Distribuitorul de electrocasnice Marelvi Impex din Rădăuţi, judeţul Suceava, controlat de familia de antreprenori locali Mihalescul, a raportat pentru 2018 o cifră de afaceri de 261,2 mil. lei (56,2 mil. euro), în creştere cu aproximativ 5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 5,7 mil. lei (1,2 mil. euro), rezultat apropiat de cel din 2017, şi un număr mediu de 166 de angajaţi, conform datelor publice.
Tag: marelvi
-
Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Bîzgan, director general { Marelvi }
• Este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, fiind, ca director general al firmei, mâna sa dreaptă.
• Daniela Bîzgan a absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate”.
• A urmat un curs de management la CODECS şi a lucrat cot la cot cu directorii executivi, care au biroul în Bucureşti, iar în 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.Cifră de afaceri (2017): 249,7 mil. lei
Profit: 5,7 mil. lei
Număr de angajaţi: 114 -
Cea mai nouă investiţie a fraţilor Pavăl de la Dedeman DUDUIE. Din ce îşi fac acum milioanele
Dragoş Pavăl, unul dintre cei doi fraţi fondatori ai retailerului de bricolaj Dedeman, cu afaceri de 6,3 mld. lei în 2017, a fost numit în consiliul de administraţie al producătorului de cărămizi Cemacon Cluj, din care Dedeman deţine un pachet de 40% din acţiuni.„Se aprobă alegerea a doi administratori pe locurile vacante din Consiliul de administraţie al Cemacon SA, pentru un mandat egal cu al celorlalţi membri ai consiliului, respectiv până la data de 27 aprilie 2021. Pe locurile vacante au fost aleşi Dragoş Pavăl şi Marian Adam“, se arată într-un document publicat pe site-ul bursei de la Bucureşti, unde este listată Cemacon. -
Cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România se alătură campaniei „România vrea autostrăzi”
„Faptul că Ştefan Mandachi a luat iniţiativa de a face ceva, de a nu sta nepăsător, nu mă face decât să-l apreciez şi să-l susţin cu toată inima, împreună cu toţi colegii din cadrul companiei Marelvi. Vreau să luăm atitudine, să arătăm că ne pasă, pentru că bucovinenii ştiu să fie uniţi şi să-şi unească forţele în suţinerea unei cauze bune.
Noi, ca antreprenori şi contribuabili trebuie să acţionăm unitar şi să luăm atitudine în România noastră dragă, care în fiecare an vine cu noi provocări şi modificări legislative, cu tot mai multe taxe care nu fac decât să îngreuneze activitatea fiecărui business. Am văzut că Ştefan Mandachi a provocat trei antreprenori, iar aceştia la rândul lor, dau mai departe provocarea, aşa că ne-am gândit să fim solidari în această acţiune alături de compania Marelbo, compania Killer şi compania Baxcom. Aceste companii sunt cu specific diferit de activitate: producţie de încălţăminte, producţie de produse alimentare şi construcţii, însă cu toţii se lovesc de aceleaşi probleme de infrastructură.
Este de apreciat faptul că aceasta acţiune nu are nici o culoare politică. Cu siguranţă există multe subiecte negative de dezbătut pe această temă datorită promisiunilor nenumărate făcute de-a lungul anilor, proiecte care nu s-au mai finalizat. Noi, care suntem aici, foarte aproape de graniţă, avem nevoie de o susţinere şi o atenţie sporită însă Moldova a fost lăsată tot timpul la finalul listei de prioriăţi. Dacă vrem să ne dezvoltăm, dacă vrem ca România să evolueze şi zona să crească din punct de vedere economic, infrastructura este primordială. Ulterior vor veni şi investitorii, iar noi proiecte vor putea fi dezvoltate si implementate alaturi de localnici, crescând forţa de muncă din zonă, şi, de ce nu, turismul.Pentru bucureşteni, ideea de a ajunge în Rădăuţi, Bucovina, Suceava e asemănătoare cu plecarea la capătul lumii. Noi, cei din zonă, ne-am obişnuit, însă e aproape imposibil să parcurgi drumul Rădăuţi-Bucureşti în mai puţin de 9 ore. Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă te deplasezi în cealaltă parte a ţării, către Transilvania.Felicitările mele lui Ştefan Mandachi pentru că a luat atitudine, sunt mândră că e de la noi din zonă, îl susţinem şi suntem alături de el. În ziua de 15 martie, la ora 15.00, vom sista activitatea pentru 15 minute, vom organiza fiecare locaţie cu afişe de informare astfel încât clienţii şi angajaţii noştri să ştie că suntem solidari cu acest protest şi că pentru 15 minute vom bloca întreaga activitate alături de celelalte companii care se vor alătura acestei acţiuni”,a declarat directorul general al firmei Marelvi, Daniela Bîzgan.Firma Marelvi este cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din RomâniaCompania Marelvi a fost înfiinţată în anul 1995 cu capital exclusiv românesc. În 1998 şi-a dezvoltat propria reţea de service , în 2007 a ajuns lider în distribuţie, iar astăzi, Marelvi este cel mai important distribuitor naţional de electronice şi electrocasnice din România, cu o cifră de afaceri de 56 milioane de euro.„Avem o acoperire naţională prin cele trei depozite din Bucureşti, Deva şi Rădăuţi, unde avem peste 25.000 de articole şi un spaţiu de depozitare ce depăşeşte 13.000 mp. În plus, am dezvoltat şi o reţea de magazine şi suntem prezenţi în 23 de oraşe. Am ajuns aici cu ajutorul unei echipe puternice, formată din 180 de persoane, din care o mare parte străbat ţara în lung şi în lat prin intermediul celor 70 de autoturisme şi autilitare deţinute de companie. -
Tânăra de 32 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 41,8 de milioane de euro
În opinia Danielei Bîzgan, femeia lider are o personalitate puternică, capacitatea de a aduna oameni în jurul ei, are o putere de convingere pe măsură, îşi pune amprenta personală în tot ceea ce face şi poate obţine rezultate la înălţimea celor mai exigenţi bărbaţi. „Valorile fundamentale ale leadershipului feminin sunt ambiţia, capacitatea de a crea armonie între intuiţie şi logică, dorinţa permanentă de cunoaştere, pasiunea, tenacitatea şi nu în ultimul rând eleganţa.“
Daniela Bîzgan este este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general adjunct al firmei, mâna sa dreaptă. A absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate“.
A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.
Pe o piaţă a electrocasnicelor care a crescut în 2014 cu 13% în volum şi 16% în valoare, cifra de afaceri Marelvi a crescut de la 34 milioane de euro la 38 milioane de euro. Anul trecut compania a atins o cifră de afaceri de 41,8 de milioane de euro şi mizează pe o creştere de 20% anul acesta, până la nivelul de 50 de milioane de euro
-
Mărcile private muşcă din piaţă, dar Marelvi nu se lasă
„Este un an greu însă cu rezultate pozitive, cu o creştere care se menţine oarecum în trendul creşterii de piaţă (25-30%)“, spune antreprenorul moldovean Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi. A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 21 de ani, iar acum în activitatea firmei sunt implicate şi cele trei fiice ale sale. Mihalescul arată că piaţa de aparatură de uz caznic se află pe un trend crescător şi că „în perioada ianuarie-mai 2016 avem o creştere de 30,7% în volum şi 28,8% în valoare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt toate premisele ca 2016 să găsească această piaţă în cea mai bună formă de până acum“. Mihalescul semnalează şi aspectele negative ale pieţei: că „este îngrijorător că preţul acestor produse este în uşoară scădere, în principal din cauza faptului că au crescut vânzările pe branduri private label, produse din categoriile B sau C“.
Antreprenorul m-a primit la discuţie în showroomul Liebherr, inaugurat anul trecut, unde sunt expuse vedetele producătorului german de electrocasnice, cu care Marelvi lucrează de opt ani. De curând Marelvi a preluat şi distribuţia pentru divizia comercială a producătorului de aparate frigorifice, devenind astfel singurul importator şi distribuitor de aparatură frigorifică Liebherr din România. „Sperăm să aibă un impact pozitiv, chiar dacă nu va fi uşor din prisma faptului că ne adresăm unui segment de piaţă complet nou pentru obiectul nostru de activitate“, spune antreprenorul.
Cota de piaţă a Liebherr în România este de 2% pe segmentul de frigidere şi combine şi 3% pe cel de congelatoare; Mihalescul nu a dorit să facă nicio estimare pentru produsele de uz comercial, care se adresează producătorilor de îngheţată, farmaciilor, spitalelor, hotelurilor sau restaurantelor. Antreprenorul român spune totuşi despre această divizie că e un pariu, cu o tendinţă pozitivă în vânzări. Despre showroomul Liehberr spune doar că a avut un efect pozitiv şi că este un loc în care clienţii pot vedea şi testa produsele înainte de a hotărî ce cumpără. Altfel spus, magazinul este şi o unealtă de marketing pentru distribuitor.
