BusinessMagazin

Tag: marfa

  • Bode, despre CFR Marfă: Mâine se discută la Bruxelles ajutorul de stat de 363 de milioane de euro

    Lucian Bode, Ministrul Transporturilor, a declarat că în cursul zilei de joi, Consiliul Concurenţei va discuta la Bruxelles ajutorul de 363 de milioane de euro acordat de stat companiei CFR Marfă. Acesta a mai spus că pierderile planificate pentru 2019 la CFR Marfă sunt de 95 de milioane de lei.

    “Suntem într-o situaţie extrem de critică. Avem mâine, prin Consiliul Concurenţei, o discuţie la Bruxelles cu privire la acel ajutor de stat de 363 milioane euro acordat, conversia datoriilor în acţiuni în momentul privatizării. Compania este pe pierderi, 148 milioane în 2018 şi în 2019 are pierderi planificate de 95 milioane lei. Nu a fost reevaluat patrimoniul. În momentul în care a fost evaluat era undeva la 4,5 miliarde lei, dar nu aş spune că această companie nu valorează mare lucru, ca să nu fiu mai rău în exprimare, pentru că această companie are 907 locomotive. Sigur, lucrează 400, are 30.000 de vagoane, operează cu 13.000. Dar să vedem ce se întâmplă şi cu plăţile pe care le au de făcut pentru taxa de utilizare a infrastructurii. Au datorii de peste un miliard de lei către CFR SA, dar plătesc foarte mult şi prin taxa non TUI, ei plătesc o sumă de bani pentru locomotive şi vagoane pe care nu le utilizează”, a declarat ministrul.

    Lucian Bode a enumerat printre soluţii reevaluarea patrimoniului şi eşalonarea datoriilor la ANAF.

    “Soluţii sunt: reevaluarea patrimoniului, plăţi către CFR SA, să discutăm la ANAF eşalonarea pe o perioadă a datoriilor, sigur putem discuta şi despre varianta intrării în insolvenţă. A mai fost în discuţie o variantă cu acel holding cu CFR SA, dar clar avem nevoie de o reorganizare a acestei companii. Au active viabile, este o companie strategică, e o prioritate pentru noi”, a explicat Bode.

  • Grup Feroviar Român concurează cu ruşii pentru preluarea companiei naţionale de marfă din Bulgaria

    Directorul executiv al PPCA, agenţia de privatizare din Bulgaria, a declarat pentru cotidianul Standard, preluat de Novinite, că documentaţia pentru licitaţie a fost deja cumpărată de şase investitori, RZD fiind de asemenea interesată de achiziţie. Cinci dintre investitorii care au cumpărat documentaţia sunt reprezentaţi de firme de consultanţă sau case de avocatură, cu excepţia Bulgarian Railway Company (BRC), controlată de Grup Feroviar Român. Oficialul PPCA a precizat că grupul rus a solicitat o prelungire a termenului până la care pot fi depuse oferte deoarece sărbătorile de iarnă au întârziat pregătirea documentelor necesare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Astra Rail Industries investeşte 10 mil. euro în următorul an şi reporneşte producţia vagoanelor de marfă în România

    Cu o capacitate anuală combinată de până la 5000 de vagoane de marfă de diferite tipuri, şi cu hale de producţie ce acoperă o suprafaţă însumată de 357.000 mp, Astra Rail Industries devine fabricantul de material rulant feroviar cu cea mai mare capacitate potenţială de producţie din Europa. Această preluare declanşează procesul de recuperare a unui grup industrial. Următoarele etape de dezvoltare vor urmări menţinerea standardelor fabricii Astra Vagoane Marfa şi îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a satisface cerinţele celor mai exigenţi clienţi. Scopul este de a readuce acest grup industrial în poziţia unui furnizor esenţial şi de încredere pentru piaţa internaţională, pe termen lung.

    Thomas Manns administrează Astra Rail Industries împreună cu o echipă germano-română de manageri experimentaţi, formată din CEO-ul companiei, Bernd Böse, şi COO-ul Fulger Popescu. Bernd Böse are o experienţă de 30 de ani în industria producătoare de camioane şi remorci. A deţinut poziţii de management în companii din Germania, Rusia şi alte ţări, şi are mai mulţi ani de experienţă în businessul din România. Fulger Popescu are o experienţă de peste 30 de ani în producţia de material rulant feroviar, dobândită la fabrici din România precum Meva Drobeta Turnu Severin şi Astra Vagoane Marfa Arad.

