BusinessMagazin

Tag: Maramures

  • Cine sunt „ăştia”: profesorul român care predă la Oxford o disciplină de care puţini au auzit: „De fiecare dată când mă întorc în ţară, descopăr lucruri bune”

    Marius Turda este membru al Facultăţii de Istorie a Universităţii Oxford – una dintre cele mai vechi şi prestigioase din lume. De anul trecut este şi profesor al Universităţii Oxford Brookes după ce, timp de 14 ani, a trecut – în cadrul aceleiaşi universităţi – prin toate etapele profesionale tipice disciplinei. Dar, înainte de a ajunge aici, în călătoria sa profesională el a avut mai multe „staţii”. A plecat din Maramureş, s-a oprit în Baia Mare, apoi Bucureşti, Budapesta şi ulterior la Londra, înainte de a se stabili într-un orăşel britanic cunoscut dincolo de toate pentru universităţile sale de prestigiu care au dat lumii unii dintre cei mai cunoscuţi politicieni, antreprenori şi executivi.

    „M-am născut şi am copilărit în Maramureş. Şcoala generală şi liceul le-am absolvit la Baia Mare, iar în 1992 am plecat la Bucureşti pentru studiile universitare, pe care le-am făcut la Facultatea de Istorie”, povesteşte Marius Turda. În 1994 a mers la Budapesta cu o bursă de cercetare care i-a facilitat contactul cu o serie de istorici maghiari de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe Maghiare. „Aceştia m-au ajutat cu sfaturi profesionale în privinţa subiectelor de cercetare care mă interesau şi, poate şi mai important, m-au îndemnat să citesc şi să cunosc tradiţiile istoriografice maghiare.”

    Acest lucru a contat foarte mult în formarea sa profesională pentru că a putut să înţeleagă morfologia internă a două culturi, aparent opuse, cea română şi cea maghiară, după cum spune chiar el. După ce a terminat studiile de masterat şi doctorat, în 2002, a predat timp de un an la Londra, pentru ca apoi, în 2003, să primească o bursă post-doctorală de trei ani care l-a dus în Oxford şi care, în acelaşi timp, i-a oferit şansa să se ocupe de un domeniu complet nou, şi anume istoria medicinei – în sensul larg.

    „Aceasta este perioada când subiectele pentru care am devenit cunoscut pe plan profesional, mai ales istoria eugenismului şi a biopoliticii, au căpătat un contur clar.”

    Eugenismul este, conform definiţiei din DEX, o teorie care susţine ideea inegalităţii biologice şi intelectuale a raselor umane, care sunt împărţite în inferioare şi superioare.

    Conform altor definiţii, eugenismul este o teorie care urmăreşte îmbunătăţirea biologică (genetică) şi socială a populaţiei. Scopul ei principal este acela de a încuraja reproducerea indivizilor sănătoşi şi respectiv de a descuraja reproducerea celor consideraţi a fi „bolnavi.

    Termenul modern – eugenism (eugenics) – a fost propus de englezul Francis Galton în 1883. În perioada interbelică, mai ales, eugenismul a devenit partea principală a unei agende biopolitice mai largi, care includea, pe lângă controlul reproducţiei, şi igiena rasială, igiena socială, sănătatea publică şi planificarea familială, cercetarea rasială a minorităţilor sociale şi etnice, precum şi sterilizarea şi eutanasierea acestora. În secolul al XX-lea, eugenismul a creat un discurs ştiinţific cu scopul specific de a îmbunătăţi calităţile biologice ale populaţiei şi de a-i proteja sănătatea.

    Pe de altă parte, biopolitica se referă, potrivit DEX, la studiul influenţei factorilor biologici asupra politicii. Pentru Iuliu Moldovan, medic român şi membru corespondent al Academiei Române în 1920, biopolitica (titlul cărţii scrise de el în 1926) însemna politica naţională a unui stat care controlează şi administrează organismul etnic al naţiunii. În prima jumătate a secolului al XX-lea, biopolitica şi eugenismul au primit un larg şi entuziast sprijin din partea a numeroşi oameni de ştiinţă şi politicieni. La rândul său, Marius Turda a scris o serie de cărţi şi lucrări precum Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary, Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond, Religion, Evolution and Heredity sau Teleology and Modernity.

    Cum a ajuns Marius Turda să studieze şi să predea eugenismul şi biopolitica? „Am plecat din ţară în 1997, când am primit o bursă de masterat la Universitatea Centrală Europeană din Budapesta. Motivul (pentru care am plecat – n.red.) a fost dorinţa de a studia, dar a contat şi situaţia dificilă din România, atât în domeniul universitar, cât şi social şi economic.”

    Astăzi românul este membru al Facultăţii de Istorie a Universităţii Oxford – una dintre cele mai vechi şi prestigioase din lume – unde a organizat numeroase seminarii şi conferinţe în ultimii 15 ani. În 2012 şi 2013 a fost directorul Institutului Cantemir de la aceeaşi universitate, pe care de altfel tot el l-a fondat.
    „Din 2004 am început să predau şi la Universitatea Oxford Brookes, unde am trecut prin toate etapele profesionale tipice disciplinei, devenind profesor deplin în 2018. Tot la Universistatea Oxford Brookes am creat în 2006 Grupul pentru Studierea Rasei şi a Eugenismului, iar din 2015 conduc Centrul de Umanităţi Medicale la aceeaşi universitate.”

    Oxford Brookes, universitatea unde predă Marius Turda, are o istorie de circa 150 de ani, primele informaţii despre această şcoală publică datând de la 1865. La momentul acela se înfiinţa Oxford School of Art, o precursoare a celei care în 1992 a primit statutul de universitate şi şi-a luat numele de Oxford Brookes în memoria fostului său conducător John Henry Brookes. Prin comparaţie, University of Oxford (al cărei membru al Facultăţii de Istorie este Marius Turda) are o istorie de aproape un mileniu.

    Ce presupune jobul actual al profesorului român? „Predau la anii I, II şi III, precum şi la programul de masterat.” La această muncă se adaugă scrisul şi cercetarea, precum şi socializarea academică pe care o presupune jobul său. „O zi obişnuită conţine combinaţia între viaţă de familie, discuţiile cu studenţii şi pregătirea prelegerilor.”

    Recunoaşte că nu se gândeşte să se întoarcă în România, ba chiar afirmă că a luat această decizie acum mai multă vreme. Totuşi, vine des atât din motive profesionale, cât şi de familie.

    De altfel, cel mai dor îi e de oameni, de părinţi şi de prieteni, pe când cel mai puţin duce lipsa sistemului de transport, mai ales a trenurilor. „La fel (de puţin dor îmi e – n.red.) şi de căminele studenţeşti din Bucureşti în care am stat în anii ’90.” Ultima dată a fost în România în luna mai, la Cluj-Napoca, unde a adus expoziţia Ştiinţă şi Etnicitate II: Biopolitică şi Eugenism în România, 1920-1944, care acum poate fi văzută atât la Muzeul Minovici din Bucureşti, cât şi la Facultatea de Sociologie din Cluj. „De fiecare dată când mă întorc în ţară, descopăr lucruri bune şi mai ales întâlnesc oameni care fac lucruri minunate, în ciuda dificultăţilor administrative, politice sau economice. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat foarte mult.”

    În contextul actual, consideră că dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite la România, ar merge pe educaţie, corectitudine profesională şi respectul faţă de celălalt.

    „Spre exemplu, traficul este mai redus în România comparabil cu Anglia, însă este mult mai dezorganizat şi periculos. Cafeaua este la fel de bună, însă scena culinară cred că este mai diversă şi mai atractivă în Londra decât în Bucureşti sau Cluj, de exemplu.”

    Iar dacă totuşi ar fi să revină definitiv, i-ar plăcea să o facă din postura de antreprenor: „Mi-ar plăcea să deschid un restaurant, gătitul fiind una dintre pasiunile mele”. 

  • Atenţie!! Cea mai nouă metodă de înşelăciune de sărbători.

    Poliţia Maramureş anunţă că s-a sesizat după ce persoane necunoscute au postat pe un site un anunţ prin care ofereau spre închiriere o pensiune situată în judeţul Maramureş, pentru 7.000 de lei.

    Falşii proprietari cer jumătate din sumă, ca avans, pentru un pachet de servicii turistice de Revelion, incluzând trei nopţi de cazare în întreaga pensiune.

