Ocean Viking, operată de organizaţiile SOS Méditerranée şi Doctori fără Frontiere, este blocată de mai multe zile pe mare după ce i s-a refuzat accesul în port.
“Malta a acceptat să fie o parte a soluţiei acordate navei Ocean Viking”, se arată într-un comunicat al Guvernului maltez.
Imigranţii vor ajunge în Malta, de unde vor fi transportaţi în Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Carte de vizită
¶ Este de profesie inginer, fiind absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti
¶ Cătălin Creţu şi-a început cariera la HSBC Bank în anul 2001, ca project manager responsabil de zona Americii de Nord
¶ A preluat funcţia de manager general al Visa Europe în România în 2004
Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional.
În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creşteri anuale ale volumului comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în România (+7,4%), Polonia (+6,6%) şi Lituania (+6,5%), iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta (-3,1%), Belgia (-1,5%) şi Slovenia (-1,4%).
Creşterea medie cu 1,7% a volumului comerţului cu amănuntul din zona euro în aprilie 2018, comparativ cu aprilie 2017, se datorează creşterii de 3,2% a produselor nealimentare şi de 0,4% pentru alimente, băuturi şi tutun, în timp ce combustibilul auto a înregistrat o scădere cu 0,7%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă problema se pune doar să fie făcute împrumuturi şi cheltuieli, din păcate va fi o reeditare a crizei din Grecia”, a declarat Edward Scicluna în cursul unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles.
Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului din martie 2018 au fost înregistrate în Republica Cehă (2,2%), Malta (3,3%) şi Germania (3,4%), iar cele mai ridicate rate ale şomajului au fost consemnate în Grecia (20,6% – datele pentru Grecia disponibile au fost din ianuarie) şi Spania (16,1%).
Comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut, rata şomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepţia Lituaniei, unde a rămas stabilă, şi a Estoniei – unde a crescut de la 5,3% la 6,5% între februarie 2017 şi februarie 2018.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Arhitectura şi formele geometrice au inspirat-o pe o tânără de 27 de ani să-şi creeze propriul brand de accesorii. În primul an de funcţionare şi-a recuperat investiţia şi afacerea a devenit profitabilă.
Claudia Tecuceanu povesteşte că înainte de a înfiinţa brandul de accesorii Maestoso a trecut prin mai multe experienţe şi domenii, ”toate având ca punct comun zona creativă“. Atracţia pentru formele structurale şi designul minimalist a apărut pe vremea studiilor urmate în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu“, pe care a absolvit-o în 2015. Dar nu arhitectura avea să fie manifestarea pasiunii sale, ci crearea obiectelor de modă: genţi sau accesorii, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Proiectul Maestoso a luat naştere în 2015, ”din dorinţa de a realiza un brand cu caracteristici unice pe piaţă, care să se diferenţieze prin designul minimalist şi geometric“, iar în 2016 a fost lansată prima linie cu obiecte sub umbrela acestui nume. Primul produs a fost vândut la ”doar câteva zile de la lansarea în online a brandului de către o clientă care ne descoperise atunci“.
Înainte ca produsele să ajungă în mâinile clienţilor, Claudia Tecuceanu gândeşte o colecţie la nivel teoretic, ”în care încerci să îţi formezi conceptul produselor pe care să construieşti apoi“. Următorul pas este realizarea schiţelor şi găsirea elementelor care să definească produsul final. Mai departe, modelierul (specialist care confecţionează modele tip de accesorii sau de vestimentaţie) se ocupă de construirea prototipului, după care se fac modificări şi îmbunătăţiri, ”pas care se repetă până la perfecţionarea produsului final. Alegerea materialelor şi a accesoriilor personalizate este o etapă intermediară în procesul de creaţie, cu o importanţă foarte mare“.
Atelierul funcţionează împreună cu showroomul într-o casă din zona Kiseleff a Capitalei. Acolo lucrează trei meşteri marochineri care se ocupă de procesul de realizare a genţilor şi un modelier care se ocupă de prototipurile necesare pentru lansarea unei colecţii de îmbrăcăminte pentru acest început de an. ”În sarcina mea revine direcţionarea brandului Maestoso din toate punctele de vedere, de la găsirea furnizorilor şi negocierile cu aceştia, relaţia cu clienţii, concentrându-mă în mod special pe direcţia de creaţie.“
Cum procesul de realizare a unui produs este unul manual, de slow-fashion, unele produse sunt mai dificil de realizat decât altele. Un produs anume mai greu de realizat este modelul de geantă Enigma Bag, ”al cărei colaj este realizat din bucăţi de piele cu proeminenţe 3D, cu muchii vopsite manual“, explică antreprenoarea.
Claudia Tecuceanu spune că majoritatea clienţilor Maestoso sunt femei, cu vârste cuprinse între 27 ani şi 45 ani, cu studii superioare, care provin din mediul de business, sunt ”pasionate de obiecte cu design emblematic şi sunt orientate către produse de înaltă calitate“.