    Astra Rail Industries va reuni procesele de producţie din Arad, Caracal şi Drobeta Turnu Severin sub un management unic, integrat. Sediul companiei se află la Arad, care va fi centrul deciziilor operaţionale şi executive pentru toate cele trei unităţi de producţie. Astra Rail Industries are în vedere investiţii imediate şi pe termen lung în echipamente, în calitatea produselor şi în design. Investiţiile iniţiale vor fi de până la 10 milioane de euro în primele 12 luni, pentru a ridica toate fabricile la standarde occidentale de calitate. Acestea se adaugă la investiţiile în noi echipamente de procesare realizate la toate cele trei fabrici în ultimii cinci ani.

    “în ultima perioadă, clienţii ezitau să plaseze comenzi, din cauza stării de insolvenţă în care s-a aflat compania. Dar acum există un sentiment se încredere, şi clienţii au inceput deja să ne contacteze. Compania este gata să preia comenzi şi să beneficieze de revenirea care se simte pe piaţa internaţională,” a declarat Bernd Bose, CEO Astra Rail Industries.

    Principala piaţă de distribuţie a companiei este Europa, dar în curând Astra Rail Industries va începe să fie prezentă pe pieţe noi, precum Rusia sau Orientul Mijlociu.Astra Rail Industries are în total 1500 de angajaţi şi va continua să facă recrutări în perioada următoare. Cel puţin 200 de noi angajaţi se vor alătura companiei în viitorul apropiat, cei mai mulţi dintre aceştia la fabrica din Drobeta Turnu Severin. Preluarea activelor de producţie feroviară de către Astra Rail Industries a început în octombrie 2011 şi s-a încheiat la începutul lui iulie 2012. S-a dovedit a fi una dintre cele mai complexe tranzacţii realizate în aceeaşi perioadă pe piaţa romanească a fuziunilor şi achiziţiilor.

    Procesul de preluare a acoperit mai multe jurisdicţii şi a fost realizat cu asistenţa oferită de: Muşat & Asociaţii, România; CMS Germania, Olanda, Elveţia şi Marea Britanie; Ensight Management Consulting, România.
    Unităţile de producţie ale Astra Rail Industries

    Arad, România.
    Producţie de vagoane de marfă şi boghiuri.

    Fabrica din Arad şi-a început producţia în 1891. în cei peste 100 de ani de activitate a produs în principal material rulant, vagoane de marfă, de pasageri şi locomotive. De la înfiinţare, fabrica din Arad a produs peste un sfert de milion de de vagoane pe care le-a exportat în peste 35 de ţări din întreaga lume. Prin dezvoltări succesive, retehnologizări şi modernizarea liniilor de producţie, fabrica şi-a extins gama de produse, astfel încât în prezent unitatea din Arad poate produce majoritatea tipurilor de vagoane de marfă şi boghiuri de tip Y în halele sale, care acoperă o suprafaţă de 150,000 m².

    Drobeta Turnu Severin, România
    Producţie de vagoane de marfă, mentenanţă şi reabilitare
    Fabrica a fost înfiinţată în 1882 şi a reprezentat un nume tradiţional în industria feroviară timp de peste 126 de ani. Halele de producţie ale acestei fabrici acoperă aproximativ 93,000 m² . Gama de produse include majoritatea tipurilor de vagoane, care sunt fabricate în concordanţă cu standardele locale şi VPI.

    Caracal, România
    Producţie de vagoane de marfă şi boghiuri, mentenanţă şi reabilitare
    Fabrica a fost deschisă în 1973, a fost unul din cei mai mari producători de vagoane de marfă din lume şi a exportat produse în special în Europa de Est. în perioada să de vârf, fabrica avea 5.000 de angajaţi care lucrau în trei schimburi şi produceau 5.500 de vagoane pe an. Din 1973, fabrica a produs peste 70.000 vagoane noi, din care 50.000 au fost exportate în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, în Franţa, Cehia, Slovacia, Hungaria s.a.m.d. Suprafaţa acoperită a fabricii este de de 114.000m².

  • Captură de proporţii: poliţia a confiscat aproape 8.000 de brazi de Crăciun, coroniţe şi cetină

    La 15 noiembrie a fost pusă în aplicare Dispoziţia privind prevenirea şi combaterea faptelor ilegale asociate din tăierea, transportul şi comercializarea materialelor lemnoase şi a pomilor de Crăciun, aprobată de conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române, a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

    Poliţiştii Serviciului pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică şi poliţiştii cu atribuţiuni în acest domeniu din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie, în colaborare cu specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva au acţionat în zonele şi pe traseele vulnerabile, pe drumurile forestiere şi drumurile publice, în zonele împădurite cu răşinoase şi în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri de comercializare pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din acest domeniu.

    În urma acţiunilor întreprinse, echipele de control au depistat 521 infracţiuni la Legea nr.46/2008 – Codul Silvic, au aplicat 1.799 sancţiuni contravenţionale la legislaţia din domeniul silvic, în valoare totală de 2.346.530 lei şi au confiscat 8.835 mc material lemnos, în valoare totală de 729.808 lei. Au fost confiscaţi 7.891 pomi de Crăciun, în valoare totală de 223.719 lei, 8.080 coroniţe de brad şi 1.500 kg cetină.

    Judeţele care în care au fost confiscaţi cei mai mulţi pomi de Crăciun sunt Cluj – 1.518, Neamţ – 1.053, Sibiu – 843, 1.080 coroniţe de brad şi 500 kg. cetină de brad şi Braşov – 212, 1.000 kg. cetină şi 7.000 de coroniţe de brad.

    Acţiunile vor continua şi în perioada următoare, sub directa coordonare a Direcţiei de Ordine Publică – Serviciul pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol.

  • Reţeta cartofului profitabil

    Mihail Mucsi a lucrat 15 ani la Staţiunea de Cercetare a Cartofului din Târgu-Secuiesc, iar în 1994 activitatea nu-i mai aducea “suficientă satisfacţie”, aşa că a hotârât să încerce marea cu degetul şi să fructifice, în propriul folos, cunoştinţele despre cartof. La prima vedere, nu-i mare bătaie de cap să pui un cartof în pământ, să-l sapi şi să recoltezi. Dar lucrurile sunt mult mai complicate şi, în plus, şi gradul de risc e ridicat. “În numai două zile, în condiţii meteo nefavorabile, poţi pierde o investiţie de sute de mii de euro fără să poţi face nimic”, declară antreprenorul, care a clădit în ultimii 15 ani firma Agrico-m.

    Nu avea fondurile necesare pentru a porni afacerea, aşa că punctul de plecare a fost arendarea a câtorva hectare de teren, un demers pe care-l caracterizează acum drept “ieftin, cu doar câteva milioane de lei am luat 20 ha”, îşi aminteşte Mucsi, care a ajuns acum să cultive 305 hectare, din care o treime cu cartofi. N-a fost deloc uşor, cântăreşte el, retrospectiv, dar a profitat de cunoştinţele acumulate. Nu doar în ce priveşte cartoful – Mucsi e o enciclopedie umblătoare în ce priveşte tuberculii – dar şi în alte privinţe. De pildă, prin 1994 Guvernul a dat o hotărâre ca firmele de producţie să fie scutite de la plata impozitului vreme de câţiva ani. Aşa că a împărţit firma în două, pentru că în obiectul de activitate era şi distribuţia de produse dedicate agriculturii. “Toţi banii pe care ar fi trebuit să-i plătim impozit i-am folosit ca să investim, aşa că am avut şansa să creştem mult mai repede”, spune Mucsi, care s-a sprijinit în dezvoltarea afacerii şi pe alţi membri din familie: atât soţia, cât şi fiica sa. La fel de bine, mai enumeră fermierul, a ştiut să aducă utilaje la mâna a doua, preferând această variantă pentru că nu a trebuit să plătească taxe vamale. Şi, foarte important, a luat bani europeni pentru a-şi dezvolta afacerea: 400.000 de euro prin SAPARD şi 700.000 de euro prin programul FEADR.

    Odată cu trecerea timpului lucrurile n-au devenit deloc mai simple. Pe de o parte, acum preţurile la cartofi sunt mai mici. “În 1995 cu banii obţinuţi din vânzarea producţiei de pe un singur hectar am cumpărat un tractor românesc”, îşi aminteşte Mucsi. Acum Agrico-m are 14 tractoare, iar fermierul se plânge de preţurile mici ale tuberculilor, care se vând cel mai adesea cu 0,3 lei pe kg la marginea şoselei. “Foarte mulţi fermieri au pus cartofi anul acesta, aşa că producţia este foarte mare”, punctează Mucsi. Conform datelor Ministerului Agriculturii, anul acesta au fost recoltate 3,6 milioane de tone de cartofi, cu 12,5% mai mult faţă de 2010. Şi cum cei mai mulţi producători se văd nevoiţi să-şi vândă marfa imediat, pentru că nu au spaţii de depozitare (“aceasta este problema cea mai mare a fermierilor români”), preţurile s-au prăbuşit de la momentul recoltării. Pentru comparaţie, în prima parte a acestui an, când stocurile de cartofi erau foarte mici, preţurile de vânzare din pieţe ajunseseră chiar şi la 4 lei. “Eu am depozite şi, dacă ar fi după mine, n-aş vinde acum deloc”, spune antreprenorul, a cărui firmă a înregistrat anul trecut un profit de aproape 400.000 de euro. Când va trage linie la finalul acestui an însă, câştigul va fi mult mai mic, se aşteaptă el, în jur de “câteva zeci de mii de euro”. Şi asta pentru că a investit serios ca să îndeplinească cerinţele unui contract pe care l-a semnat cu reţeaua Carrefour. Livrările către retailer au început din 2005, când vindea prin acest canal 500 de tone; în câţiva ani cantitatea s-a dublat, iar anul acesta a ajuns să fie de patru ori mai mare.

  • Băsescu: “În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele. Deci trebuie să fim atenţi”

    “Domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor. Şi Olanda trebuie se ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele… Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale”, a precizat Băsescu la TVR.

    Preşedintele a declarat că “războiul lalelelor” este o exagerare, precizând că România are o bătălie cu evaziunea fiscală şi a cerut firmelor olandeze să nu mai exporte flori firmelor fantomă din România.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Marfuri de cinci milioane de euro, confiscate de Garda Financiara in Afumati

    Inspectorii GF Ilfov au sigilat peste o mie de depozite dintr-un
    complex comercial, unde s-au gasit obiecte sanitare si parfumuri
    care nu avea acte de provenienta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descinderi in Portul Constanta Sud Agigea. Sunt verificate containere cu marfa

    Actiunea declansata, joi, in Portul Constanta Sud Agigea, unde
    sunt verificate containere cu marfa, pentru a se stabili daca
    exista infractiuni de contrabada si evaziue fiscala, se va derula
    si pe parcursul saptamanii viitoare, a declarat purtatorul de
    cuvant al Politiei de Frontiera. Purtatorul de cuvant al Politiei
    de Frontiera, Fabian Badila, a declarat ca actiunea este organizata
    de Politie de Frontiera, sub coordonarea Departamentului de
    Siguranta Publica din Ministerul Administratiei si Internelor, iar
    la aceasta participa politisti de frontiera, jandarmi si
    reprezentanti ai Autoritatii Nationale a Vamilor. El a spus ca
    actiunea declansata joi, in baza unor informatii ale DGIPI,
    Structura centrala, va continua si pe parcursul saptamanii
    viitoare, fiind verificate bunurile din containerele cu marfa
    sosite in port si documentele de insotire a marfii, in vederea
    combaterii evaziunii fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi usturatoare pentru camionagiii care-si pierd marfa pe drum

    Dupa modelul din vestul Europei, si in Romania vor fi
    sanctionati drastic soferii de camion care nu-si leaga bine
    incarcatura. “In Belgia, de exemplu, amenzile pleaca de la cateva
    sute de euro pentru o coarda de legare subdimensionata si pot
    ajunge pana la cateva mii de euro pentru inexistenta acesteia”, a
    declarat pentru Gandul directorul general al Autoritatii Rutiere
    Romane (ARR), Iancu Craciunoiu.

    El a precizat ca, pana la achitarea amenzii, autoritatile
    belgiene confisca vehiculul. Dupa Belgia si Germania, si alte state
    europene au inceput sa-si adapteze legislatia astfel incat sa
    sanctioneze dur soferii care nu respecta normele de arimare
    (legare) a incarcaturii. Un proiect de ordonanta privind
    modificarea unui act normativ din 2005 care reglementeaza
    transporturile rutiere da competenta ARR in a stabili normele de
    arimare si sanctiunile.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Traiasca accesoriile

    Cam 30% in mai putin de un an: atat inseamna accesoriile in vanzarile de produse pentru femei din magazinele Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Acesta este unul dintre motivele pentru care compania a decis sa importe si Mandarina Duck, un brand italian de posete, genti de calatorie si accesorii vandut in peste 1.000 de magazine pe trei continente. Primul magazin a fost deschis pe 80 mp in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 100.000 de euro.

    “Accesoriile se vand bine si deocamdata nu sunt suficiente magazine specializate”, explica Ramona Stanciulescu, CEO al Rafar, de ce a semnat contractul de franciza cu grupul italian Finduck, care produce peste un milion de genti pe an si are vanzari anuale de peste 100 mil. euro. Mandarina Duck e al treilea brand care intra in portofoliul Rafar, dupa Debenhams si brandul german Olsen. Alaturi de Mandarina Duck, tot in Baneasa au deschis primul magazin din Capitala si conationalii de la Colours & Beauty, dupa ce si-au facut intrarea anul trecut in tara cu magazinul deschis in Polus Mall din Cluj, dar si turcii de la Assortie, care opereaza deja magazine la Sibiu si in Targu-Mures.

    Sub acelasi acoperis vand si branduri de accesorii “cu vechime” pe piata bucuresteana, precum Parfois, ITACC, La Pink, Dada, Sun Glass Hut sau Accessorize. “Inmultirea acestor magazine demonstreaza ca piata devine mai matura si mai pretentioasa”, considera Nicoleta Baciu, director de franciza la Accessorize Romania. Prezent de un an pe piata, brandul englez vinde genti, posete, bijuterii, curele, palarii, esarfe si alte accesorii prin cinci magazine, urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa numere cu doua in plus.

    Comertul cu accesorii este o afacere profitabila, “dar numai daca esti atent la ce comanzi, pentru ca altfel investitia poate deveni daunatoare indiferent de notorietatea brandului. Regulile generale ale jocului sunt acelelasi ca si in cazul hainelor”, puncteaza Florin Gherasoiu, directorul firmei Gherasos Concept, care detine franciza pentru brandul francez Lollipops in Bucuresti. Desi recunoaste ca a ales un brand de genti si accesorii tocmai in ideea ca sunt mai simplu de vandut, Gherasoiu n-a mai deschis niciun magazin Lollipops din 2006. “Ne-a luat doi ani ca sa facem cunoscut brandul pe piata”, explica directorul de franciza, completand ca abia acum se gandeste si la extindere. Planurile sale sunt sa deschida inca trei magazine Lollipops in centrele comerciale Lake Park Plaza, Cotroceni Park si Sun Plaza, investitiile necesare fiind de aproximativ 100.000 de euro. Vanzarile primului si singurului magazin Lollipops din Bucuresti au depasit anul trecut 110.000 de euro. Pentru anul in curs, Gherasoiu spera la o crestere de cel putin 50%.

    Indiferent de activitatea de baza, comerciantii de moda trebuie sa fie atenti la tot ce se cere la un moment dat si ar putea fi rentabil. Musette, spre exemplu, o afacere de familie de sase milioane de euro anul trecut, isi imparte in mod egal marfa intre incaltaminte si accesorii. “Gentile pot fi purtate doua-trei sezoane fara probleme. De aceea sunt si mai scumpe decat pantofii”, spune Cristina Batlan, care conduce afacerea alaturi de sotul ei, Roberto.

    Retailerul de incaltaminte si accesorii Aldo a mizat pe un concept nou de magazin pe piata romaneasca; lipit de magazinul de incaltaminte si marochinarie, Aldo a deschis un al doilea magazin destinat exclusiv accesoriilor. Compania numara trei astfel de magazine “compacte”, dupa cum le descrie Bianca Alexandru, director al diviziei de business a Aldo Romania, intre care unul este cel din Baneasa Shopping City. In ceea ce il priveste, Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, afirma ca in magazinele din reteaua proprie, care au avut anul trecut vanzari de 9 milioane de euro, segmentul de genti si accesorii a ajuns in prezent la 15-20% din stocul de marfa. In paralel cu retelele Benvenuti si Enzo Bertini, Pavel s-a apucat sa dezvolte si o retea de magazine exclusiv de marochinarie si alte accesorii, sub brandul Oxus. Primul magazin a fost deschis deja la Oradea. “Vom mai deschide unul in Trident Plaza din Constanta si probabil inca unul in Bucuresti”, apreciaza Pavel.

    Accesoriile au o contributie deloc neglijabila si in afacerile retailerului de incaltaminte si marochinarie Leonardo. “Desi a pornit ca o afacere complementara pentru o mai buna valorificare a spatiului de vanzare, azi marochinaria aduce in jur de 6-7% din totalul vanzarilor”, spune Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo. Compania urmeaza sa deschida pana la sfarsitul anului peste 50 de noi magazine Leonardo in Romania, Ungaria, Bulgaria si Moldova. Leonardo estimeaza ca va incheia anul 2008 cu afaceri de 190-200 mil. euro, in crestere cu 30-40% fata de anul trecut.