lumii, prin export direct de inflaţie. BCE n-ar avea această şansă, iar efectele unei inflamări a inflaţiei în zona euro vor fi nocive pentru locuitorii Europei, pentru UE, nu pentru restul lumii. De aceea Mario Draghi s-a ferit ca de foc să imite Rezerva Federală şi a ignorat, cel puţin până acum, articolele mieroase din presa anglo-saxonă, care susţin că n-ar strica deloc în zona euro un pic de inflaţie care să scadă puterea de cumpărare a salariilor în Spania sau Italia, în numele unei pretinse egalizări a productivităţii între Nordul şi Sudul zonei euro.

  • Şeful Băncii Centrale Europene este anchetat pentru conflict de interese. Mario Draghi face parte dintr-un club al bancherilor

    “Am primit o plângere şi am trimis o scrisoare la BCE. Acum aşteptăm un răspuns”, a declarat un purtător de cuvânt al ombudsmanului UE, Nikiforos Diamandouros. BCE are timp până la sfârşitul lunii octombrie pentru a răspunde, a spus el, potrivit Euobserver. BCE a confirmat primirea scrisorii, însă a respins afirmaţia că apartenenţa la G30 ar fi contrară codului etic al instituţii. Plângerea împotriva lui Draghi a fost depusă în iunie de Corporate Europe Observatory, o organizaţie din Bruxelles care promovează transparenţa. Corporate Europe Observatory a criticat apartenenţa lui Draghi la un grup de lobby bancar al cărui obiectiv declarat este să influenţeze dezbaterea privind reglementarea sectorului bancar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Decizie istorică: BCE a coborât dobânda de politică monetară la 0,75% şi rata la depozite la zero

    Anterior, rata la depozite era de 0,25%. Instituţia a coborât totodată rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală de la 1,75% la 1,5%. Dobânda BCE s-a aflat la 1% şi în perioada mai 2009 – aprilie 2011, când a fost redusã şi apoi menţinută la acest nivel pentru a stimula creditarea către economie în urma crizei financiare mondiale.

    Anul trecut, rata cheie la euro a fost majorată în două rânduri, în aprilie la 1,25% şi în iulie la 1,5%. După preluarea mandatului de preşedinte de către Mario Draghi, BCE a tăiat de două ori dobânda cheie, la 1,25% în noiembrie şi la 1% în decembrie.

    Depozitele overnight la BCE au devenit modalitatea preferată de băncile europene să-şi adăpostească banii în perioade de volatilitate extremă pe pieţele financiare. Scăderea ratei depozitelor ar putea încuraja instituţiile de credit să ducă banii în altă parte, fie pe piaţa datoriilor de stat, fie în economia reală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele BCE, Mario Draghi: Situaţia este foarte gravă

    “Situaţia s-a agravat de la audierea fostului preşedinte al BCE”, Jean-Claude Trichet, a spus Draghi în faţa membrilor Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European. “Suntem într-o situaţie foarte gravă, dar nu trebuie să ne acoperim feţele”, a spus Draghi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italianul Mario Draghi preia conducerea BCE în plină criză a uniunii monetare europene

    Draghi va deveni, astfel, “paznicul-şef” al euro şi al economiei formate din 17 ţări europene, victimă a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi să o rezolve. Ca preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, după Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale a SUA (Fed), şi un personaj cheie în planurile de a restabili încrederea investitorilor în zona euro.

    “Va fi un botez de foc pentru Draghi. Este greu să fii preşedinte al BCE în orice situaţie, dar mai ales în timpul unei crize majore”, a spus Nick Kounis, şef al diviziei de cercetare macro la ABN Amro Amsterdam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrii de Finante din zona euro sustin candidatura lui Mario Draghi la sefia BCE

    “L-am desemnat unanim pe Draghi ca succesor al actualului
    presedinte al BCE, Jean Claude Trichet”, a afirmat Jean Claude
    Juncker, seful Eurogroup, organizatie care reuneste ministrii de
    Finante din zona euro, potrivit Wall Street Journal. Mandatul lui
    Trichet se va incheia in octombrie. Draghi, in varsta de 63 de ani,
    este in prezent guvernatorul Bancii Italiei si membru in consiliul
    monetar al BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro