BusinessMagazin

Tag: Malaezia

  • Ţara care refuză să mai primească GUNOAIELE ALTORA şi le trimite înapoi în ţările de unde au venit. „Nu suntem groapa de gunoi a lumii”

    150 de containere pline cu deşeuri de plastic sunt trimise înapoi în ţări precum Marea Britanie şi SUA de către Malaezia, după ce autorităţile au declarat că nu sunt „groapa de gunoi a lumii”. Guvernul din Malaezia a ordonat astăzi returnarea a 3.737 de tone metrice de gunoi, după ce, în 2018, ţara a fost inundată cu plastic de către economiile mai dezvoltate.

    China obişnuia să recicleze la nivel mondial, dar a interzis importurile de deşeuri în urmă cu doi ani. Containerele navale înghesuite cu gunoi de plastic au fost trimise înapoi de către Malaezia în ţările occidentale, după ce statul din sud-estul Asiei a declarat că „nu este groapa de gunoi a lumii”. Ministrul Mediului, Yeo Bee Yin, a declarat că 150 de containere au fost trimise în 13 ţări, 43 revenind în Franţa, 42 în Marea Britanie, 17 în SUA şi 11 în Canada. Regiunea a fost inundată cu plastic provenit din economii mai dezvoltate din 2018, după ce China – care anterior se lăuda cu o industrie masivă de reciclare – a ordonat oprirea majorităţii importurilor. Multe întreprinderi de reciclare chineze s-au mutat în Malaezia după ce interdicţia a intrat în vigoare, ceea ce a dus la livrarea unor cantităţi imense de plastic fără permise şi inundarea micilor comunităţi cu gunoi.

    Nu este clar ce se va întâmpla cu gunoiul la întoarcerea în Marea Britanie, dar este posibil ca respectivele containere să fie trimise din nou în străinătate. Marea Britanie exportă două treimi din deşeurile sale şi, deşi Malaezia a eliminat gunoiul, există o mulţime de alte hub-uri de reciclare, cum ar fi Polonia şi Indonezia.
    Ministerul Mediului din Marea Britanie a confirmat că deşeurile returnate sunt responsabilitatea companiei care a exportat-o în primă instanţă. Oficialii malaezieni speră să trimită înapoi în curând încă 110 containere, dintre care 60 provin din SUA.

    Autorităţile „vor lua măsurile necesare pentru ca Malaezia să nu devină gunoiul de gunoi al lumii”, a adăugat Yeo Bee Yin.
    Ministerul Mediului „va continua să se războiască împotriva poluării, inclusiv a deşeurilor de plastic”, după cum a declarat reporterilor din oraşul nordic Butterworth.

    Mai multe ţări din Asia de Sud-Est au trimis înapoi deşeuri nedorite în ultimele luni. Indonezia a returnat sute de containere în ţările lor de origine, iar Filipine au returnat o imensă livrare de gunoi în Canada.

  • Globetrotter în business

    De aproape doi ani, Marcel Cobuz este responsabil pentru Europa în Comitetul Executiv al grupului LafargeHolcim, activ în producţia de materiale de construcţii, cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de franci elveţieni (6,4 miliarde de euro) şi aproape 20.000 de angajaţi care lucrează în peste 40 de uzine de ciment, 600 de staţii de betoane şi 300 de cariere de agregate din peste 20 de ţări europene.

    Deşi industria construcţiilor l-a „clădit”, cărămidă cu cărămidă, de-a lungul anilor, altele erau planurile expatului român.

    „Fac parte din generaţia care a atins majoratul în 1989. Am lăsat deoparte oportunitatea de a face o carieră militară şi am studiat Dreptul cu profesori care scriau noaptea cursurile pe care le predau a doua zi. Astfel, am plonjat pentru câţiva ani în dreptul afacerilor, fiscalitate şi concurenţă. Iar după o bursă în străinătate pe pieţele de capital şi la îndrumările profesorilor, a fost un pas natural să nu urmez repartiţia de procuror şi, în schimb, să dau concurs la banca naţională”, povesteşte Marcel Cobuz.

    A ajuns să fie unul dintre cei care au pus bazele Bursei de valori Bucureşti în România postcomunistă şi ale unor instituţii conexe acesteia, precum Asociaţia Brokerilor sau Depozitarul Central, care facilitează transferul instrumentelor financiare – acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc – şi al banilor între vânzător şi cumpărător.

    „Am creat apoi propria firmă, ca să accelerez proiecte de finanţare pe piaţa de capital pentru întreprinderi mici şi mijlocii, iar avocatul Francisc Peli a fost unul dintre colaboratorii mei cei mai reuşiţi în nişte tranzacţii de anvergură. În 2000, am ştiut că a venit momentul să mă dezvolt şi să creez un impact mai larg şi am plecat la Lafarge, în Franţa.”

    În primii doi ani petrecuţi la Lafarge a avut misiuni în 15 ţări. De la sediul din Franţa, Marcel Cobuz a plecat în Grecia, după o scurtă întoarcere în România, ca director financiar, apoi s-a îndreptat către Asia, în Indonezia, devenind cel mai tânăr „şef de ţară” al Lafarge, cu scopul de a redinamiza un business de ciment devastat după tsunamiul din 2004.

    „Următoarea destinaţie a fost Orientul Mijlociu, în Irak, unde am fost responsabil pentru creşterea afacerilor între 2008 şi 2011, ca prim investitor din afara sectorului petrolier cu mai multe uzine construite”, spune Marcel Cobuz.

    Apoi a revenit în Franţa şi, mai târziu, a ajuns în Maroc – unde Lafarge reprezenta a treia capitalizare bursieră de la Casablanca. În 2014, a fost artizanul fuziunii dintre giganţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), care a dat naştere actualului grup LafargeHolcim, liderul mondial în producţia de ciment.

    „În tot acest parcurs, am avut familia alături şi câţiva buni prieteni care mi-au servit drept ghizi. Soţia, căreia îi mulţumesc că m-a urmat în aproape toate regiunile globului, a fost primul meu sfătuitor. Copiii s-au născut în ţări diferite – România, Franţa, Malaezia şi Iordania – fiind cetăţeni români şi globali în acelaşi timp.”

    De altfel, chiar şi cu bagajul lui impresionant de „domicilii” provizorii, Marcel Cobuz urmăreşte cu atenţie schimbările de „nuanţe” în peisajul de business românesc.

    „Urmăresc cu emoţie şi bucurie realizările prietenilor mei din România sau ambiţiile şi rezultatele de excepţie de la noua generaţie de antreprenori din IT şi de sportivi de performanţă în tenis şi nu numai. Vin des în ţară, unde îmi întâlnesc cu bucurie echipele entuziaste şi îi văd pe fraţii mei şi familiile lor, iar în Elveţia obişnuim să primim cu drag prieteni din România la noi acasă.”

    Stabilit în Elveţia acum, Marcel Cobuz şi-a creat un ritm cotidian şi, mai presus de orice responsabilitate de afaceri, se încăpăţânează să nu se abată cel puţin de la una – de suflet: să nu întârzie la cina cu soţia şi copiii, momentul din zi în care poveştile au răgaz să se depene.„Încep devreme ziua, de regulă alerg timp de o oră după un program predeterminat. Apoi (sunt – n. red.) pe telefon şi video. Biroul meu are doar o masă de întâlniri cu şase scaune, două monitoare pentru întâlnirile video şi tableta, rar vreo hârtie. Sunt în contact permanent cu echipele din 20 de ţări, iar, în medie, trei zile pe săptămână călătoresc în regiune, unde văd clienţii locali sau pan-europeni – societăţi de construcţii şi antreprenori – şi proiectele importante de infrastructură, în special Grand Paris, High Speed 2 în Marea Britanie, drumurile din Polonia sau proiectele Greater Moscova ori centrele de inovare din Lyon.”

    Pentru că în mâinile lui stau decizii importante la nivelul grupului LafargeHolcim – precum investiţii majore, achiziţii şi fuziuni, parteneriate – Marcel Cobuz caută să delege cea mai mare parte a celorlalte activităţi.

    În pauzele pe care şi le permite, participă voluntar în boardul unei şcoli internaţionale non-profit, pentru a urmări tendinţele în educaţia noilor generaţii. În plus, cam odată la trei luni, în weekend, aleargă un semimaraton sau un maraton în marile oraşe europene, ca să-şi ţină treaz spiritul de competiţie.

    „Am făcut o excepţie în 2018, când am participat la două maratoane în mai puţin de o lună, la Paris şi Zurich, o experienţă care mi-a arătat că limitele şi recuperarea după efort trebuie respectate. Îmi place pregătirea fiecărei curse, care, cu tehnicile de azi, este «train smarter, not harder», dar şi complexitatea sporturilor de anduranţă în care mentalul face diferenţa.” Pregătirea, crede Marcel Cobuz, este cheia şi în mediul de business românesc, care, „plin de vigoare” aşa cum este deja, ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea asupra tinerilor, pentru a le oferi şanse în meseriile viitorului, în care amprenta este a inteligenţei artificiale. „Nevoile de infrastructură sunt enorme şi un program de investiţii majore pe termen lung va creşte încrederea investitorilor, va impulsiona creşterea economică şi va alimenta, în acelaşi timp, optimismul tinerei generaţii.”

    De optimism dă dovadă şi Marcel Cobuz, privind către viitorul industriei construcţiilor, care, crede el, va creşte moderat, susţinut de finanţările marilor proiecte de infrastructură din ţări ca Franţa sau Marea Britanie. Automatizarea tot mai frecventă şi inteligenţa artificială vor revoluţiona procesele de producţie şi chiar modurile de utilizare, iar marile companii îşi vor seta ţinte ambiţioase de reducere a impactului lor asupra mediului.

    Cu aproape două decenii de experienţă la LafargeHolcim, Marcel Cobuz a învăţat că sectorul construcţiilor este unul care se reinventează rapid. Aşa cum a făcut-o şi el, indiferent că s-a întâmplat în Franţa, Grecia, Irak, Maroc, Elveţia…

    LafargeHolcim în România

    Pe piaţa locală, gigantul LafargeHolcim este prezent prin compania Holcim, producătoare de ciment şi beton, cu 800 de angajaţi în cele două fabrici – de la Câmpulung (judeţul Argeş) şi Aleşd (judeţul Bihor) – şi în celelalte unităţi de prelucrare a cimentului din ţară.

    În 2018, afacerile Holcim în România au fost de 1.270,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de anul anterior. Profitul a urcat cu 23% faţă de anul anterior şi s-a situat la 182,1 milioane de lei. Astfel, marja de profit a Holcim România a fost anul trecut de peste 14%.

    Recent, Holcim România a cumpărat grupul Somaco de la fondul de investiţii Oresa Ventures, într-o tranzacţie de peste 60 de milioane de euro care aşteaptă încă acordul Consiliului Concurenţei.

    Pe plan local, operaţiunile LafargeHolcim sunt conduse, de la începutul anului 2018, de Horia Adrian, de asemenea cu experienţă peste graniţe. El a început să lucreze în 2000 pentru Holcim, fiind iniţial responsabil cu dezvoltarea businessului pentru agregate şi betoane. După patru ani, a fost trimis în Azerbaidjan pentru a coordona activitatea companiei de acolo, iar după şase ani s-a mutat la Moscova, pentru a conduce Holcim Rusia. La începutul lunii februarie 2018, Horia Adrian a preluat funcţia de CEO al Holcim România, dar şi pe cea de market head al Lafarge Holcim pentru Europa emergentă, conducând activitatea din Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

  • Cum arată viaţa miliardarei de doar 30 de ani care merge doar cu avionul privat şi la masă are 18 feluri de mâncare

    Tânăra are 30 de ani, dar este deja miliardară şi surprinde cu stilul de viaţă pe care îl are.

    Originară din Malayisia, Chryseis Tan a reuşit să stârnească interesul internauţilor, care se declară fascinaţi de modul în care tânăra trăieşte.

    Conform descrierii postate pe contul de Instagram, singura dorinţă a miliardarei este sa călătorească în toată lumea. Visul ei nu pare greu de realizat, avand în vedere că tatăl ei se numără printre cei mai bogaţi oameni din Malayisia..

    Printre activităţile preferate ale divei se număra plimbările cu avionul privat şi mesele cu 18 feluri de mancare la diferite restaurante de lux. Aşa cum era de asteptat, tânăra este pasionată de modă şi călătorii.

    Anul trecut, ea s-a măritat cu Faliq Nasiuddin într-o ceremonie care a devenit celebră în media şi pe reţelele sociale. Ea postează aspecte din viaţa sa luxoasă în calitate de CEO al Berjaya Times Square, unul dintre cele mai mari centre comerciale din Malayisia, este şi director executiv al Berjaya Assets, cât şi şeful departamentului de marketing al Fours Seasons Kyoto şi Taaras Beach şi Spa Resort din Malaysia. Ea a investit recent şi într-o aplicaţie de fashion numită Goxip. Soţul ei este fiul mogulului Tan Sri Nasimuddin Amin, care a fondat Naza Group, un conglomerat din industria maşinilor.

     

     

  • UE riscă un război comercial cu Malaezia

    În această lună, Comisia Europeană a concluzionat că pentru cultivarea uleiului de palmier se produce o despădurire excesivă, iar utilizarea acestuia în combustibilii pentru transport ar trebui eliminată treptat, până în 2030.

    Malaezia, al doilea producător mondial de ulei de palmier după Indonezia, se bazează pe această recoltă pentru câştiguri de miliarde de dolari şi asigurarea a sute de mii de locuri de muncă.

    Mahathir Mohamed a afirmat că atitudinea din ce în ce mai ostilă a UE faţă de uleiul de palmier, o marfă folosită în produse variate, de la ciocolată până la ruj, a fost o încercare de a proteja alternativele pe care Europa le-a produs, cum ar fi uleiul de rapiţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa fabuloasă a unei moştenitoare miliardare şi CEO de 28 de ani

    Potrivit Business Insider, Chryseis Tan este mai mult decât o moştenitoare. Tatăl ei, Vincent Tan, este al 20-lea cel mai bogat om din Malaezia şi este fondatorul Berjaya Corporation Berhad. Cu toate acestea, ea are multe obiceiuri care o ţin ocupată, cum ar fi faptul că este CEO la Berjaya Times Square, cel mai mare mall din Malaezia şi este şi investitor la Goxip, o aplicaţie de modă care urmăreşte stilurile prezentate in orice fotografie şi informează utilizatorii să cumpere produse similare.

    „Vreau să călătoresc prin lume,” a spus Chryseis Tan în interviul acordat Business Insider.

    Chryseis împărtăşeşte stilul ei, călătoriile, mâncărurile şi viaţa cu 178.000 de urmăritori pe Instagram. Simţul ei vestimentar este întotdeauna la zi, iar modalitatea ei preferată de transport este cu avionul privat. Stilul ei de viaţă implică multe escapade şi deserturi fabuloase, iar în iunie s-a logodit cu Faliq Nasimuddin, fiul unui alt miliardar malaezian.

     

     

  • Misterul dispariţiei avionului Malaysia Airlines MH370: Şeful aviaţiei civile malaeziene a demisionat

    Demisia şefului Aviaţiei Civile, Azharuddin Abdul Rahman, va intra în vigoare în 14 zile, se arată într-un comunicat al Autorităţii Aeronautice Civile.

    Potrivit raportului, autorităţile nu au putut “determina cu exactitate” cauza dispariţiei avionului MH370, care avea 239 de persoane la bord.

    În document este specificat şi că Centrul de control al traficului aerian din Kuala Lumpur (KLATC) nu a “respectat procedurile stabilite”, deoarece acesta nu a reuşit să anunţe autorităţile vietnameze că se ocupau de comunicaţii împreună cu centrul de control al traficului aerian din Ho Şi Min şi nu au continuat să monitorizeze progresul avionului în urma transferului de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Misterul dispariţiei avionului Malaysia Airlines MH370: Şeful aviaţiei civile malaeziene a demisionat

    Demisia şefului Aviaţiei Civile, Azharuddin Abdul Rahman, va intra în vigoare în 14 zile, se arată într-un comunicat al Autorităţii Aeronautice Civile.

    Potrivit raportului, autorităţile nu au putut “determina cu exactitate” cauza dispariţiei avionului MH370, care avea 239 de persoane la bord.

    În document este specificat şi că Centrul de control al traficului aerian din Kuala Lumpur (KLATC) nu a “respectat procedurile stabilite”, deoarece acesta nu a reuşit să anunţe autorităţile vietnameze că se ocupau de comunicaţii împreună cu centrul de control al traficului aerian din Ho Şi Min şi nu au continuat să monitorizeze progresul avionului în urma transferului de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania aviatică din Marea Britanie unde nu se va bea alcool şi se vor consuma doar alimente halal

    El spune că, adesea, cu toate că este cetăţean britanic, agenţii de Securitate îl privesc circumspect, ca şi cum ar fi făcut ceva greşit. “Acest lucru trebuie să se schimbe. Dacă putem clădi o cultură religioasă, regulile jocului se vor schimba”. Pe piaţă există alte două companii din lumea arabă dar, cu toate că provin din Emiratele Arabe Unite, unde islamul este religia oficială, companiile aeriene Etihad şi Emirates permit consumul de alcool la bord.

    Kazi Shafiqur Rahman, în vârstă de 32 de ani, a câştigat titlul de antreprenorul anului în 2017, în cadrul competiţiei Antreprenori britanici musulmani. El a crescut în Bangladesh, în condiţii grele. Ulterior, familia s-a mutat în Marea Britanie, iar Rashman a locuit împreună cu părinţii, cele două surori şi cei cinci fraţi într-un apartament cu trei camera din estul Londrei.

    Antreprenorul a intrat în lumea afacerilor cu mai puţin de 650 de euro, şi a făcut primii bani importând parfumuri, pe care le vindea în faţa unei moschei. Odată ce businessul a crescut, Rahman a început să îşi vândă produsele în magazinele din Londra, ca mai apoi să deschidă cinci magazine în diferite oraşe din Anglia. Totuşi, pasiunea sa cea mai mare, încă din copilărie, a fost aviaţia.

     

  • Modelul care a pornit o afacere în joacă în urma unei provocări, iar acum este una dintre cele mai de succes antreprenoare din Asia

    Deseori se spune că insipratia de a porni o afacere vine de nicăieri. Pentru Stephanie Chai a pornit de la o provocare. 
      
    Model şi personalitate TV, Stephanie nu avea nici un fel de experienţă în a conduce propria sa companie, dar în 2012 a fost provocată de un prieten să îşi urmeze visul şi să pornească un website de călătorii de lux în Asia.   “Mi-a luat doar cinci minute să mă decid “ a declarat Stephanie care în acea perioadă locuia în Malaezia. 
     
    Prietenul ei i-a trimis câteva link-uri cu site-uri de călătorii şi a descoperit câteva lipsuri în ceea ce priveşte piaţa companiilor care organizează călătorii pe ultima sută de metri. “Atunci toată treaba cu afacerea era foarte tentantă. Eram naivă şi am decis să fac asta” .
     
    Patru ani mai târziu Stephanie spune despre firma din Singapore că va avea comenzi duble anul viitor, în ciudă pieţei competitive. În acelaşi timp Stephanie este considerată una dintre cele mai de succes antreprenoare din Asia. 
     
    Cu o investiţie iniţială de câteva milioane de dolari, tânăra se pregăteşte acum să lanseze versiunea în limba mandarină a website-ului la începutul anului viitor, intrând astfel pe piaţa uriaşă din China. 
     
    Născută în Noua Zeelandă, cu mama de origine italiană şi tatăl malaezian, Stephanie Chai şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Malaezia-Sarawak. După ce a terminat şcoala s-a întors în Noua Zeelandă unde este licenţiată în finanţe şi afaceri internaţionale la Universitatea Auckland. 
     
    A urmat o carieră în modeling după care una în TV în Malaezia şi Singapore, şi apoi şapte ani mai târziu a pornit  The Luxe Nomad, în urma unei investiţii de 43,000 de dolari. Stephanie a decis să lanseze firma în Singapore în detrimentul Malaeziei datorită stabilităţii economice din Singapore.   “M-am întâlnit cu investitori. Am primit două oferte, am acceptat una “ spune ea. 
     
    În prima lună a avut vânzări de doar 2 000 de dolari singaporinezi şi admite că o comandă a fost făcută chiar de ea. “Prietenii mei mi-au amintit că este considerat ghinion în China dacă nu faci o vânzare încă din prima zi, aşa că le-am cumpărat prietenilor mei o vacanta” , explică Stephanie Chai. 
     
    Cum afacerea a început atât de încet, Stephanie a venit cu un alt plan pentru a se asigura că vânzările vor creşte, aşa că şi-a întrebat prietenii ce vedete locale ar putea promova afacerea. 
     
    “Le-am oferit vacanţe în locuri minuntate pentru a le promova pentru mine şi să pună poze cu ei pe reţelele sociale din acele locuri” Apoi le-am spus hotelierilor că mai multe celebrităţi le vor vizită hotelul. 
     
     “A fost o situaţie win-win, noi nu am plătit pe nimeni, hotelierii au fost fericiţi şi vedetele de asemenea“, spune ea „Sa fii antreprenor trebuie să fii puţin nebun. Aşa am fost şi no.”, conchide antreprenoarea.
      
      

  • A pornit afacerea în urma unei provocări, iar acum este recunoscută drept una dintre cele mai de succes antreprenoare din Asia

     Deseori se spune că insipratia de a porni o afacere vine de nicăieri. Pentru Stephanie Chai a pornit de la o provocare. 
      
     Model şi personalitate TV, Stephanie nu avea nici un fel de experienţă în a conduce propria sa companie, dar în 2012 a fost provocată de un prieten să îşi urmeze visul şi să pornească un website de călătorii de lux în Asia.   “Mi-a luat doar cinci minute să mă decid “ a declarat Stephanie care în acea perioadă locuia în Malaezia. 
     
    Prietenul ei i-a trimis câteva link-uri cu site-uri de călătorii şi a descoperit câteva lipsuri în ceea ce priveşte piaţa companiilor care organizează călătorii pe ultima sută de metri. “Atunci toată treaba cu afacerea era foarte tentantă. Eram naivă şi am decis să fac asta” .
     
    Patru ani mai târziu Stephanie spune despre firma din Singapore că va avea comenzi duble anul viitor, în ciudă pieţei competitive. În acelaşi timp Stephanie este considerată una dintre cele mai de succes antreprenoare din Asia. 
     
    Cu o investiţie iniţială de câteva milioane de dolari, tânăra se pregăteşte acum să lanseze versiunea în limba mandarină a website-ului la începutul anului viitor, intrând astfel pe piaţa uriaşă din China. 
     
    Născută în Noua Zeelandă, cu mama de origine italiană şi tatăl malaezian, Stephanie Chai şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Malaezia-Sarawak. După ce a terminat şcoala s-a întors în Noua Zeelandă unde este licenţiată în finanţe şi afaceri internaţionale la Universitatea Auckland. 
     
    A urmat o carieră în modeling după care una în TV în Malaezia şi Singapore, şi apoi şapte ani mai târziu a pornit  The Luxe Nomad, în urma unei investiţii de 43,000 de dolari. Stephanie a decis să lanseze firma în Singapore în detrimentul Malaeziei datorită stabilităţii economice din Singapore.   “M-am întâlnit cu investitori. Am primit două oferte, am acceptat una “ spune ea. 
     
    În prima lună a avut vânzări de doar 2 000 de dolari singaporinezi şi admite că o comandă a fost făcută chiar de ea. “Prietenii mei mi-au amintit că este considerat ghinion în China dacă nu faci o vânzare încă din prima zi, aşa că le-am cumpărat prietenilor mei o vacanta” , explică Stephanie Chai. 
     
    Cum afacerea a început atât de încet, Stephanie a venit cu un alt plan pentru a se asigura că vânzările vor creşte, aşa că şi-a întrebat prietenii ce vedete locale ar putea promova afacerea. 
     
    “Le-am oferit vacanţe în locuri minuntate pentru a le promova pentru mine şi să pună poze cu ei pe reţelele sociale din acele locuri” Apoi le-am spus hotelierilor că mai multe celebrităţi le vor vizită hotelul. 
     
     “A fost o situaţie win-win, noi nu am plătit pe nimeni, hotelierii au fost fericiţi şi vedetele de asemenea“, spune ea „Sa fii antreprenor trebuie să fii puţin nebun. Aşa am fost şi no.”, conchide antreprenoarea.