    Fotografiile postate în anunţ aparţin însă unei pensiuni din alt judeţ, iar la adresa indicată din localitatea maramureşeană funcţionează o altă pensiune.

    Poliţiştii anunţă că au deschis un dosar penal pentru tentativă la înşelăciune şi caută atât autorii, cât şi posibile victime.

    „Poliţia Maramureş vă recomandă să verificaţi cu atenţie ofertele de turism existente în mediul on-line şi să folosiţi site-urile autorizate pentru asemenea rezervări, astfel încât să nu cădeţi victima unor infracţiuni de înşelăciune. …iar sărbătorile să rămână aşa cum trebuie, adică fericite”, scriu poliţiştii din Maramureş.

  • Pachetele de Crăciun în pensiunile din Maramureş, epuizate de câteva luni

    Pachetele de Crăciun în pensiunile din Maramureş au fost epuizate de câteva luni bune. De sărbători, turiştii sunt răsfăţaţi cu meniuri tradiţionale, participă la tăierea porcului şi sunt colindaţi. Mai mult, localnicii sacrifică deja porci, pentru că „bucatele trebuie afumate domol”.

    La o pensiune din satul Glod, pachetele de Crăciun s-au epuizat încă în luna aprilie a acestui an, fiind cumpărate de turiştii care au fost cazaţi aici anul trecut şi care şi-au adus şi prietenii.

    „Capacitatea pensiunii este de 8 camere cu 16 locuri în total. Pachetul nostru este cu demipensiune, mic dejun şi cină, dar avem şi o masă din Ajunul Crăciunului, care înseamnă pomana porcului – cu platouri tradiţionale, la ceaun şi porc la proţap. Primim zeci de colindători din sat îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, printre care şi copii, se merge la biserică şi avem şi masă festivă în ziua de Crăciun, dar şi plimbare cu sania, focuri de tabără. Pregătim sarmale şi cozonaci, dar le oferim şi horincă şi afinată. Preţurile sunt între 490-550 de lei de persoană pe noapte pe o perioadă de patru zile. Turiştii pe care îi aşteptăm de Crăciun sunt din ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX Ileana Sas, reprezentant al pensiunii din Glod.

    Pensiunea din Glod se află la o distanţă de 39 de kilometri de Baia Mare, având o terasă şi vedere la munte. Toate camerele au baie proprie şi sunt dotate cu televizor cu ecran plat.

    O altă pensiune, din comuna Borşa, oferă un pachet de Crăciun cu cazare cu demipensiune, la un tarif de 350 lei/noapte/persoană, pentru un sejur de minim 4 nopţi, preţul total fiind de 1400 lei/persoană.

    „Nu mai avem locuri pentru pachetul de Crăciun din luna septembrie: Sunt 30 de locuri rezervate de turişti din România. Pachetul include meniu masa festivă, cu aperitiv tradiţional, ciorbă, preparat de bază, sarmale, cozonaci şi prăjituri de casă. Băuturile nealcoolice incluse la masa festivă sunt apă, suc, cafea iar cele alcoolice sunt de tip horincă, vişinată, vin şi bere”, a spus Claudia Bujor, reprezentant al pensiunii.

    Pachetul de Crăciun oferit include participarea turiştilor, în dimineaţa zilei de Ajun, la tăiatul porcului, iar seara vor fi colindaţi de săteni. În ziua de Crăciun, vor fi prezentate obiceiuri şi tradiţii de un ansamblu din zona Borşa.

    Pensiunea se află în apropiere de centrul oraşului Borşa, iar turiştii pot explora mai multe obiective din zonă, cum ar fi Monumentul Eroilor de la Moisei, situat la 2 kilometri, Lacul Iezer şi Cascada Cailor care se află la 7 kilometri, respectiv 15 kilometri.

    O altă pensiune, din comuna Onceşti, a epuizat pachetul pentru Crăciun încă din luna august, toate cele 65 de locuri fiind ocupate.

    Administratorul pensiunii, Ana Maria Godja, a subliniat că turiştii vor fi răsfăţaţi cu meniuri tradiţionale, cu preparate din carne de porc, cozonaci şi cu horincă sau afinată, toate pregătite în casă

    „Oaspeţii vor participa la tăierea porcului, vom avea ceteraşi din sat şi jocuri populare, colindători, plimbări cu sania, focuri de tabără. Pachetul special de Crăciun s-a dat cu 1.800 de lei pe persoană, un sejur de 5 zile”, a spus Godja.

    Comuna Onceşti, situată la 60 de kilometri de Baia Mare, este aproape şi de o serie de obiective turistice din zonă, precum Mănăstirea Bârsana, Muzeul Satului din Sighetu Marmaţiei sau Cimitorul Vesel din Săpânţa.

    De asemenea, localnicii din satele Maramureşului au început încă din lunile de toamnă să pregătească preparate pentru sărbătorile de iarnă, mulţi dintre aceştia sacrificând deja porci, pentru a pune slănină, cârnaţi, caltaboşi şi carne la afumat.

    „Pregătim din timp bucatele, care se afumă domol, încet, la lemn, în afumătoare. Nu de pe o zi pe alta. Cînd vin sărbătorile de iarnă vor avea un gust de îţi lingi degetele. Avem şi multe rude în străinătate, în Italia sau Spania, le facem şi lor porţii generoase”, a spus un localnic din comuna Petrova.

  • Pachetele de Crăciun în pensiunile din Maramureş, epuizate de câteva luni

    Pachetele de Crăciun în pensiunile din Maramureş au fost epuizate de câteva luni bune. De sărbători, turiştii sunt răsfăţaţi cu meniuri tradiţionale, participă la tăierea porcului şi sunt colindaţi. Mai mult, localnicii sacrifică deja porci, pentru că „bucatele trebuie afumate domol”.

    La o pensiune din satul Glod, pachetele de Crăciun s-au epuizat încă în luna aprilie a acestui an, fiind cumpărate de turiştii care au fost cazaţi aici anul trecut şi care şi-au adus şi prietenii.

    „Capacitatea pensiunii este de 8 camere cu 16 locuri în total. Pachetul nostru este cu demipensiune, mic dejun şi cină, dar avem şi o masă din Ajunul Crăciunului, care înseamnă pomana porcului – cu platouri tradiţionale, la ceaun şi porc la proţap. Primim zeci de colindători din sat îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, printre care şi copii, se merge la biserică şi avem şi masă festivă în ziua de Crăciun, dar şi plimbare cu sania, focuri de tabără. Pregătim sarmale şi cozonaci, dar le oferim şi horincă şi afinată. Preţurile sunt între 490-550 de lei de persoană pe noapte pe o perioadă de patru zile. Turiştii pe care îi aşteptăm de Crăciun sunt din ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX Ileana Sas, reprezentant al pensiunii din Glod.

    Pensiunea din Glod se află la o distanţă de 39 de kilometri de Baia Mare, având o terasă şi vedere la munte. Toate camerele au baie proprie şi sunt dotate cu televizor cu ecran plat.

    O altă pensiune, din comuna Borşa, oferă un pachet de Crăciun cu cazare cu demipensiune, la un tarif de 350 lei/noapte/persoană, pentru un sejur de minim 4 nopţi, preţul total fiind de 1400 lei/persoană.

    „Nu mai avem locuri pentru pachetul de Crăciun din luna septembrie: Sunt 30 de locuri rezervate de turişti din România. Pachetul include meniu masa festivă, cu aperitiv tradiţional, ciorbă, preparat de bază, sarmale, cozonaci şi prăjituri de casă. Băuturile nealcoolice incluse la masa festivă sunt apă, suc, cafea iar cele alcoolice sunt de tip horincă, vişinată, vin şi bere”, a spus Claudia Bujor, reprezentant al pensiunii.

    Pachetul de Crăciun oferit include participarea turiştilor, în dimineaţa zilei de Ajun, la tăiatul porcului, iar seara vor fi colindaţi de săteni. În ziua de Crăciun, vor fi prezentate obiceiuri şi tradiţii de un ansamblu din zona Borşa.

    Pensiunea se află în apropiere de centrul oraşului Borşa, iar turiştii pot explora mai multe obiective din zonă, cum ar fi Monumentul Eroilor de la Moisei, situat la 2 kilometri, Lacul Iezer şi Cascada Cailor care se află la 7 kilometri, respectiv 15 kilometri.

