BusinessMagazin

Tag: marile companii

  • Trei sferturi din marile companii de la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat scăderi în august 2024, prima lună pe minus din februarie 2022 încoace

    ♦ Lichiditatea în august a fost la cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace ♦ Au existat creşteri pe emitenţi care nu se află în top cinci lichiditate.

    Un număr de 15 companii din cele 20 de componente ale indicelui de referinţă BET au scăzut în august 2024, determinând un declin de 2,6% pentru indice, prima dinamică negativă din februarie 2022 încoace, adică de la izbucnirea războiului din Ucraina.

    Potrivit datelor agregate de ZF de la Bursa de Valori Bucureşti, cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate de Electrica (-9,8%), TeraPlast (-9,2%), Transport Trade Services (-8,8%), Fondul Proprietatea (-8,7%), Nuclearelectrica (-5,2%), Conpet (-4,3%) şi OMV Petrom (-4,3%).

    La polul opus, pe plus au fost în principal companiile de creştere din prima ligă bursieră – Aquila Part Prod Com (6,1%), Transelectrica (2,9%), MedLife (1,7%), Sphera Franchise Group (1,2%) şi Digi Communications (0,6%). Totuşi, acestea sunt acţiuni care în mod tradiţional nu se află în topul lichidităţii.

    „Datele financiare au ajutat mult emitenţii care au fost pe plus şi care în mod normal nu se află în top lichiditate. Probabil, nu a existat o creştere până la acel moment pe respectivii emitenţi, investitorii preferând poate să marcheze pe ceilalţi emitenţi mai importanţi care au crescut mai mult“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF.

    Volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului vacanţelor şi al raportărilor financiare semestriale s-au reflectat negativ în indici şi cotaţii. Scăderea din august a fost deloc suprinzătoare însă, ea venind după 16 luni consecutive care au adus o creştere de circa 46,5%. Lipsa de corecţii a trendului de creştere a produs un potenţial de scădere mai mare.

    „Este greu de spus dacă până la finalul anului de­pă­şim valoarea maximă pe care a avut-o indicele BET. Se pot întâmpla foarte multe în aceste patru luni rămase. Să nu uităm că vom trece prin raportările financiare la nouă luni. Un moment chiar mai important sunt alegerile generale, care vor avea un impact semni­ficativ asupra burselor“, adaugă Marcel Murgoci.

    De altfel, şi lichiditatea pe acţiuni la BVB a fost la un nivel redus în august. Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni pe segmentul principal în valoare de 1,02 mld. lei, cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace. În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor (158.122 de schimburi), acesta a fost la cel mai scăzut nivel din aprilie 2024 încoace.

  • Atac surpriză: premierul Ciucă spune că marile companii nu îşi achită taxele în mod corespunzător. Se pregăteşte o suprataxă? Ce spun analiştii?

    ♦ Guvernul caută de două săptămâni soluţii pentru a acoperi o gaură bugetară de 20 mld. lei după ce cheltuielile au scăpat de sub control şi veniturile se mişcă mult mai greoi decât era anticipat ♦ Poate fi mesajul premierului un semnal că se pregăteşte o suprataxă pe companiile mari?

    Gaura din bugetul statului, din cauza căreia este nevoie de reorganizarea finanţelor ţării după doar trei luni, este din cauza companiilor mari din România, care nu şi-au plătit datoriile, a spus premierul Nicolae Ciucă înaintea şedinţei de guvern de joi.

    Marii contribuabili, aşa cum sunt definiţi de ANAF, sunt în număr de 3.700 în România şi aduc numai ei 4 din 10 lei din bugetul statului. Poate fi mesajul premierului un semnal că se pregăteşte o taxare specială pentru marile companii cu afaceri de peste 100 de milioane de euro, aşa cum s-a mai discutat?

    „Deficitul (de încasare – n. red.) aparţine preponderent marilor contri­buabili. Fac un apel public către marii contribuabili să-şi plătească datoriile către stat. În acelaşi timp, dau sarcină instituţiilor statului să facă în aşa fel încât să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu şi să asigure colectarea acestor venituri“, a spus Ciucă miercuri.

    Guvernul anunţă de două săptămâni o restructurare a finanţelor ţării după ce bugetul s-a împotmolit în primele trei luni din an şi deficitul a crescut cu mult peste programare. De unde se taie şi de unde se adună mai mult?

    „Acoperirea deficitului se poate face ori prin scăderi de cheltuieli, ori prin creşteri de taxe. Şi în zona de companii mici deja au crescut taxele de la 1 ianuarie 2023 şi taxele sunt deja mari. Singura soluţie pare a fi taxarea marilor firme“, spune Radu Georgescu, managing partner la firma de consultanţă CFO Network.

    Deşi şi cheltuielile sunt scăpate de sub control, marea surpriză din buget este la încasări, mai ales la încasările din TVA, care au crescut cu numai 2% şi la încasările din impozitul pe profit, care au scăzut.

    „La ANAF, la încasările acestea din TVA trebuie clar lucrat, cu măsuri punctuale şi ferme. Numirile în conducere să se facă cu obligaţie, cu un calendar clar, cu un target de încasări“, a spus la ZF Live Anca Dragu, senator şi fost ministru de finanţe în cabinetul Cioloş.

    „Cert este că în condiţiile în care te uiţi la o creştere economică în termen nominal de peste 10% Totuşi, să ai o reducere a impozitului pe profit este un semnal de alarmă serios şi n-am văzut nicio explicaţie din partea ministerului.“