BusinessMagazin

Tag: maduro

  • Maduro a dispărut, „Nicolasito” a apărut: cine revendică puterea în Venezuela

    În lipsa preşedintelui Maduro, reţinut în SUA, figura fiului său – în vârstă de 35 de ani – a început să fie prezentă mai des în spaţiul public. Deşi nu are putere reală în guvernul condus de Delcy Rodríguez, fosta vicepreşedintă, apariţiile sale sunt folosite pentru a transmite ideea de continuitate şi pentru a sugera că proiectul politic al lui Maduro rămâne în viaţă, mai arată Il Post.

    Maduro Guerra este principalul promotor al campaniei pentru „eliberarea” tatălui său şi a fostei prime doamne, Cilia Flores, ambii în custodia SUA. Participarea constantă la evenimentele oficiale îi oferă guvernului Rodríguez un plus de legitimitate. În special în faţa susţinătorilor fideli fostului preşedinte. La ceremonia de învestire a lui Rodríguez, prezenţa sa alături de noua conducătoare a avut o valoare simbolică.

    Până de curând, Nicolasito era o figură secundară, ajunsă în funcţii publice mai mult prin influenţa tatălui decât prin merite proprii. A ocupat posturi în parlament şi în instituţii culturale, dar fără o implicare constantă în politică. Se prezintă pe reţelele sociale drept „muzician, economist, militant” şi a fost criticat pentru gesturi ostentative, precum un videoclip în care arunca bani la o petrecere, în plină criză economică.

    Declaraţii vechi ale lui Maduro Guerra, în care ameninţa SUA cu acţiuni militare, au reapărut recent. În prezent, mesajele sale sunt mai temperate, apelând la reluarea relaţiilor diplomatice cu Washingtonul şi la normalizarea legăturilor cu Israelul. Această schimbare de ton reflectă vulnerabilitatea sa politică, în lipsa protecţiei tatălui.

    Autorităţile americane îl acuză de implicare în traficul de cocaină şi de colaborare cu grupări armate din Columbia. El este menţionat în documentele de inculpare ale lui Maduro sub diverse aliasuri. Astfel, există temeri că ar putea fi folosit ca monedă de schimb într-un eventual acord între Caracas şi administraţia Trump. Din acest motiv, el şi-a declarat sprijinul total faţă de Rodríguez.

    Prezenţa activă a lui Nicolasito are şi o utilitate politică. Constituţia Venezuelei prevede alegeri rapide dacă preşedintele lipseşte definitiv. Deocamdată Curtea Supremă a stabilit că absenţa lui Maduro este „temporară şi forţată”. Mesajele fiului, care vorbeşte constant despre „revenirea preşedintelui legitim”, susţin această interpretare şi permit guvernului să evite organizarea de alegeri.

  • Maduro va apărea în faţa unui tribunal american; Trump afirmă că sunt posibile noi atacuri militare

    Trump a declarat duminică reporterilor că ar putea ordona un alt atac dacă Venezuela nu cooperează cu eforturile SUA de a deschide industria petrolieră şi de a opri traficul de droguri. El a ameninţat, de asemenea, cu acţiuni militare în Columbia şi Mexic şi a spus că regimul comunist din Cuba „pare gata să cadă” de la sine, potrivit Reuters.

    Ambasadele Columbiei şi Mexicului la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii Reuters.

    Declaraţiile lui Trump au fost făcute în ajunul apariţiei programate a lui Maduro, luni, în faţa unui judecător federal din New York.

    Maduro a fost reţinut sâmbătă în timpul unui raid militar la Caracas, care a stârnit îngrijorarea internaţională şi a aruncat Venezuela în incertitudine.

    Oficialii administraţiei Trump au descris arestarea ca o acţiune de aplicare a legii pentru a-l trage la răspundere pe Maduro pentru acuzaţiile penale formulate în 2020, care îl acuză de conspiraţie de narcoterorism. Dar Trump însuşi a spus că au existat şi alţi factori, afirmând că raidul a fost provocat în parte de afluxul de imigranţi venezueleni în Statele Unite şi de decizia ţării de a naţionaliza interesele petroliere americane cu zeci de ani în urmă.

    „Recuperăm ceea ce ne-au furat”, a declarat el la bordul avionului Air Force One, în timp ce se întorcea duminică la Washington din Florida. „Noi suntem la conducere”.

    Companiile petroliere se vor întoarce în Venezuela şi vor reconstrui industria petrolieră a ţării, a afirmat Trump. „Vor cheltui miliarde de dolari şi vor extrage petrolul din pământ”, a spus el.

  • Locul unde ajung cei mai notorii deţinuţi. Ce se ştie despre închisoarea în care este Maduro

    Închisoarea federală din New York, cunoscută oficial drept Metropolitan Detention Center (MDC), este locul unde este închis Nicolas Maduro. Situată în districtul Brooklyn, este una dintre cele mai controversate instituţii de detenţie din Statele Unite.

    Considerată de foşti deţinuţi drept „Iadul pe Pământ”, închisoarea federală MDC a devenit sinonimă cu condiţiile dure de detenţie, lipsa personalului şi incidentele grave din interior, scrie EFE.

    De-a lungul anilor, închisoarea federală MDC a găzduit numeroase personalităţi cunoscute la nivel internaţional. Printre acestea se numără Joaquin „El Chapo” Guzman, liderul cartelului Sinaloa, fostul preşedinte al Hondurasului Juan Orlando Hernandez, rapperul Sean „Diddy” Combs, dar şi britanica Ghislaine Maxwell, condamnată pentru complicitate în cazul Jeffrey Epstein.

    În prezent, în închisoarea federală se află şi Ismael „El Mayo” Zambada Garcia, considerat unul dintre liderii istorici ai cartelului Sinaloa, precum şi Luigi Mangione, acuzat de uciderea directorului executiv al companiei UnitedHealthcare.

    Foşti deţinuţi ai închisorii federale MDC au denunţat public condiţiile de detenţie. Ghislaine Maxwell a descris celula sa drept „inumana, crudă şi degradantă”, comparând-o cu cea a celebrului personaj Hannibal Lecter. La rândul său, fostul oficial mexican Genaro Garcia Luna a relatat despre omoruri şi înjunghieri petrecute sub ochii săi.

    Michael Cohen, fost consilier al preşedintelui Donald Trump, a vorbit despre lipsa accesului la cărţi, paturi de oţel cu saltele subţiri şi celule extrem de mici.

    Unul dintre cele mai grave episoade din istoria închisorii federale MDC a avut loc în 2019, când o pană de curent a lăsat deţinuţii fără electricitate şi încălzire timp de şapte zile, în plină iarnă. Temperaturile au coborât până la -15 grade Celsius, iar avocaţii au semnalat lipsa serviciilor medicale.

    Incidentul a dus la proteste, o anchetă a Departamentului de Justiţie şi un proces colectiv. În final, aproximativ 1.600 de deţinuţi au primit despăgubiri în valoare totală de aproape zece milioane de dolari.

    Astăzi, închisoarea federală MDC New York rămâne singura închisoare federală din oraş, unde aproximativ 1.200 de deţinuţi aşteaptă judecarea în instanţele federale, după închiderea centrului din sudul Manhattanului.

    Reputaţia sa continuă să ridice semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar american.

     

  • Ce se întâmplă în Venezuela la o zi după capturarea lui Maduro de către SUA

    O atmosferă apăsătoare domină Venezuela duminică, la o zi după ce preşedintele Nicolás Maduro a fost înlăturat şi capturat în cadrul unei operaţiuni militare americane.

    Caracas, capitala ţării, a fost neobişnuit de liniştită duminică, cu foarte puţine vehicule în trafic, scrie AP.

    Magazinele alimentare, benzinăriile şi alte afaceri au fost, în mare parte, închise.

    Sâmbătă, se formaseră cozi uriaşe la magazine şi benzinării, în timp ce venezuelenii, cuprinşi de incertitudine, îşi făceau provizii în eventualitatea izbucnirii unor revolte.

    Drumurile, de obicei pline de alergători şi biciclişti, erau pustii, iar palatul prezidenţial era păzit de civili înarmaţi şi de militari.

    În afara capitalei, în statul La Guira, familiile ale căror case au fost avariate de exploziile din timpul operaţiunii de capturare a lui Maduro şi a soţiei sale încă strângeau dărâmăturile.

    Unele clădiri au rămas cu pereţii spulberaţi.

    După această schimbare radicală de regim şi promisiunile lui Donald Trump că Statele Unite vor „administra” Venezuela cu ajutorul vicepreşedintei lui Maduro, Delcy Rodríguez, nimeni din ţară nu părea să ştie care este situaţia de fapt sau ce urmează să se întâmple.

    Într-un cartier sărac din estul oraşului Caracas, muncitorul în construcţii Daniel Medalla stătea pe treptele unei biserici catolice şi le spunea enoriaşilor că nu se va ţine slujba.

    Medalla este de părere că străzile au rămas pustii nu pentru că oamenii se tem de un nou atac, ci de frica represaliilor guvernamentale în cazul în care ar îndrăzni să sărbătorească, având în vedere represiunea dură a regimului de după alegerile tensionate.

    „Tânjeam după asta”, a declarat Medalla, în vârstă de 66 de ani, referindu-se la înlăturarea lui Maduro.

  • Cine este Delcy Rodriguez, lider al Venezuelei după capturarea lui Maduro

    Capturarea preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, în urma unei operaţiuni spectaculoase a forţelor speciale americane, a adus-o în prim plan pe vicepreşedinta statului sud-american, Delcy Rodriguez. Ea a preluat conducerea ţării aşa cum prevede constituţia Venezuelei.

    Conform constituţiei, indiferent dacă absenţa este temporară sau absolută, vicepreşedintele preia atribuţiile prezidenţiale, potrivit CNN.

    Rodriguez, care este şi ministru al finanţelor şi al petrolului, a preluat funcţia sâmbătă după-amiază. La câteva ore după capturarea lui Maduro şi a soţiei sale, Cilia Flores, ea a prezidat o sesiune a Consiliului Naţional de Apărare, înconjurată de alţi miniştri şi înalţi oficiali, şi a cerut „eliberarea imediată” a cuplului, condamnând în acelaşi timp operaţiunea militară americană.

    Stând în faţa drapelului venezuelean, Rodriguez a declarat că operaţiunea de dimineaţă reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a suveranităţii Venezuelei. Ea a adăugat că acţiunea trebuie respinsă de venezueleni şi condamnată de guvernele din America Latină.

    „Facem apel la popoarele marii patrii să rămână unite, pentru că ceea ce s-a făcut Venezuelei poate fi făcut oricui. Această utilizare brutală a forţei pentru a înfrâna voinţa poporului poate fi comisă împotriva oricărei ţări”, a declarat ea într-un discurs difuzat de postul de televiziune de stat VTV.

    Rodriguez, în vârstă de 56 de ani, este din Caracas şi a studiat dreptul la Universitatea Centrală din Venezuela.

    Ea a petrecut mai bine de două decenii ca una dintre figurile de frunte ale chavismului, mişcarea politică fondată de preşedintele Hugo Chaavez şi condusă de Maduro de la moartea lui Chavez în 2013.
    Alături de fratele ei, Jorge Rodriguez, actualul preşedinte al Adunării Naţionale, a deţinut diverse funcţii de putere încă din era Chavez.

    A fost ministru al comunicării şi informaţiei între 2013 şi 2014, iar ulterior a devenit ministru de externe între 2014 şi 2017. În acest rol, a apărat guvernul lui Maduro împotriva criticilor internaţionale, inclusiv acuzaţii de regres democratic şi încălcări ale drepturilor omului în ţară.

    În calitate de ministru de externe, Rodriguez a reprezentat Venezuela la forumuri precum Naţiunile Unite, unde a acuzat alte guverne că încearcă să submineze ţara sa.

    În 2017, Rodriguez a devenit preşedinta Adunării Naţionale Constituante, care a extins puterile guvernului după ce opoziţia a câştigat alegerile legislative din 2015. În 2018, Maduro a numit-o vicepreşedinte pentru al doilea mandat.

    Ea a păstrat funcţia în timpul celui de-al treilea mandat prezidenţial, care a început pe 10 ianuarie 2025, în urma controversatelor alegeri din 28 iulie 2024. Până la capturarea preşedintelui, ea a ocupat funcţia de principală autoritate economică a Venezuelei şi ministru al petrolului.

    Opoziţia din Venezuela susţine că alegerile din 2024 au fost frauduloase şi că Maduro nu este un preşedinte ales în mod legitim. Aceştia insistă că adevăratul câştigător a fost fostul ambasador Edmundo González Urrutia, o poziţie susţinută de unele guverne din regiune.

    La câteva ore după capturarea lui Maduro şi înainte ca Rodriguez să se adreseze Consiliului Naţional de Apărare, preşedintele american Donald Trump a declarat într-o conferinţă de presă că secretarul de stat Marco Rubio a vorbit cu vicepreşedintele.

    Potrivit lui Trump, aceasta părea dispusă să colaboreze cu Washingtonul la o nouă etapă pentru Venezuela.

    „A avut o conversaţie cu Marco. Mi-a spus: «Vom face tot ce aveţi nevoie». Cred că a fost destul de politicoasă. Vom face lucrurile cum trebuie”, a spus Trump.

    Remarcile lui Trump au surprins însă unii analişti, care cred că este puţin probabil ca Rodriguez să facă concesii Statelor Unite.

    „Ea nu este o alternativă moderată la Maduro. A fost una dintre cele mai puternice şi intransigente figuri din întregul sistem”, a declarat pentru CNN Imdat Oner, analist politic la Institutul Jack D. Gordon şi fost diplomat turc cu sediul în Venezuela.

    „Ascensiunea ei la putere pare a fi rezultatul unui fel de înţelegere între Statele Unite şi actorii cheie care se pregătesc pentru un scenariu post-Maduro. În acest context, ea ar servi, în esenţă, ca interimar până la preluarea mandatului de către un lider ales democratic”, a adăugat analistul.

    În primele sale mesaje după capturarea lui Maduro, Rodriguez nu a dat semne că ar renunţa şi, fără a face referire la declaraţiile lui Trump, a închis uşa oricărei potenţiale cooperări cu Statele Unite.

  • Avionul care l-a transportat pe Nicolas Maduro a ajuns la New York

    Un avion care îi transporta pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi pe soţia sa, Cilia Flores, capturaţi sâmbătă, a ajuns la baza Gărzii Naţionale Aeriene Stewart din New York, potrivit unui oficial federal, citat de CNN.

    Nicolas Maduro şi soţia sa au pus piciorul pe pământ american după ce au coborât foarte încet scările avionului în care au fost transportaţi. Preşedintele venezuelean părea să aibă încă ochii legaţi. Doi ofiţeri de poliţie l-au ghidat în timp ce mergea, potrivit Le Figaro.

    A fost desfăşurată o amplă operaţiune de securitate, inclusiv agenţi de la DEA (Administraţia pentru Controlul Drogurilor, însărcinată cu combaterea traficului de droguri) şi FBI.

    Potrivit New York Times, se aşteaptă ca el să fie dus la sediul DEA din Manhattan, apoi transportat cu elicopterul la Brooklyn şi transferat la Centrul Metropolitan de Detenţie, unde se aşteaptă să fie deţinut, transmite Le Figaro.

  • Diana Şocoacă îi cere lui Trump „eliberarea de îndată a lui Nicolás Maduro”

    În comunicatul de presă, formaţiunea afirmă prin vocea liderului Diana Şosoacă că se delimitează „total” de orice politică de invadare sau ocupare a unui stat suveran şi susţine că acţiunile militare reprezintă o „încălcare gravă” a suveranităţii Venezuelei, a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU. S.O.S. România subliniază că America Latină a fost declarată „zonă a păcii” şi că Venezuela are dreptul „să-şi decidă singură viitorul, fără ingerinţe externe”.

    Partidul cere explicit administraţiei Donald Trump „eliberarea de îndată” a preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro şi a soţiei acestuia, precum şi repatrierea lor în Venezuela, pe care o descrie drept statul pe care Maduro „îl reprezintă în mod legitim”. S.O.S. România avertizează că precedentul „capturării liderilor politici prin operaţiuni armate” ar pune în pericol stabilitatea globală şi ar deschide drumul unei lumi conduse „prin forţă, nu prin drept”.

    În acelaşi mesaj, formaţiunea afirmă că nicio putere nu ar trebui să îşi aroge rolul de „jandarm internaţional” şi avertizează asupra riscului unei „spirale a violenţei” care ar putea conduce la un al Treilea Război Mondial.

    Totodată, partidul invocă o „nouă arhitectură globală” şi susţine că statele BRICS devin „un pol de stabilitate şi cooperare economică alternativă”.

    Diana Şoşoacă, europarlamentar român, a participat la ceremonia de investire a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, alături de colegii săi din partidul S.O.S. România. Maduro a fost capturat, sâmbătă, alături de soţia sa, de Statele Unite.

    Europarlamentara a refuzat să spună cine i-a plătit excursia, afirmând că a fost invitată. Parlamentul European a transmis că Şoşoacă nu a mers în delegaţie oficială.

     

     

  • Trump susţine că SUA l-au capturat pe Nicolás Maduro, preşedintele Venezuelei -2-

    Donald Trump a afirmat, într-o postare publicată pe contul său, că Statele Unite ar fi „dus la bun sfârşit un atac de amploare” împotriva Venezuelei şi că preşedintele Nicolás Maduro, împreună cu soţia sa, ar fi fost capturaţi şi scoşi din ţară, „în coordonare cu forţele de ordine americane”.

    Preşedintele Donald Trump a anunţat sâmbătă dimineaţa devreme că SUA au efectuat un „atac la scară largă împotriva Venezuelei” şi că preşedintele Nicolas Maduro şi soţia sa au fost capturaţi şi scoşi din ţară.

    „Statele Unite ale Americii au efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei şi a liderului său, preşedintele Nicolas Maduro, care a fost capturat împreună cu soţia sa şi transportat cu avionul în afara ţării”, a scris el pe Truth Social.

    „Detalii vor urma. Astăzi, la ora 11:00 ( 18:00 ora României), va avea loc o conferinţă de presă la Mar-a-Lago”, a adăugat el.

  • SUA îşi intensifică strategia de izolare a lui Maduro prin sancţiuni suplimentare

    Statele Unite şi-au extins campania împotriva preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro, impunând noi sancţiuni asupra membrilor familiei sale şi asupra reţelei petroliere a ţării, în timp ce demarează procedurile pentru confiscarea a aproape 80 de milioane de dolari în ţiţei de pe un petrolier interceptat în apele internaţionale din apropierea Venezuelei, scrie The New York Times.

    Departamentul Trezoreriei a introdus sancţiuni împotriva a trei nepoţi ai soţiei lui Maduro şi a şase companii de shipping acuzate că au facilitat exporturi ilegale de petrol venezuelean prin operaţiuni ascunse cu petroliere. Oficialii au declarat că Venezuela s-a bazat pe transferuri directe între nave şi intermediari pentru a ocoli sancţiunile existente, permiţând regimului să continue să obţină venituri din vânzarea petrolului. Washingtonul susţine că noile restricţii vor izola şi mai mult guvernul Maduro şi vor afecta principala sursă economică a regimului.

    Forţele americane au urcat la bordul petrolierului Skipper în apele internaţionale şi au preluat controlul asupra unei nave sancţionate anterior pentru transport de petrol iranian ilegal. Administraţia a obţinut aprobarea legală pentru confiscarea navei şi încearcă acum autorizarea preluării încărcăturii. Skipper transporta aproape două milioane de barili de ţiţei, în valoare de aproximativ 78 de milioane de dolari, iar oficialii au precizat că echipajul era format în mare parte din cetăţeni ruşi. Nava ar fi încercat să îşi ascundă activitatea, inclusiv printr-un transfer direct între nave lângă Curaçao cu câteva zile înainte de interceptare.

    Oficialii americani au descris confiscarea ca parte a unui efort mai amplu de a contracara ceea ce numesc o „flotă fantomă” de petroliere folosită de Venezuela şi Iran pentru a evita sancţiunile şi a finanţa activităţi ilicite. Washingtonul a avertizat că ar putea intercepta şi alte transporturi de petrol venezuelean pe măsură ce intensifică aplicarea sancţiunilor. Analiştii spun că măsura indică o abordare mai agresivă menită să limiteze reţelele financiare ale lui Maduro şi să exercite presiune directă asupra regimului.

    Sancţiunile au vizat şi şase companii maritime, blocate acum din a participa la comerţul internaţional. Oficialii spun că firmele operează nave care transportă ţiţei venezuelean, însă nu este clar dacă SUA intenţionează confiscarea acestora.