BusinessMagazin

Tag: manifestatii

  • Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Mesajul ascuns al manifestaţiilor de protest: Clasa de mijloc revine şi se implică

    De aici puţinele evenimente negative petrecute, de aici disciplina, dacă putem să-i spunem aşa, de aici impactul mesajului, indiferent de numărul celor adunaţi. Situaţia s-a repetat în toate oraşele unde au avut loc manifestaţii şi unde portretul robot al protestatarului a fost acelaşi ca în Bucureşti.

    Respectivul portret robot îmi indică ceva extrem de important: faptul că, după criză, clasa de mijloc din România şi-a revenit şi pare să îşi ia în serios rolul de coloană vertebrală a societăţii. Inginerii, medicii, finanţiştii sau antreprenorii asigură, dacă sunt în număr mare, o infrastructură umană care ţine societatea în mişcare, sunt fundamentele şi acoperişul acesteia, o fac inovatoare, mai puţin coruptibilă, ba chiar dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obştii.

    La capătul opus al societăţii se află imobilismul, supuşenia şi inerţia, masele manevrabile.

    Şi poate că în viitor politicienii vor trebui să se gândească nu în ce fel pot să atragă voturile sărmanilor ce pot fi cumpăraţi cu ulei şi găleţi, ci în ce fel trebuie să acţioneze pentru a încheia un parteneriat cu clasa de mijloc.

    Clasa de mijloc a lipsit din tabloul primului deceniu de capitalism al României, ea apărând undeva la începutul noului mileniu. Apariţia sa se leagă direct de plusul de venituri apărut în urma introducerii impozitului unic. În 2008, an în care românii au început să simtă criza, studiile companiilor indicau, luând în calcul numai cifrele oficiale, fără economia gri sau veniturile anumitor categorii de muzicanţi, că din clasa de mijloc făcea parte cel mult 20% din populaţie.

    După trei ani de criză, aceleaşi studii indicau reducerea cu mai mult de jumătate a clasei de mijloc; pentru comparaţie, mai trebuie spus că o realitate economică stabilă se clădeşte pe o clasă de mijloc care reprezintă 60% din populaţie. În februarie 2011, 80% dintre orăşeni se declarau afectaţi într-o măsură oarecare de criză şi numai 7% spuneau că nu simt efectele crizei economice, iar procentul clasei de mijloc din ansamblul societăţii a scăzut la circa 8%. Să nu uităm nici faptul că am pierdut clasă de mijloc şi în momentul în careoameni educaţi, cu putere de muncă şi bine pregătiţi, au preferat să plece în străinătate, exodul personalului sanitar, al medicilor, fiind unul dintre exemple.

    În climaxul crizei scăzuseră îngrijorător şi elanurile antreprenoriale ale românilor, pentru că mai existau doar 160.000 de patroni, mai puţin de jumătate faţă de 1993, când număram 393.000 de proprietari de firme. Sigur că pot exista explicaţii pentru această evoluţie, cum ar fi transformarea micilor întreprinderi ale decretului lege 54 în SRL-uri şi SA-uri, concentrări de activităţi, creşteri de fiscalitate sau talentul antreprenorilor şi puterea acestora de a rezista pe o piaţă care un deceniu şi mai bine numai comodă nu a fost.

    Pe de altă parte, a lega clasa de mijloc strict de bani este o greşeală.

    Pentru a fi într-adevăr clasă de mijloc, trebuie luate în calcul şi alte aribute care fac din respectiva categorie socială o componentă a progresului social şi economic, cum sunt credinţa în valorile burgheze, manierele, statutul şcolilor terminate, zona socială în care se mişcă.

    Nu suntem singurii care trăiesc un astfel de fenomen: în urmă cu câţiva ani, în 2013, am văzut reacţia pomenitei clase de mijloc în Turcia – vă amintiţi de revolta populară determinată de tăierea unor copaci? În fapt era vorba de aceeaşi clasă de mijloc care pur şi simplu nu voia să piardă ce câştigase în decenii de muncă susţinută – occidentalizare, un grad de libertate greu de regăsit în zonă, bunăstare.

    În paranteză fie spus, iată o mutaţie interesantă: 35 de milioane de oameni din Europa se dovedesc ameninţaţi de sărăcie, conform Băncii Mondiale; în schimb, în jur de 50 de milioane de cetăţeni, cu precădere din Turcia şi spaţiul ex-sovietic au înregistrat o creştere a veniturilor suficient de mare încât să îi plaseze în zona clasei de mijloc.

    Aşadar, clasa de mijloc. Clasa care a ieşit cea mai şifonată din criza economică, care a pierdut cel mai mult, care a plătit cel mai mult, ignorată de politicienii europeni şi creditată drept “grupuri marginale” şi “câţiva extremişti” de către Recep Tayyip Erdogan.

    Noua luptă de clasă are loc acum între etajele societăţii – politicieni, marii capitalişti, clasa de mijloc – înconjurate de mulţimea care dă “like” în funcţie de interese, simpatii şi convingeri. Un joc interesant, care pune bazele societăţii post-capitaliste.

  • Niger: Trei biserici incendiate la Niamey, unde se extind manifestaţiile contra Charlie Hebdo. Ambasada Franţei: Cetăţenii să evite orice ieşire

    Aproximativ 100 de poliţişti antirevoltă, purtând căşti şi scuturi, protejau la ora locală 12.45 (13.45, ora României) Catedrala din Niamey. Protestatarii aruncau cu pietre în ei, a constatat un jurnalist AFP, care mai întâi a văzut două, apoi o a treia biserică incendiate.

    Tineri înarmaţi cu bâte, bare de metal sau instrumete agricole defilau în mai multe cartiere ale capitalei, potrivit acestui crespondent.

    Ambasada Franţei şi-a îndemnat cetăţenii “să evite orice ieşire”.

  • Peste 80 de protestatari, arestaţi la New York după decizia justiţiei de a nu inculpa un poliţist

    Această decizie intervine după zece zile de la o decizie similară la Ferguson (Missouri) care a provocat revolte urbane, iar forţe importante de poliţie au fost mobilizate la New York pentru a evita orice incident.

    O parte dintre manifestanţi au fost acuzaţi de tulburarea ordinii publice, a precizat purtătorul de cuvânt al poliţiei.

    Numeroşi manifestanţi au protestat miercuri seară la New York, încercând să perturbe evenimentul organizat pentru aprinderea instalaţiei bradului de Crăciun din Rockefeller Center şi blocând circulaţia pe traseul West Side Highway, la Lincoln Tunnel, iar ulterior la Podul din Brooklyn.

    Forţe de poliţie au fost desfăşurate la faţa locului, însă nu au fost semnalate incidente majore.

    Manifestaţiile au izbucnit după ce marele juriu din Staten Island a decis să respingă inculparea unui poliţist alb implicat în moartea unui bărbat de culoare, într-un incident petrecut în iulie.

    Eric Garner era acuzat de vânzare ilegală de ţigarete. Potrivit unei înregistrări video, el a fost imobilizat la pământ de mai mulţi poliţişti, după ce a refuzat să se supună arestării, şi s-a plâns în repetate rânduri că nu poate respira.

    Moartea sa pe 17 iulie a fost considerată omor de către medicul legist.

  • Un militant propalestinian italian, grav rănit în nordul Cisiordaniei

    Patrick Corsi, în vârstă de 30 de ani şi membru al Mişcării pentru Solidaritate Internaţională (MSI), a fost rănit în timpul unei manifestaţii, la Kafr Qaddum, împotriva exproprierilor efectuate de israelieni, potrivit unor surse palestiniene din domeniul securităţii.

    Un comunicat al MSI a anunţat că un militant italian a fost “atins, la nivelul pieptului, de tiruri de gloanţe reale de calibrul 22” şi se află în stare gravă, dar stabilă. Un manifestant palestinian a fost de asemenea atins de gloanţe la mână şi la nivelul pieptului, potrivit MSI.

    Patrick Corsi a fost spitalizat la Ramallah, a anunţat o sursă medicală palestiniană.

    Potrivit unor martori, cetăţeanul italian a fost atins de tiruri în timp ce filma manifestaţia.

    Un purtător de cuvânt al armatei a descris manifestaţia ca o revoltă în cursul căreia aproximativ o sută de persoane au aruncat cu pietre şi au incendiat anvelope.

    În faţa incapacităţii armatei de a dispersa mulţimea şi “din cauza escaladării violenţelor, militarii au tras câteva salve de mic calibru în direcţia principalilor incitatori” ai acestor ciocniri, care erau “mascaţi”, a explicat purtătorul de cuvânt.

    Potrivit acestui reprezentant al armatei, într-un alt incident, poliţişti israelieni “au tras gloanţe de mic calibru în picioarele a doi principali incitatori” ai ciocnirilor care au avut loc între poliţie şi aproximativ 150 de palestinieni la Qalandiya, punct de trecere între Ierusalim şi Ramallah.

  • Noi INCIDENTE la Hong Kong: Manifestanţi mascaţi au încercat să intre în Parlamentul din Hong Kong

    Aproximativ 100 de poliţişti au intervenit miercuri dimineaţă împotriva sutelor de protestatari. Potrivit poliţiei, şase persoane au fost arestate şi trei poliţişti au fost răniţi în urma incidentelor, condamnate de Guvernul local şi prezentate pe larg de presa locală.

    Ciocnirile au avut loc la câteva ore după ce autorităţile au decis intervenţia forţelor de ordine pentru a distruge baricadele ridicate de protestatari, în urma unei decizii a justiţiei cu privire la reducerea manifestaţiilor în locurile ocupate de aproape opt săptămâni de protestatari. Manifestanţii prodemocraţie cer instaurarea votului universal în teritoriul aflat sub administraţia Beijingului.

    Ciocnirile au izbucnit în momentul în care aproximativ zece persoane au forţat uşa de la intrarea în Consiliul legislativ, folosind o baricadă. Un deputat a încercat să-i oprească, însă cel puţin un protestatar a reuşit să pătrundă în clădire, fiind ulterior evacuat, potrivit cotidianului Apple Daily.

    Sesiunea parlamentară prevăzută pentru miercuri a fost anulată, potrivit guvernului local.

    Liderii studenţilor, care au iniţiat manifestaţiile desfăşurate în general paşnic, au solicitat trupelor să evite violenţele. “Solicităm tuturor manifestanţilor să evite violenţa şi să fie participanţi responsabili la Revoluţia umbrelelor”, a declarat Lester Shum, reprezentant al Federaţiei studenţilor din Hong Kong.

    Apelul nu a fost însă respectat de un grup de protestatari. “Trebuie să ocupăm sediul Guvernului şi Consiliul legislativ”, a afirmat un manifestant. “Nu am obţinut nimic. Să rămânem în continuare acolo nu este o soluţie”, a adăugat un alt manifestant.

    Zeci de mii de persoane au protestat în Hong Kong începând din 28 septembrie. Numărul manifestanţilor s-a redus însă considerabil, dar ei au continuat să ocupe trei locuri din fosta colonie britanică, perturbând grav transportul în comun şi activitatea economică.

    În acest context, o serie de proprietari sau transportatori au încercat să obţină sau au obţinut din partea tribunalelor ordine pentru deblocarea străzilor ocupate, aşa cum s-a îmtâmplat la Admiralty, în apropierea sediilor puterii, sau la Mongkok.

    Teritoriu chinez cu o autonomie largă, fosta colonie britanică se confruntă cu cea mai gravă criză politică de când a fost retrocedată Beijingului, în 1997.

  • Poliţia din Hong Kong a demontat o tabără a manifestanţilor prodemocraţie

    Acest loc din Mongkok a fost teatrul unor ciocniri violente între protestatari, ale căror reuniuni perturbă de aproape trei săptămâni activitatea teritoriului semiautonom, şi opozanţii lor.

    Poliţia a avertizat că acest loc era următorul pe listă, după ce a demontat baricade instalate pe insula principală, la Admiralty, în apropiere de sediul puterii, şi în cartierul Causeway Bay.

    Funcţionarea Hong Kong-ului, unul dintre centrele capitalismului financiar internaţional considerat ca fiind un refugiu de stabilitate, este grav perturbată, spre nemulţumirea celor şapte milioane de locuitori.

    La începutul manifestaţiilor, protestatarii au avut parte de simpatia publicului, dar ambuteiajele, congestionarea transportului în comun, închiderea unor şcoli şi unităţi comerciale i-au nemulţumit tot mai mult.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer demisia şefului Executivului local, Leung Cheun-ying, şi dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe succesorul acestuia, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Manifestaţiile din Hong Kong scad în intensitate, după acceptarea dialogului cu Guvernul local

    Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

    Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

    Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

    Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru “discuţii preliminare” pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. “Vom avea mai multe runde de negocieri”, a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat “speranţa” că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

    Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

    De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

    După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.

  • Manifestaţiile din Hong Kong scad în intensitate, după acceptarea dialogului cu Guvernul local

    Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

    Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

    Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

    Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru “discuţii preliminare” pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. “Vom avea mai multe runde de negocieri”, a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat “speranţa” că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

    Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

    De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

    După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.

  • Vladimir Putin a interzis manifestaţiile nocturne în Rusia

    Potrivit amendamentelor la articolul 9 al acestei legi, care a fost publicată luni pe un site oficial, o manifestaţie nu poate începe mai devreme de ora locală 7.00 şi a se termina mai târziu de ora 22.00″.

    Conform presei ruse, excepţie fac evenimentele culturale şi manifestările publice consacrate unor “date semnificative din istoria Rusiei”, informează Rossia 24.

    Aceste amendamente au fost aprobate de Camera Inferioară a Parlamentului rus pe 19 septembrie şi de Camera Superioară pe 1 octombrie, potrivit agenţiei UNIAN.

  • Şeful Executivului din Hong Kong cere încetarea imediată a manifestaţiilor

    “Fondatorii Occupy Central au declarat în repetate rânduri că dacă mişcarea devine incontrolabilă, vor cere încetarea ei. Le cer acum să îşi respecte angajamentul şi să pună capăt imediat campaniei lor”, a declarat Leung Chun-ying în urma unor ciocniri, duminică seara, între manifestanţi şi poliţie, care a încercat să îi disperseze folosind gaze lacrimogene.

    Occupy Central a respins imediat apelurile liderului din Hong Kong.

    “Dacă Leung Chun-ying îşi anunţă demisia, această ocupaţie va înceta, cel puţin provizoriu”, a declarat cofondatorul acesteia, Chan Kin-man, în cadrul unei conferinţe de presă. 

    Luni seara, câteva zeci de mii de persoane, dintre care majoritatea studenţi şi liceeni, s-au reunit într-o atmosferă mult mai detensionată la Admiralty, în apropiere de sediul Guvernului, Causeway Bay, o zonă comercială, şi Mong Kok din Kowloon, în faţa insulei Hong Kong, pe continent.

    Ei l-au criticat pe Leung Chun-ying, a cărui imagine cu dinţi de diavol a fost plimbată de mulţime, cerându-i demisia şi scandând tradiţionalul apel la sufragiu universal nelimitat în 2017.

    În pofida anunţului din cursul zilei privind retragerea scutierilor, manifestanţii şi-au confecţionat ţinute de luptă acoperindu-şi hainele cu plastic şi înfăşurându-şi feţele cu folie alimentară.