    O altă pensiune, din comuna Onceşti, a epuizat pachetul pentru Crăciun încă din luna august, toate cele 65 de locuri fiind ocupate.

    Administratorul pensiunii, Ana Maria Godja, a subliniat că turiştii vor fi răsfăţaţi cu meniuri tradiţionale, cu preparate din carne de porc, cozonaci şi cu horincă sau afinată, toate pregătite în casă

    „Oaspeţii vor participa la tăierea porcului, vom avea ceteraşi din sat şi jocuri populare, colindători, plimbări cu sania, focuri de tabără. Pachetul special de Crăciun s-a dat cu 1.800 de lei pe persoană, un sejur de 5 zile”, a spus Godja.

    Comuna Onceşti, situată la 60 de kilometri de Baia Mare, este aproape şi de o serie de obiective turistice din zonă, precum Mănăstirea Bârsana, Muzeul Satului din Sighetu Marmaţiei sau Cimitorul Vesel din Săpânţa.

    De asemenea, localnicii din satele Maramureşului au început încă din lunile de toamnă să pregătească preparate pentru sărbătorile de iarnă, mulţi dintre aceştia sacrificând deja porci, pentru a pune slănină, cârnaţi, caltaboşi şi carne la afumat.

    „Pregătim din timp bucatele, care se afumă domol, încet, la lemn, în afumătoare. Nu de pe o zi pe alta. Cînd vin sărbătorile de iarnă vor avea un gust de îţi lingi degetele. Avem şi multe rude în străinătate, în Italia sau Spania, le facem şi lor porţii generoase”, a spus un localnic din comuna Petrova.

  • Cum a ajuns numele premierului Dăncilă pe placa comemorativă de pe faţada unei şcoli din Maramureş | FOTO

    Placa de mulţumire a fost amplasată în oraşul Dragomireşti, pe faţada Şcolii Gimnaziale „Liviu Rebreanu”.

    „Din mila lui Dumnezeu s-a reabilitat în oraşul Dragomireşti şcoala gimn. <Liviu Rebreanu>, între anii 2017-2019, cu sprijinul Guvernului României, prim-ministru fiind doamna Viorica Dăncilă. Lucrările au fost executate de (…), directorul şcolii fiind pr. prof. Dănuţ Iuga. Inaugurarea a avut loc în faţa mulţimii de elevi, profesori, preoţi şi consilieri locali, având în frunte pe preşedintele Cons. Jud. Maramureş, Gabriel V. Zetea. 9.IX.2019 Primar Dragomireşti, pr. prof. Vasile Ţiplea“, scrie pe placa din piatră.

    Cazul a ajuns viral pe Facebook după ce o localnică a publicat o fotografie şi a povestit ce s-a întâmplat în oraş.

    „În localitatea mea natală simţul ridicolului a dispărut de mult timp (…) Vedeţi dumneavoastră, degeaba îţi pui titluri în faţa numelui de familie, de tipul <prof. pr>, degeaba te faci ba ţăran, ba domn, ba popa, ba dascalăl, ba PMPist, ba PSDist, calitatea şi nobleţea le ai ori nu. La Dragomireşti nu este nici de una, nici de alta de ceva vreme. Aş vrea să spun că şcoala nu a fost renovată nici din mila lui Dumnezeu, nici din mila lui Dăncilă, (…) nici din mila directorului, nici din mila primarului. Şi totuşi, uite că într-un sistem de învăţământ care ar trebui să fie laic şi nepolitizat, aceşti oameni s-au afişat pe peretele şcolii din localitate, de parcă ar fi ctitori, nu alta. Măi, oameni buni, voi nu aveţi ce căuta acolo! Şcoala este făcută cu fonduri care, la urma urmei, vin de la contribuabili. Nu cred că primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, Dăncilă sau directorul au adus bani de acasă să renoveze şcoala”, a scris femeia pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Projekt Maramureş”. Motivarea instanţei arată că tinerii germani erau legaţi cu funii şi înhămaţi la căruţă, alături de animale

    Potrivit motivării Tribunalului Maramureş de arestare a cinci persoane de la centrul din Vişeu de Sus unde s-a derulat proiectul ”Projekt Maramureş” transmisă, marţi, corespondentului MEDIAFAX, tinerii germani erau legaţi cu funii, înhămaţi la căruţă alături de animale sau ţinuţi deliberat în ger şi în frig sau în ploaie.