Dumitru Mihalescul este de formaţie tehnician, iar începuturile capitalismului postrevoluţionar l-au prins la Găeşti, în echipa Arctic, unde lucra din 1976. În acel moment se ocupa de coordonarea activităţii de service de frigidere în Moldova. Domeniul ales pentru firmă s-a legat de experienţa sa: „M-am gândit că nu pot trăi confortabil dintr-un salariu, aşa că mi-am făcut o firmă. Mă gândeam la benzinării, construcţii sau electrocasnice. Cunoscând această zonă de electrocasnice am decis să mă îndrept în această direcţie“.
Activitatea principală a firmei este distribuţia produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii. „Avem contracte cu 400-500 de astfel de magazine şi în ultimii ani piaţa şi-a schimbat structura, aşa că nu prea mai apar astfel de jucători.“ Îşi aminteşte că în anii ’90 retailerii independenţi erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo activând alături de Mondo sau Rombiz. „Independenţii erau cei mai puternici după ’90, dar nu au reuşit să se unească şi să devină seminificativi în piaţă şi au scăzut.“ Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu retailerii specializaţi; piaţa este dominată de reţelele Altex şi Flanco, şi de comercianţii online precum eMAG, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash & carry.
Mihalescul povesteşte că după 2000 a obţinut un contract de distribuţie pentru produsele Arctic şi că pe unii producători i-a căutat el, iar alţii au venit către Marelvi. Piaţa de electrocasnice a intrat într-un ritm alert de creştere în 2003, a atins apogeul în 2008, iar apoi s-a prăbuşit, valoarea vânzărilor înjumătăţindu‑se în perioada 2009-2010. Acum, vânzările din segmentul electro-IT sunt din nou pe o pantă ascendentă, înregistrând plusuri în valoare şi volum vreme de mai multe semestre consecutiv, conform informaţiilor din studiul TEMAX, realizat de compania de cercetare GfK. În ciuda fluctuaţiilor importante, antreprenorul spune că vânzările companiei nu au suferit scăderi importante: „Asta înseamnă să te mişti în piaţă, unde merge piaţa şi unde este nevoie. Te reorientezi“.
Treptat toată familia a fost cooptată în afacere. Cele trei fiice ale sale ocupă poziţii importante în companiei, la fel şi soţii acestora, iar anteprenorul apreciază acest aspect ca fiind pozitiv: „Sunt sinceri cu tine, şi-ţi spun realitatea, sunt mai mulţi ochi în firmă şi toată lumea trage pentru binele companiei“.
Chiar şi aşa Mihalescul se implică foarte mult în toate operaţiunile afacerii şi afirmă că în ultimii ani a încercat să se îndrepte către un rol de poziţie doi. „Încerc, dar nu reuşesc în totalitate, ci doar parţial.“ Ţine însă să sublinieze că „acasă nu am firmă, la firmă nu am familie“. În ceea ce priveşte afacerile spune că se consultă cu membrii familiei, dar el ia în continuare toate deciziile. „Au încredere în ceea ce decid.“ Dumitru Mihalescul încă nu se gândeşte la retragere, iar despre posibilitatea de intrare în alte afaceri spune că nu intenţionează, dar „dacă apar oportunităţi nu spun nu, îmi place să fiu activ“.
-
Tânăra de 32 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 41,8 de milioane de euro
În opinia Danielei Bîzgan, femeia lider are o personalitate puternică, capacitatea de a aduna oameni în jurul ei, are o putere de convingere pe măsură, îşi pune amprenta personală în tot ceea ce face şi poate obţine rezultate la înălţimea celor mai exigenţi bărbaţi. „Valorile fundamentale ale leadershipului feminin sunt ambiţia, capacitatea de a crea armonie între intuiţie şi logică, dorinţa permanentă de cunoaştere, pasiunea, tenacitatea şi nu în ultimul rând eleganţa.“
Daniela Bîzgan este este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general adjunct al firmei, mâna sa dreaptă. A absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate“.
A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.
Pe o piaţă a electrocasnicelor care a crescut în 2014 cu 13% în volum şi 16% în valoare, cifra de afaceri Marelvi a crescut de la 34 milioane de euro la 38 milioane de euro. Anul trecut compania a atins o cifră de afaceri de 41,8 de milioane de euro şi mizează pe o creştere de 20% anul acesta, până la nivelul de 50 de milioane de euro
-
Marelvi a deschis în parteneriat cuLiebherr lansează primul magazin mono-brand al producătorului de electrocasnice din Europa
Magazinul a fost inaugurat în clădirea Swan Office Park din Pipera (Bucureşti), în urma unei investiţii de 100.000 de euro în amenajare. În acest spaţiu sunt expuse produsele vedetă ale mărcii, cum ar fi combina frigorifică CBP(esf) 4043, care are un consum de doar 129 kilowati pe an, echivalent cu cel al unui bec de 15 W şi face parte dintr-o clasă de eficienţă energetică nou creată: A+++ (-20%).
Brand-ul premium Liebherr a ales să lucreze exclusiv cu Marelvi pentru importul şi distribuţia în România, având deja o colaborare de 7 ani. 2014 a adus o creştere a businessului cu aproximativ 12%.
„Pe parcursul ultimilor ani am putut remarca un interes din ce în ce mai crescut al românilor pentru îmbunătăţirea confortului personal şi a standardului electrocasnicelor pe care le aleg pentru casă, care a depăşit reticenţa în faţa preţului mai ridicat dar adecvat al produselor premium”, a declarat Marian Burlan, director executiv Marelvi.
Pe o piaţă a electrocasnicelor care a crescut în 2014 cu 13% în volum şi 16% în valoare, cifra de afaceri Marelvi a crescut de la 34 milioane de euro la 38 milioane de euro.
Liebherr a revoluţionat standardele combinelor frigorifice odată cu patentarea tehnologiei BioFresh, ce permite menţinerea alimentelor la o temperatură puţin peste 0°C, la umiditatea ideală, păstrând astfel prospeţimea acestora pentru o perioadă mult mai îndelungată decât în frigiderele obişnuite. Datorită acestei tehnologii, consumatorii pot beneficia de o alimentaţie mai sănătoasă, deoarece în compartimentul BioFresh, fructele, legumele, produsele lactate, carnea, peştele sau fructele de mare îşi conservă vitaminele şi mineralele, gustul, precum şi aspectul.
Liebherr s-a specializat, de pildă, în producerea de vitrine pentru vinuri cu caracteristici speciale, care asigură climatul perfect pentru un vin de calitate: temperatura de depozitare constantă, calitatea optimă a aerului, umiditate ridicată, poziţie corectă a sticlelor şi protecţie UV potrivită.
La fel ca vinul, trabucurile trebuie depozitate corect, pentru a se maturiza cum trebuie şi chiar pentru a-şi creşte substanţial valoarea. Humidorul de la Liebherr este realizat din oţel inoxidabil şi dotat cu o uşă de sticlă cu protecţie UV.
Cu sediul în Germania, afacerea de familie Liebherr a început în 1949 şi a devenit până astăzi un grup de peste 130 de companii, cu o cifră de afaceri de peste 9,1 miliarde de euro şi aproximativ 41.000 de angajaţi pe toate continentele, inclusiv Asia. În fiecare zi, peste 10.000 de aparate sunt produse în fabricile Liebherr.
Marelvi a fost fondată în 1995 şi de atunci a devenit unul dintre cei mai importanţi distribuitori de electrocasnice şi electronice din România, având o cifră de afaceri anuală estimată la 38 milioane euro în 2014. Marelvi deţine în prezent patru depozite regionale în Rădăuţi, Bucureşti, Deva, Cluj, are peste 100 de angajaţi, organizaţi pe departamente specifice şi un portofoliu de 40 de branduri în gama comercializată.
Compania acoperă întreg teritoriul ţării, aprovizionează 400 de magazine independente şi deţine parteneriate cu Flanco, Dedeman, Cora şi Auchan, eMAG, Baumax, Real sau Penny Market, dar şi cu producători de mobilă specializaţi în domeniul produselor încorporabile, respectiv Romvitrine, Rovere, Mobili, Kuxa, Hof Interiors, Inova şi alţii.
Începând din aprilie 2008, Marelvi a devenit unic importator şi distribuitor al produselor frigorifice Liebherr pe piaţa românească.
-
Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale
Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?
Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.
Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.
”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.
Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.
Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.
Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.
-
Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale
Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?
Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.
Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.
”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.
Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.
Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.
Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.