Cel mai ieftin model de geantă pentru femei are un preţ de 390 de lei, iar cel mai scump model ajunge la 890 de lei. Întrebată dacă nu cumva produsele sunt cam scumpe pentru piaţa locală, tânăra antreprenoare spune că ”valoarea reală unui produs este exprimată prin calitatea materialelor utilizate, a atenţiei acordată finisajelor excepţionale şi prin designul original. Iar în momentul în care alegi să faci o selecţie riguroasă a materialelor cu care lucrezi şi să imporţi de la cei mai buni furnizori materia primă pe care o foloseşti în realizarea produselor, acest lucru se va reflecta inevitabil şi în preţul final al produselor“. Astfel, Claudia Tecuceanu este de părere că preţul trebuie să rămână pe plan secund şi spune că nu are de gând să lanseze o colecţie cu un preţ mai mic.
Produsele sunt realizate în România, dar sunt comercializate şi în alte ţări. Vânzarile principale sunt în acest moment în România, ”însă deja exportăm către retaileri din ţări precum Franţa, Belgia, Malta, Oman sau Dubai. Pentru viitor ne dorim să ne extindem foarte mult internaţional şi aceasta să devină principala parte a businessului“. Antreprenoarea mărturiseşte că investiţia iniţială în dezvoltarea afacerii a fost de aproximativ 35.000 de euro, dintre care 25.000 de euro obţinuţi prin fonduri europene, iar restul din surse proprii. Această investiţie a fost recuperată încă din primul an de activitate, când a avut rulaje de 65.000 de euro. ”Pentru anul 2017 estimăm o creştere de 75% a cifrei de afaceri.“
Tânăra de 27 ani are în plan pentru acest an să facă brandul şi mai cunoscut peste hotare, prin includerea produselor în platforme multi-brand internaţionale de shopping. Ea mărturiseşte că participarea la anumite târguri de modă a ajutat-o să fie remarcată de retaileri ”şi am avut un feedback extraordinar, însă stabilirea unei colaborări reale este un proces de lungă durată, pe care-mi doresc să-l concretizăm în acest an“.
Un al doilea obiectiv al Claudiei Tecuceanu este creşterea varietăţii produselor companiei, prin articole de îmbrăcăminte sau pantofi.
”Cred cu tărie că dedicarea totală faţă de proiectul în care crezi este foarte importantă pentru un brand aflat la început de drum. Mă bucur că businessul se autosusţine de la început şi este într-o dezvoltare permanentă, pemiţându-mi şi mie să mă susţin din el“, încheie ea.
Lavallo s-a născut în Indiana, SUA. El a povestit pentru Telegraph Travel că nu a plănuit să viziteze fiecare ţară din lume. A studiat la United World College, o instituţie cu studenţi din peste 100 de ţări, prin urmare a petrecut foarte mult timp călătorind în jurul lumii pentru a-şi vizita colegii.
În 2016, a renunţat la locul de muncă pe care îl avea – analist de investiţii în Abu Dhabi – şi s-a hotărât să călătorească în toate ţările lumii, scriind despre experienţa sa pe website-ul propriu şi pe Instagram.
Prima sa călătorie internaţională a fost în Japonia şi China, în 2004. Între 2009 şi 2015 vizita între 15 şi 20 de ţări în fiecare an deşi studia sau lucra în regim full time. Când a renunţat la locul de muncă, în 2016, vizitase deja 115 ţări, iar în ultimii doi a bifat celelalte destinaţii.
În lunile august şi septembrie ale anului trecut a vizitat Libia, Siria şi Afghanistan.
”Am fost norocos că în fiecare dintre aceste ţări am fost găzduit de familia unor prieteni pe care îi cunoşteam de mai mulţi ani. Acestea sunt locuri pe care le-am perceput extrem de negativ şi pe care le cunoşteam aproape exclusiv pentru conflictele de aici. Totuşi, în fiecare dintre aceste ţări viaţa continuă aşa cum, bineînţeles, trebuie! Oamenii zâmbesc în continuare, iubesc şi sunt umani. De la fumatul hookah şi urmărirea meciurilor de fotabl în Libia, la participarea la nunţi în Siria şi vâslitul în bărci-lebădă în Afghanistan, am experimentat lucruri minunate în fiecare dintre aceste ţări.”
El povesteşte şi care a fost felul de mâncare cel mai excentric pe care l-a mâncat în călătoriile sale: un liliac întreg, în Palau. El a recunoscut că nu ar mai vrea să mai bea niciun fel de lapte. “Am băut lapte de cămilă, cal, elan şi nu mi-a plăcut nici unul”
Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Cehia (2,7%), Germania (3,6%), Malta (4,1%), Ungaria (4,2%), Marea Britanie (4,2%), Polonia (4,6%), Olanda (4,7%) şi România (5%). Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (21% în iulie 2017) şi Spania (16,7%).
În zona euro, şomajul ajustat sezonier a fost de 8,9% în septembrie 2017, cea mai scăzută rată din ianuarie 2009, de la 9% în august 2017 şi 9,9% în septembrie 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.
În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro