Tag: managerii

  • Managerii estimează creşteri în industrie şi construcţii şi stagnare în comerţ, până în aprilie

    Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +14%). Pentru fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +46%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează de asemenea creştere moderată (sold conjunctural +9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare, conform INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste jumătate dintre managerii din România prevăd creşteri salariale de 5-10% în acest an

    “Doar 26% dintre respondenţi au declarat că intenţionează să crească numărul angajaţilor în 2013, iar 56% estimează că vor menţine acelaşi număr de angajaţi ca şi în anul precedent. Dacă 55% prevăd o creştere de 5-10% a salariilor în 2013, în linie cu rata estimată a inflaţiei, 42% se aşteaptă la o stagnare a nivelului salarial pentru următoarele 12 luni”, se arată în studiul “O nouă viziune a creşterii” realizat de Ernst & Young (E&Y).

    Studiul Ernst & Young are la bază un chestionar aplicat în perioada 21 ianuarie-5 februarie. În raport s-au analizat răspunsurile a 105 executivi de top, prezentându-se percepţia acestora asupra perspectivelor mediului de afaceri din România în 2013. În marea lor majoritate, respondenţii provin din companii cu cifre de afaceri mai mari de 50 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii: Nicolăescu şi managerii spitalelor private caută “cele mai bune soluţii de finanţare în 2013”

    Nicolăescu a avut vineri o primă întâlnire cu managerii ai spitalelor private.

    În cadrul discuţiilor, s-a convenit că părţile vor încerca să găsească măsuri pentru asigurarea serviciilor de calitate necesare pacienţilor, dar şi cele mai bune soluţii de finanţare în 2013. Totodată ministrul Sănătăţii şi-a exprimat dorinţa de dialog continuu cu reprezentanţii mediului privat pentru ca împreună să construiască un cadru cât mai predictibil pentru viitor, se arată în comunicatul MS.

    De asemenea, ministrul Sănătăţii le-a reconfirmat acestora că în discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu a fost abordat subiectul finanţării spitalelor private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce aşteptări au managerii companiilor pentru mediul de afaceri în perioada mai-iulie

    Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, în industria prelucrătoare managerii preconizează o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%). În industria metalurgică se va înregistra otendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +43%) în ceea ce priveşte estimarea producţiei. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează un avans moderat (sold conjunctural +9%). Numărul de salariaţi va stagna, soldul conjunctural fiind de +1% pe total industrie prelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Managerii tineri pre şi post 2009

    .Iuliana Stan este OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România

    În urmă cu cinci ani, aproape că nu exista absolvent de facultate care să nu afirme că pentru 1.000 de euro nu se dă jos din pat pentru nicio companie şi dacă cerinţa aceasta era satisfăcută, următoarea era să ştie în cât timp şi cum va ajunge manager, adică aceasta trebuia să fie o certitudine. Tot în urmă cu 10-12 ani freelancingul era mirajul managerilor din corporaţii şi unii dintre ei au reuşit să dezvolte în jurul lor mici afaceri de consultanţă.

    Acum, după patru ani de criză suntem în cele din urmă, în ciuda contextului economic, într-un moment de adecvare la realitate. Încerc să privesc situaţia dintr-un viitor imaginar şi mi-e greu să caricaturizez vremurile de acum, ceea ce îmi dă un prim semnal de normalitate.Este prima dată după destui ani când vârsta managementului românesc îşi arată maturitatea, nu numărul de ani. Am interacţionat cu manageri de toate vârstele în ultimii ani şi m-a bucurat că, din ce în ce mai rar, managerii foarte tineri nu mai simt nevoia acută să-i imite pe managerii de la care au învăţat management, ci mai degrabă au ales să îşi definească propria abordare. Acesta este un progres social uriaş, cu certitudine de importanţă istorică în ştiinţa managementului. Un bun prieten îmi spunea recent că încă nu s-a scris cartea de management a anilor în care trăim acum.

    Nimic mai adevărat, însă noul management se întâmplă chiar acum. Nu am fost conştientă de acest lucru, dar uitându-mă înapoi, îmi este clar că de trei ani încoace s-a conturat un alt fel de a stabili obiective, de a face prezentări, de a face recrutări sau training, de a defini strategiile de organizaţie. Dacă până în 2009 managementul părea a fi mai mult despre statut, din 2009 încoace e despre bun-simţ şi lucruri de făcut. Prioritatea pentru competenţe a fost înlocuită cu cea pentru atitudini şi valori, iar acolo unde mai există urme de şcoală veche există şi presiunea socială de a le îndepărta, aceasta fiind în mod evident depăşită.

    Studiile şi măsurătorile de angajament atât de la modă în organizaţii pierd teren în faţa studiilor şi diagnozelor care ştiu să răspundă la întrebări care tratează cauze şi nu efecte şi au ca scop dezvoltarea, nu măsurătoarea contemplativă, iar managerii de acum sunt cei care fac acest tip de alegeri. Resursele se măsoară acum mai întâi în timp şi în calitatea obiectivelor şi ulterior în bani; înainte de 2009 erau bugete de cheltuit, acum bugetele se inventează şi se alocă imediat dacă nevoile sunt autentice.

    Managerii tineri de dinainte de 2009 nu sunt la fel ca cei de după, deşi majoritatea sunt aceiaşi oameni. Presiunea contextului economic i-a făcut însă pe cei mai mulţi dintre ei să îşi redefinească abordarea şi felul de a fi. Cauza: nu s-au mai potrivit la fel de bine schimbării generate de criză. Tinerii absolvenţi de acum nu mai visează cu ochii deschişi să fie manageri, ei ştiu că vor deveni manageri după un timp şi, până atunci, caută să se îmbogăţească cu experienţe de învăţare cât mai diverse. Cei mai mulţi oameni pe care îi întâlnesc sunt preocupaţi să fie ei înşişi oameni mai buni, ştiind cu luciditate că doar aşa pot fi şi manageri mai buni. Tinerii mai degrabă caută acum să îşi identifice talentele reale care le potenţează creativitatea şi îi pun în valoare pe ei ca indivizi. Apune uşor vremea obsesiilor de a aduna diplome, acreditări şi statut social.

    Suntem într-o lume nouă a managerilor care se reinventează după o resetare lungă şi anevoioasă şi o primă caracteristică pare să fie aspiraţia conştientizată că orice schimbare începe cu oricine resimte nevoia de schimbare. O a doua caracteristică conturată deja este autenticitatea faţă de propria persoană care este mai importantă decât aparenţele. Managerii foarte tineri au norocul să creeze după propriile lor aspiraţii realitatea următoarelor decenii de management şi vestea bună este că generaţiile de absolvenţi de acum promit şi demonstrează cel mai bun fond posibil din ultimi 20 de ani.

    O a treia trăsătură a noului fel de manageri este perseverenţa reorientată către scop, nu către truditul în zadar. Se pare că suntem într-un moment sigur de început de creştere şi de dezvoltare şi nu vârsta, ci experimentarea conştientă ne-a făcut să fim cu adevărat pregătiţi să începem să creştem.

  • Managerii romani sunt cei mai optimisti din Europa Centrala. De ce?

    Numarul executivilor optimisti este cu aproape 48% mai mult fata
    de septembrie 2009 si de peste trei ori mai mult fata de luna
    aprilie.

    In mod similar, respondentii din România si-au recapatat cel mai
    mult increderea cu privire la disponibilitatea creditarii, 87%
    dintre cei chestionati considerând ca acest tip de finantare este
    acum accesibil, fata de 53% in urma cu sase luni. Acesta este cel
    mai mare procent de raspunsuri pozitive inregistrat in cele sase
    tari incluse in studiu (alaturi de Polonia, Ungaria, Cehia,
    Slovacia si Croatia).

    Separat, România asista la imbunatatirea constanta a
    asteptarilor privind veniturile din vânzari (de la 38%, in
    septembrie 2009, la 60%). Totodata, exista o tendinta in crestere
    si in ceea ce priveste planurile de lansare de noi produse si
    servicii in urmatoarele 12 luni (60%, un nivel similar cu cel
    inregistrat in septembrie 2009).

    Pentru prima data de la lansarea acestui studiu, perspectivele
    pe piata fortei de munca din România s-au imbunatatit, 23% dintre
    respondenti aratând ca iau in calcul cresterea numarului de
    angajati (cu 15% in plus fata de acum un an). Totodata, ponderea
    celor care vor sa isi reduca personalul a scazut de la 43% la
    30%.

    “Majoritatea companiilor au incheiat etapa masurilor de reducere
    a costurilor si a remediilor imediate la criza financiara; tot mai
    multi directori executivi se gândesc acum la viitor, având in plan
    majorarea veniturilor, extinderea ofertei de produse si servicii si
    cresterea numarului de angajati”, spune George Mucibabici,
    presedintele Deloitte România. Cu toate acestea, desi sunt
    increzatori in ceea ce priveste potentialul propriilor companii,
    exista in continuare ingrijorare cu privire la starea economiei in
    ansamblu, mai oberva Mucibabici.

    Ca si in editiile anterioare ale studiului, respondentii din
    Europa Centrala manifesta in continuare mai putina incredere in
    economiile nationale decât in perspectivele companiilor pe care le
    conduc. In România, 36,6% dintre intervievati cred ca economia se
    va imbunatati in urmatoarele sase luni, in scadere cu 10% fata de
    luna aprilie. In acelasi timp, 33,4% dintre respondenti considera
    ca situatia se va deteriora, fata de 26,6% in editia
    anterioara.

    La intrebarea privind asteptarile legate de eventuale schimbari
    de reglementare in urmatoarele 12 luni, respondentii din România
    s-au aratat mai pesimisti: 33% dintre ei anticipeaza o inasprire,
    fata de 23%, in urma cu sase luni. In paralel, insa, procentul
    optimistilor care preconizeaza relaxarea mediului de reglementare a
    crescut si el, de la 7% in luna aprilie, la 20%.

    Colegii lor din Europa Centrala, in frunte cu cei din Slovacia
    si Polonia, devin si ei tot mai optimisti in ceea ce priveste
    economia, desi aceste sentimente pozitive nu pot fi generalizate.
    Per ansamblu, increderea in economia din regiune s-a imbunatatit
    (48,6% din numarul total de raspunsuri). Fata de acum un an,
    ponderea raspunsurilor pozitive a crescut cu 22%, in timp ce
    numarul de raspunsuri negative s-a redus cu un procent similar.

    Exista insa si semne mai putin bune. Unele tari ramân in
    continuare mai rezervate decât Slovacia si Polonia. Ungaria, de
    exemplu, este relativ statica in opinii. Respondentii din Croatia
    si Cehia, chiar daca par sa capete mai multa incredere in economie,
    sunt relativ prudenti in ceea ce priveste evolutia din urmatoarele
    luni.

    Aceasta atitudine pozitiva a contribuit la cresterea Indicelui
    Principal de la 97, in septembrie 2009, la 114. Indicele reflecta
    punctul de vedere al liderilor de afaceri din România, Polonia,
    Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia. Rezultatele au la baza un
    studiu realizat la nivel executiv (CXO) in aproape 200 de companii.
    Esantionul a fost selectat din rândul celor mai mari 200 de
    companii din fiecare tara.