„Şi anul acesta aşteptăm o creştere a cifrei de afaceri de 10%, ne bucură o astfel de evoluţie în condiţiile actuale ale pieţei”, descrie Noemi Ritea, directorul general al companiei Velux România, aşteptările referitoare la vânzările companiei în 2017. Compania pe care o reprezintă, parte a grupului danez Velux, axat pe vânzarea de ferestre de mansardă, precum şi de alte soluţii soluţii pentru acoperişuri, este prezentă pe piaţa locală de două decenii. Dacă la nivel global compania a bifat anul trecut venituri de de 2,4 miliarde de euro şi un profit net de 350 de milioane, pe piaţa locală compania a înregistrat anul trecut o creştere de 11% a cifrei de afaceri, până la aproximativ 5 milioane de euro; profitabilitatea se situează la circa 5%. Noemi Ritea conduce businessul Velux în România de aproximativ cinci ani; totuşi, se află la primele ei apariţii în presă şi spune că până acum compania nu şi-a făcut publice rezultatele financiare.
De profesie economist, Noemi Ritea s-a angajat în companie în 2002. Originară din Târgu-Mureş, s-a mutat la Braşov după obţinerea postului de director de zonă al Velux pentru care candidase. „Am văzut anunţul în ziar; am aplicat, mi s-a părut un brand frumos, mi s-a părut interesant să lucrez cu oameni din domeniul acesta, care au studii de specialitate, cu arhitecţi; am trecut printr-o serie de interviuri şi într-un final am fost selectată.” Domeniul în care a ales să îşi dezvolte cariera este unul atipic pentru o femeie, lucru remarcat şi de colegii din Danemarca, atunci când a obţinut primul post în companie. „În prima zi în care am mers pe teren, am fost singură, a doua zi a insistat şeful meu să vină cu mine să vadă cum mă primesc distribuitorii. Se pare că dacă îţi faci treaba cu seriozitate, dacă eşti consecvent şi ştii mai multe informaţii decât ei, te apreciază, iar după aceea nu mai ai nicio problemă legată de percepţie.” Doi ani mai târziu a devenit director regional pentru partea de vest a ţării; apoi a acoperit şi partea de est, iar după 10 ani a primit oferta de a conduce compania. În prezent, în birourile din Braşov ale acesteia lucrează 33 de angajaţi, iar în contextul creşterilor pe care le anticipează, Ritea spune că vor continua recrutările.
De altfel, principala dificultate identificată de directorul general al Velux în domeniul în care activează se leagă de recrutarea noilor angajaţi. „În ziua de azi este din ce în ce mai greu să găseşti angajaţi pregătiţi; angajaţii pregătiţi au tendinţa de a pleca tot mai mult în alte ţări. I-aş invita pe tinerii din România să rămână în ţară, să se specializeze, pentru că şi aici sunt oportunităţi.” Oferă propriul să exemplu: „Am început de jos, am muncit cu seriozitate şi am reuşit să ajung în vârf, chiar mă simt confortabil aici, îmi place foarte mult că locuiesc în România şi aş vrea să fac foarte multe pentru ţara mea”. Spune că oportunităţile de dezvoltare în companie nu sunt de neglijat. Spre exemplu, doi dintre directorii regionali ai companiei au fost promovaţi anul acesta pentru acoperirea zonelor nord şi sud, după ce anterior au lucrat tot ca directori de zonă. „Ar fi binevenită o şcoală profesională în domeniu – chiar m-aş bucura dacă ar avea cineva un plan de genul acesta. Noi suntem pregătiţi să oferim din experienţa noastră pentru stabilirea unei programe adecvate; suntem interesaţi de un astfel de proiect şi pe viitor ne dorim să dezvoltăm o strategie în acest sens.”
În ceea ce priveşte rezultatele recente, deşi compania şi-a reluat creşterea, Ritea spune, fără să ofere prea multe detalii referitoare la valoarea businessului din 2008, că acestea sunt încă departe de cele înregistrate în perioada boomului imobiliar. La fel ca majoritatea afacerilor în domeniu, şi Velux a suferit consecinţele de după boom: dacă până în 2009 compania înregistra creşteri anuale de peste 50% şi au ajuns chiar şi la 75%, criza a lovit puternic în afacerea danezilor. „A trebuit să renunţăm la câţiva colegi pentru binele şi viitorul companiei. A fost un moment greu pentru toţi cei din companie”, spune Ritea, fără să ofere detalii referitoare la numărul de angajaţi afectaţi de restructurare. Se declară optimistă şi vede şi aspectele pozitive aduse de criză. „Datorită crizei am văzut că oamenii au devenit mult mai atenţi. Înainte să investească, se gândesc poate de două ori înainte şi nu mai iau aşa de uşor credite; de asemenea, au învăţat că lucrurile ieftine nu sunt poate cele mai bune pe termen lung. Cererea pentru produse de calitate a crescut: dacă ne uităm la structura vânzărilor noastre, faţă de 2009, când aproape 60% erau produse din gama standard, acum am văzut că tot mai multe vin din gama standard plus”, explică Ritea, care crede că anul acesta cererea pentru produsele mai scumpe va fi şi mai mare decât îm 2016.
Preţul pentru produsele lor pornesc de la 750 de lei şi ajung la peste 4.500 de lei; media preţurilor se situează la 1.500 de lei. „Noutăţile pe care le-am adus vor genera şi acestea creşteri în România în 2017”, spune Ritea, referindu-se printre altele la o ferestră de mansardă termoizolantă lansată recent, cu trei foi de sticlă, care este, potrivit reprezentanţilor companiei, cel mai eficient energetic produs pe acest segment. O astfel de mişcare reprezintă răspunsul grupului la aşteptările tot mai mari ale clienţilor în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi la reglementările europene care introduc cerinţe mai stricte pentru ferestre începând cu 2021.
„Simţim efervescenţa din piaţă, vedem că apar tot mai multe proiecte, în special în domeniul renovării; renovările sunt importante pentru companie şi vom investi în continuare în această direcţie. Când ne uităm în jurul nostru, vedem foarte multe clădiri minunate şi frumoase dar care trebuie renovate, şi nu doar o renovare simplă, dar şi una eficientă energetic”, descrie directorul general al Velux tendinţele observate în prezent pe nişa pe care activează.
Compania îşi vinde produsele pe piaţa locală printr-o reţea variată de distribuitori, în cadrul căreia sunt incluse şi reţelele de bricolaj, dar şi vânzătorii de materiale de construcţii, depozitele, precum şi vânzătorii de acoperişuri, cei care oferă soluţii specializate. Reţeaua de distribuitori autorizaţi a companiei se consultă cu contractori de a căror formare se ocupă angajaţii Velux, astfel încât proiectele să nu fie deteriorate din cauza unui montaj necorespunzător. La nivel global, compania este răspândită şi prin 17 unităţi de producţie, cea mai apropiată aflându-se în Ungaria. Noemi Ritea spune că până acum nu au existat discuţii legate de investiţia companiei daneze într-o fabrică în România, însă, potrivit ei, un astfel de plan nu este exclus. „Nu există un astfel de plan, cel puţin pentru acest an. Nu pot să spun ce se va întâmpla în viitor: oportunităţile apar încontinuu, deocamdată nu există discuţii la nivel de grup referitoare la o astfel de dezvoltare.”
„Sunt optimist în ceea ce priveşte piaţa din România; din punct de vedere microeconomic, au fost câţiva ani buni în România. În 2016 a fost cea mai mare creştere economică (din Europa), am avut şi noi un an bun în sectorul construcţiilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care lansăm aceste noi produse în România”, explică perspectiva grupului danez şi Marko Sladoje, commercial manager region Europe 27 în cadrul Velux. Chiar dacă tonul său este optimist, spune că nu au rămas neobservate nici tensiunile politice: „Urmărim ştirile, am văzut că erau câteva probleme politice la începutul anului; dar se pare că acestea s-au calmat, am vorbit cu colegii şi cu partenerii de business de aici, toată lumea a spus că mediul este stabil. Aşteptăm doar vremea bună, iar sectorul construcţiilor va decola din nou”.
Chiar dacă rezultatele obţinute în România sunt bune, acestea nu sunt la potenţialul pieţei, iar vânzările sunt mai mici decât în Ungaria, spre exemplu, unde deşi piaţa este mai mică din punct de vedere al numărului de locuitori, vânzările sunt cu circa 30% mai mari. „Este un rezultat solid, dar când te uiţi la numărul de locuitori ai ţării, potenţialul este mai mare; businessul de aici este puţin în urma Ungariei.” Totuşi, în Ungaria, compania are o istorie cu 10 ani mai îndelungată decât cea din România, iar acolo a investit şi într-o unitate de producţie. În gestiunea lui Sladoje se află şi afacerea din Polonia, despre care spune că „este o piaţă mare, dar şi una foarte competitivă, aşa că nu ştiu exact cifrele; în termeni de unităţi este o piaţă mare, dar în termeni de profitabilitate este peste România, dar nu cu mult mai mare”.
România depăşeşte însă pieţe din Bulgaria, Serbia, precum şi Bosnia. „România este undeva la mijloc din punctul de vedere al dezvoltării businessului. Nu este rău deloc, dar ar putea fi mult mai bine.” Sladoje spune că vizitează deseori România, însă de cele mai multe ori ajunge la Braşov, unde se află sediul companiei; cu prilejul evenimentului de presă organizat recent a vizitat şi Bucureştiul pentru prima dată. „Am fost plăcut surprins de cum arată oraşul, de cât de verde este, de câte dezvoltări se fac, clădiri şi dezvoltări de birouri. Am călătorit mult în regiune, am petrecut mult timp în Balcani – în Polonia, Cehia, Bulgaria, ţările baltice, dar sunt surprins plăcut de România. Îmi place să văd că în România pare să existe o planificare legată de cum se dezvoltă oraşul; în câteva dintre capitalele celorlalte oraşe din regiune am întâlnit o dezvoltare haotică.”
Potrivit lui Sladoje, priorităţile pentru perioada următoare ale grupului Velux în România se referă la creşterea relevanţei categoriei ferestrelor de mansardă: „Conceptul de folosire a podului, cel al ferestrelor de acoperiş nu sunt în continuare foarte cunoscute aici, aceasta este prima direcţie în care am vrea să ne construim strategia: poţi să ai multe case de familie, cât şi multe clădiri în oraş pentru care podul ar putea fi folosit, renovat. Totodată astfel de proiecte ar putea fi mai des incluse în termeni de construcţii noi”. Potrivit lui, frica românilor de a „locui în pod” se leagă de experienţele neplăcute avute în trecut. „Le este frică poate că vor exista scurgeri din acoperiş; apoi, poate sunt obişnuiţi să facă lucrurile într-un anume mod. Este dificil să schimbi aceste obiceiuri, durează puţin mai mult să schimbi percepţia publicului larg.”
Noemi Ritea spune că nu există informaţii oficiale referitoare la valoarea pieţei acoperişurilor de mansarde, însă în contextul în care Velux, liderul acestei pieţe, deţine mai mult de jumătate din aceasta, un calcul indică o dimensiune de mai puţin de 10 milioane de euro.
Grupul Velux este deţinut de VKR Holding A/S, o companie cu răspundere limitată, deţinută în exclusivitate de fundaţii şi familie. Grupul are 40 de companii de vânzări în întreaga lume, 17 unităţi de producţie în nouă ţări, 9.500 de angajaţi la nivel global, iar în 2016 a bifat venituri de 2,4 miliarde de euro şi un profit net de 350 de milioane. Compania a ajuns la aceste rezultate în 75 de ani: a fost fondată în 1941 de antreprenorul şi inventatorul Villum Kann Rasmussen, care şi-a propus să transforme podurile întunecate în spaţii de locuit, în care să pătrundă lumina şi aerul proaspăt. A obţinut primul patent pentru prima fereastră de acoperiş în 1942; numele a fost derivat din beneficiile pe care şi-a dorit ca produsul să le aducă: VE (ventilation) şi LUX (lumină în limba latină). În câteva decenii, brandul s-a extins în 40 de ţări din Europa şi America. Compania a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, în Braşov, oraş în care se află birourile companiei şi în prezent.
