Tag: Maria Tanase

  • Un documentar despre Maria Tănase, nominalizat la Prix Europa

    Conceput pentru “Storymania”, una dintre liniile de programe-brand pentru Radio România Cultural, documentarul celebrează personalitatea Mariei Tănase de la a cărei naştere s-a împlinit un secol anul trecut.

    Prix Europa este cel mai important eveniment anual dedicat producţiilor de radio, televiziune şi media online şi se va desfăşura la Berlin, între 18 şi 25 octombrie. Fondat în 1987, Prix Europa are ca scop evidenţierea celor mai noi concepte media şi sprijină iniţiativele care generează calitate în serviciile de difuzare, ca o necesitate pentru toţi europenii. În festival, li se oferă ocazia profesioniştilor din mass-media să intre în competiţie pentru a demonstra calităţile celor mai bune producţii ale lor.

    Anul acesta, 294 de organizaţii din 35 de ţări, totalizând peste 650 de producţii, au intrat în competiţie pentru marele premiu.

    Maria Tănase (1913-1963) este considerată cea mai autentică şi faimoasă interpretă a cântecelor populare româneşti. Radioul a jucat un rol important în cariera sa. În 1938, la doar 20 de ani, vocea sa a fost auzită pentru prima dată pe frecvenţele Radio România, dând naştere unei euforii naţionale.

    Editura Casa Radio a editat în 2013 un dublu CD omagial Maria Tănase cuprinzând înregistrările-document realizate de artistă în radio în ultimii ani de viaţă. Maria Balabaş semnează booklet-ul acestui album, devenit un bestseller al editurii.

    Maria Balabaş este jurnalistă şi lucrează pentru Radio România Cultural din 2007. Este moderatoarea emisiunii “Dimineaţa crossover”, distinsă cu premiul pentru jurnalism acordat de revista Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

    “Fiind atât de puternic implicată emoţional în proiectul editorial Maria Tănase, am simţit nevoia să întregesc experienţa utilizând pentru un feature radiofonic textul scris şi propriile mele înregistrări de teren din plimbările sonore, ca atmosferă acustică pentru cântecele ei. În acest fel oamenii vor înţelege că repertoriul ei este încă parte din vieţile noastre, că nu trebuie să o considerăm un monument, o piesă de muzeu, ci că trebuie să o iubim. Felul în care o ascultăm pe Maria Tănase ar trebui să fie o experienţă activă şi nu doar o privire spre trecut”, a spus Maria Balabaş.

    Documentarul “Maria Tănase – Urban Soundtrack For a Diva” poate fi ascultat integral pe www.radioromaniacultural.ro.

  • De la Talleyrand si Mata Hari la Maria Tanase si Pacepa

    Stiti cine au fost Mata Hari a Romaniei (Maria Balan), spionul
    care l-a asasinat pe Rasputin (Oswald Rayner) sau “cel mai
    formidabil spion din istorie” (Richard Sorge)? Dar “regina
    spionajului rosu” (Elisabeth Bentley), Mata Hari a Rusiei (Moura
    Budberg), “privighetoarea cantecului romanesc” si spioana (Maria
    Tanase), cea mai importanta agenta secreta din cel de-al Doilea
    Razboi Mondial (Vera Atkins), cel mai important spion in cel de al
    Doilea Razboi Mondial (Fritz Kolbe), prostituata care “a schimbat
    cursul razboiului” (“Cynthia”), modelul pentru James Bond (Sidney
    Reilly), “Mata Hari a celui de-al Doilea Razboi Mondial” (Mathilde
    Carre)?

    Ori “ingerul” care a spionat (Raul Wallenberg), spioana
    executata de doua ori (Ethel Rosenberg), agentul pentru opt
    servicii de spionaj (romanul Aurel Decei), scriitorul si agentul
    care “a pacatuit prin prea multa imaginatie” (Ian Fleming), cel mai
    bine platit spion american (Aldrich Ames), cel mai periculos agent
    infiltrat KGB in interiorul FBI (Robert Hanssen) sau spionul roman
    care “a speriat Franta” (Mihai Caraman)?

    Raspunsul detaliat la acestea si la multe alte intrebari poate
    fi aflat in “Dictionarul universal al spionilor”. Un veritabil ghid
    in lumea spionajului pentru toti cei interesati, dincolo de clisee,
    mistificari si exagerari, vizand un domeniu care se impleteste atat
    de intim, uneori insesizabil, cu istoria si existenta cotidiana.
    Gasim aici biografiile, uneori adevarate destine romanesti, ca si
    actiunile, imbinare de ingeniozitate, curaj, dar si de duplicitate
    si imoralitate, ale unor spioni celebri, ca si ale unor agenti mai
    putin cunoscuti pana in momentul de fata sau chiar ignorati.

    Intre cele 660 de articole ale dictionarului se afla nume de
    marca ale culturii si artei universale (Daniel Defoe, Beaumarchais,
    Voltaire, Josephine Baker, Marlene Dietrich, Somerset Maugham,
    André Malraux, Ernest Hemingway, John Le Carré, Graham Greene), asi
    ai spionajului mondial din diferite perioade (Willi Münzenberg,
    Elyesa Bazna, spioni din “Orchestra Rosie” si alte retele, Julius
    Rosenberg, Oleg Penkovski, agenti din “grupul de la Cambridge”),
    romani (Belu Zilber, Rica Georgescu, Ion Mihai Pacepa, Nicolae
    Militaru, Pavel Haiducu, Liviu Turcu) sau care au actionat in tara
    noastra (Alexander Eck, John Gardyne de Chastelain, Edith von
    Coler).

    Alexandru Popescu, “Dictionar universal al spionilor”, Editura
    Meronia, Bucuresti, 2011