    „Tinerii sunt excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscă actele de identitate, bunurile personale, în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară, şi sunt supuşi unor metode dure şi brutale de aşa-zisă educaţie, promovate de S.B.S. (cetăţean german – n. a.) în baza unor convingeri educative personale.

    Acestea presupun, în realitate, aplicarea unor metode barbare asupra minorilor prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacităţile lor, şi îndeplinirea unor servicii lucrative, exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică adesea extremă – bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis <arest>, exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor şi în ignorarea voită a unor consecinţe grave pentru organismul lor, legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie – şi verbală, constând în umilinţe şi acte specifice torturii”, se arată în motivare.

    Magistraţii au susţinut că toate actele la care au fost supuşi minorii germani au fost de natură să creeze grave traume psihice şi fizice acestora, unii dintre ei având intenţii suicidale din această cauză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copii din Germania abuzaţi şi ţinuţi în sclavie, în Maramureş. Unii au încercat să se sinucidă/ „Projekt Maramureş”, programul paravan de „reeducare” a tinerilor

    Potrivit DIICOT, procurorii din Maramureş şi poliţiştii fac 8 percheziţii în oraşul Vişeu de Sus şi în comuna Leordina, judeţul Maramureş, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi lipsire de libertate în mod ilegal.

    Există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014 – august 2019, opt suspecţi, dintre care doi cetăţeni germani, soţ şi soţie, au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca principal scop traficarea pe raza judeţului Maramureş a mai multor tineri de naţionalitate germană, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, sub paravanul desfăşurării unor activităţi autorizate de servicii educative ce vizau recuperarea şi reintegrarea socială a acestora, în baza unor programe şi proiecte derulate şi coordonate de către cei doi suspecţi de naţionalitate germană.

    „În realitate, tinerii au fost supuşi unui regim de lipsire de libertate, de interzicere în a comunica în exterior cu familiile din Germania ori cu alte persoane sau autorităţi române, fiind obligaţi ca, sub pretextul unui aşa-zis <program de reeducare> conceput de către cetăţeanul german, să execute munci epuizante în gospodăriile unor localnici aflaţi în anturajul suspecţilor – dincolo de capacităţile şi limitele fizice ale vârstei lor ori afecţiunilor de care suferă – practicându-se asupra minorilor metode umilitoare, degradante, ţinerea lor în stare de sclavie şi exercitarea asupra lor în mod repetat de acte de violenţă gravă şi ameninţări. În acest mod tinerilor le-a fost creată o puternică stare de temere şi chiar de traumă ca urmare a bătăilor repetate, privării de hrană, lipsirii de libertate prin închiderea într-un aşa-zis <arest>, exercitării unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor, ţinerii deliberate a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc. – toate cu titlu de <pedeapsă> menită să <educe> comportamentul copiilor. Unii dintre minori au avut chiar intenţii suicidale din cauza acestui regim”, arată DIICOT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anchetă în Maramureş în cazul celor 2 copii care cântă în noua melodie electorală pro-PSD

    Purtătorul de cuvânt al DGASPC Maramureş, Adrian Mândru, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că situaţia va fi evaluată şi se va stabili dacă celor doi minori le-au fost încălcate drepturile.

    „DGASPC Maramureş s-a autosesizat în urma apariţiei în spaţiul public a unui videoclip în care apar doi copii, minori, ca interpreţi. Aceştia au fost identificaţi, fiind vorba despre doi fraţi din Baia Mare. Încercăm să luăm legătura cu părinţii pentru a vedea dacă au acordul lor pentru a filma videoclipul. Se va evalua situaţia şi se va stabili dacă au fost încălcate drepturile copiilor”, a spus Mândru.

    Videoclipul ar fi fost filmat în incinta Muzeului Satului din Baia Mare.

    Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu a postat joi pe Facebook o melodie maramureşeană, interpretată de doi copii.

    „A mai apărut un cântec superb din Ţara Maramureşului ! Despre PSD”, a scris Codrin Ştefănescu pe pagina sa de Facebook.

    Ulterior, într-un comentariu, el a precizat că nu PSD a comandat cântecul.„Superbă melodia! Nu noi am comandat asta! Oamenii cântă din tot sufletul. În toată ţara”, a mai scris secretarul general al social-democraţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carte de vizită de mare exportator

    Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deţinute de antreprenori români. Mai exact 16-17 miliarde de euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 miliarde de euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste graniţe produse de 5 miliarde de euro anual, în timp ce Aramis Invest, producător de mobilă din Baia Mare, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 220 milioane de euro. 1 la 23 pe scara exporturilor. Cine sunt cei mai mari 20 de exportatori cu capital privat românesc în 2018?

    Aramis Invest din Baia Mare (producţie de mobilă), Oltchim din Râmnicu Vâlcea (industria chimică) şi Compa Sibiu (componente pentru industria auto) sunt singurele companii antreprenoriale cu exporturi de cel puţin 100 de milioane de euro în 2018, arată o analiză pe baza datelor provizorii ale INS. INS publică topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, un clasament dominat de companii multinaţionale, în condiţiile în care între cele mai mari 100 de firme cu activităţi de export doar trei au capital românesc. Iar numărul lor nici nu creşte, nici nu scade de aproape un deceniu.

    „Trebuie investit în România, dar eşti descurajat de mediul politic, nu ştii ce va fi în anul următor, peste doi ani”, spune Alexandru Griguţă, CFO al Aramis Invest, cel mai mare exportator cu capital românesc. Aramis este şi singura companie antreprenorială din zona de producţie industrială care a reuşit să treacă de pragul de 1 miliarde de lei cifră de afaceri.

    Producătorul de mobilă din Baia Mare, o afacere controlată de Vladimir Iacob şi Marius Şelescu, doi antreprenori discreţi, a intrat în 2018 pentru prima dată în topul celor mai mari 50 de exportatori din economie (pe poziţia 49). Primele 48 de poziţii din clasamentul exportatorilor sunt rezervate companiilor multinaţionale, la fel şi următoarele până la 100, cu două excepţii: Oltchim şi Compa. 

    INS nu furnizează date legate de valoarea exporturilor pe fiecare companie în parte, însă, potrivit calculelor ZF, Aramis Invest a avut în 2018 exporturi de 220 de milioane euro. „Avem un partener stabil, care îşi doreşte calitate”, adaugă Griguţă.

    Partenerul „stabil” este gigantul suedez IKEA, cel mai mare retailer de mobilă din lume, care îşi ia de pe piaţa locală peste 4% din tot ceea ce vinde la nivel mondial. De altfel, în top 20 exportatori cu capital local se mai află şi alte companii care au contracte cu IKEA: Apulum din Alba Iulia sau Taparo din Maramureş. Directorul financiar al Aramis Invest arată însă că, din păcate, multe industrii au dispărut de pe piaţa locală, ceea ce nu s-a întâmplat în Polonia, care poate să furnizeze acum orice component pentru industria mobilei. Aramis nu găseşte furnizori în România pentru a putea produce cu un grad înalt de integrare locală. „Exportăm de un miliard de lei anual, dar importăm de 500 de milioane de lei.” Acţionarii producătorului de mobilă ar fi dispuşi să susţină start-up-uri locale prin garantarea volumelor. „Să facă arcuri pentru saltele un român.”

    Dezindustrializarea României şi lipsa unor furnizori pentru marii producători locali sunt vizibile şi în datele statistice, în condiţiile în care peste jumătate dintre cei mai mari 500 de exportatori sunt şi mari importatori.

    Al doilea exportator cu capital privat românesc în 2018 este Oltchim Râmnicu Vâlcea, un combinat care după mai mulţi ani de zbucium a ajuns în 2018 sub steag antreprenorial, după ce Ştefan Vuza a preluat o parte din activele producătorului din industria chimică.

    „Echipa Deloitte care a lucrat la acest proiect s-a aplecat fără prejudecăţi asupra business case-ului şi asupra planului de afaceri. După discuţii cu principalele părţi interesate, traderi internaţionali în comerţul cu sodă, principalul produs rezultat din chimia sării, am constatat că ideea nu era nici pe departe nebunească; îndrăzneaţă, da, dar nu fantezistă. În urma unui proces lung, la care am lucrat împreună cu Deloitte Marea Britanie, Chimcomplex a obţinut finanţare de 164 de milioane de euro. Banii au fost folosiţi pentru achiziţionarea activelor Oltchim şi pentru alte cheltuieli adiacente, inclusiv capital de lucru necesar pentru înglobarea Oltchim în Chimcomplex şi relansarea producţiei în mod integrat. Vorbim acum de o companie a cărei cifră de afaceri va depăşi în scurt timp de zece ori cifra de afaceri a Chimcomplex şi care în nişte ani poate ajunge şi ea o companie locală de 1 miliard de euro, aşa cum ne-au surprins alte companii controlate de antreprenori români”, a explicat George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, pentru anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    În top 100 mai intră o singură companie cu capital privat românesc, producătorul de componente auto Compa Sibiu, astfel că teritoriul celor mai mari 100 de exportatori de bunuri din România este rezervat companiilor multinaţionale.
    Printre cei mai mari zece exportatori cu capital privat românesc sunt branduri create de la zero după 1990, dar şi fabrici cu tradiţie în industria locală. Compa Sibiu, un producător care lucrează pentru sectorul auto, este deţinut acum de management şi salariaţi şi a avut nevoie de 27 de ani după revoluţie pentru a ajunge la exporturi de peste 100 de milioane de euro anual.

    La fel ca şi Compa, o fabrică ale cărei rădăcini au fost puse acum 130 de ani, alte unităţi vechi, cu tradiţie, controlate acum de manageri şi salariaţi, au rămas motoare ale exporturilor companiilor româneşti.  Producătorul de sisteme de răcire RAAL Bistriţa, cu clienţi precum John Deere, Class sau AGCO, este desprins din fosta Întreprindere de Utilaj Tehnologic din Bistriţa. RAAL Bistriţa este în top cinci companii antreprenoriale la export, iar acţionarii sunt salariaţii companiei în proporţie de 93%.

    Paradoxal însă, clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include şi firme cu activităţi de comerţ, segment în care regăsim practic reexporturile. În principal de telefoane mobilă şi de medicamente. Pharmnet Plus, Gersim Impex, Phonetastic GSM, Mairon Galaţi au activităţi de comerţ.

    La vârf nu regăsim însă marile companii antreprenoriale din industria alimentară, deşi datele statistice arată că cea mai bună poziţie a companiilor private româneşti la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi şi tutun, de 44%, urmată de ciment, sticlă, ceramică, cu 37%. Este evident astfel că terenul pe care joacă exportatorii de alimente este cel al vânzărilor de sute de mii şi maximum 5-6 milioane de euro.

    Valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiţii masive pentru a deveni competitivă pe pieţele internaţionale.

    Companiile private româneşti şi-au micşorat cota de piaţă în exporturile româneşti de la 30% la 27% între 2014 şi 2017, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM. 

    Cinci idei, o singură concluzie: Firavă prezenţa antreprenorilor pe pieţe externe

    ¶ Parteneriatul cu IKEA este baza exporturilor pentru patru companii din top 20;
    ¶ Mai mulţi exportatori au activităţi de comerţ, în special în zona IT (telefoane mobile);
    ¶ Doar trei companii antreprenoriale reuşesc să trimită peste graniţe bunuri în jurul valorii de 100 mil. euro şi peste;
    ¶ Doi producători din top cinci exportatori  – Compa Sibiu şi RAAL Bistriţa – sunt moştenitori ai marilor grupuri industriale de dinainte de 1989;
    ¶ Un singur jucător din industria alimentară se află între marii exportatori cu capital privat românesc. 

  • O familie din Maramureş vinde mirodenii sub brandul CIS de 2,8 mil. lei

    Claudiu şi Ileana Span din judeţul Maramureş au renunţat în urmă cu două decenii la joburile de director de vânzări, respectiv director de producţie din companiile la care lucrau, pentru a-şi face o afacere cu mirodenii, în care au investit economiile pe care le aveau la acea vreme, aproximativ 2.000 de dolari. Ei au creat compania CIS Com SRL, iar brandul cu care sunt prezenţi pe piaţă se numeşte CIS. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro